Territorial jurisdiction for pension recalculation appeals: application of new procedural law to claims filed after Law No. 263/2010 entry into force despite decisions issued under former law

Asupra conflictului de competență, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Sibiu la data de 10 februarie 2011, contestatorul D.V. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Casa de Pensii a Ministerului Administrației și Internelor, anularea deciziei de recalculare a pensiei din 27 decembrie 2010.

Tribunalul Sibiu, secția civilă, prin sentința nr. 412 din 21 aprilie 2011 a admis excepția de necompetență teritorială, invocată din oficiu. A declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București, secția conflicte de muncă și asigurări sociale.

S-a reținut că obiectul dosarului îl constituie o contestație formulată împotriva unei decizii emisă în baza Legii nr. 119/2010, prin care a fost recalculată pensia militară de serviciu a reclamantului.

Deoarece decizia contestată este emisă în baza Legii nr. 119/2010, s-a reținut că acțiunea se judecă în conformitate cu prevederile respectivei legi, care fac trimitere la procedura de contestare prevăzută de Legea nr. 19/2000.

Invocându-se dispozițiile art. 156 din Legea nr. 19/2000 și având în vedere că pârâta își are sediul în București, a fost declinată competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București.

Tribunalul București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, prin sentința civilă nr. 3035 din 30 martie 2012 a admis excepția de necompetență teritorială. A declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Sibiu. A constatat ivit conflictul negativ de competență și a înaintat dosarul, în vederea soluționării acestuia, la Înalta Curte de Casație și Justiție.

S-a reținut, pornind de la prevederile art. 154 alin. (1) și art. 156 din Legea nr. 263/2010, prin raportare la art. 727 C. proc. civ., că pentru stabilirea competenței teritoriale prezintă interes legea de procedură în vigoare la momentul sesizării instanței, respectiv Legea nr. 263/2010 care a intrat în vigoare la 23 decembrie 2010 și care a modificat norma de competență reglementată de art. 156 din Legea nr. 19/2000, lege care de altfel a fost abrogată.

S-a constatat astfel că aparține Tribunalului Sibiu competența soluționării cauzei, ca instanță în circumscripția căreia se află domiciliul reclamantului.

Regulatorul de competență urmează a fi pronunțat în favoarea Tribunalului Sibiu, în considerarea argumentelor ce succed.

În stabilirea instanței competentă teritorial să soluționeze prezenta cauză, trebuie corect interpretate dispozițiile legale ce vizează aplicarea legilor în timp, în funcție de succesiunea acestora.

Astfel, este adevărat că art. 156 din Legea nr. 19/2000, în vigoare la data emiterii deciziei a cărei anulare se solicită, prevedea că se adresează instanței în a cărei rază teritorială își are domiciliul sau sediul reclamantul, cererile îndreptate împotriva C.N.P.A.S. sau împotriva Caselor teritoriale de pensii, celelalte cereri adresându-se instanței în a cărei rază teritorială își are domiciliul sau sediul pârâtul.

Textul menționat mai sus a fost însă abrogat expres prin art. 196 lit. a) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Prin dispozițiile cuprinse la art. 154 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 s-a reglementat competența de soluționare a cererilor îndreptate împotriva C.N.P.P., a Caselor teritoriale de pensii sau împotriva Caselor de pensii sectoriale, prevăzându-se că acestea se adresează instanței în a cărei rază teritorială își are domiciliul ori sediul reclamantul.

Aceste prevederi reprezintă o derogare de la dispozițiile alin. (2) al textului de lege menționat, conform cărora „celelalte cereri se adresează instanței în a cărei rază teritorială își are domiciliul sau sediul pârâtul”, de natură a facilita accesul la instanță al persoanelor îndreptățite.

Trebuie precizat totodată că față de dispozițiile legii vechi, Legea nr. 263/2010 a introdus noțiunea de Case de pensii sectoriale, care sunt, de fapt, succesoarele de drept ale fostelor structuri organizatorice responsabile cu pensiile din Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Administrației și Internelor și Serviciului Român de Informații, structuri care au fost desființate și ale căror atribuții, potrivit art. 135 din lege, sunt stabilite prin Hotărâre de Guvern.

În ceea ce privește aplicabilitatea prevederilor Legii nr. 263/2010 unei acțiuni formulate după intrarea actului normativ în vigoare, dar care privește o decizie emisă în baza legii vechi, respectiv Legea nr. 119/2010, se reține că potrivit art. 725 alin. (1) C. proc. civ., care reprezintă dreptul comun în materie (art. 156 din Legea nr. 263/2010 stipulează că prevederile legii, referitoare la jurisdicția asigurărilor sociale, se completează cu dispozițiile Codului de procedură civilă), dispozițiile legii noi de procedură se aplică din momentul intrării ei în vigoare, inclusiv proceselor în curs de judecată începute sub legea veche, precum și executărilor silite începute sub acea lege.

În considerarea celor ce preced, având în vedere că reclamantul are domiciliul în județul Sibiu, competența soluționării acțiunii formulate de acesta revine Tribunalului Sibiu.

ÎNALTA CURTE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Sibiu.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 02 octombrie 2012.