Pension revision dismissed: lack of triple identity bars contrarietate de hotărâri based on similar but distinct litigation

Asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin decizia civilă nr. 444 R din 14 aprilie 2010, Curtea de Apel Brașov, secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie, de conflicte de muncă și asigurări sociale, a admis recursul declarat de recurenta Casa județeană de pensii Covasna împotriva sentinței civile nr. 1465 din 11 noiembrie 2011 pronunțată de Tribunalul Covasna în Dosarul nr. 3411/119/2010, a modificat în tot sentința atacată și, rejudecând, a respins contestația formulată de contestatoarea G.L. împotriva deciziei nr. 94681/3/2010 emisă de intimată.

Împotriva acestei decizii a formulat cerere de revizuire contestatoarea, pe care a încadrat-o în dispozițiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ., arătând că între decizia mai sus-menționată și decizia nr. 152/R din 8 februarie 2011, decizia nr. 190/R din 15 februarie 2011, decizia nr. 191/R din 15 februarie 2011 și decizia nr. 153/R din 08 februarie 2011, toate pronunțate de Curtea de Apel Brașov, există contrarietate.

Cauza a fost înregistrată la Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, sub nr. 4041/1/2011, la data de 12 mai 2011.

Examinând cererea de revizuire prin prisma condițiilor de admisibilitate prevăzute de art. 322 pct. 7 C. proc. civ., Înalta Curte a constatat că nu sunt îndeplinite.

Revizuirea reprezintă acea cale extraordinară de atac de retractare ce oferă posibilitatea retractării unei hotărâri judecătorești definitive care se vădește a fi greșită în raport cu unele împrejurări de fapt survenite după pronunțarea acesteia.

Retractarea unei hotărâri judecătorești definitive produce efecte grave pentru părți și pentru stabilitatea raporturilor juridice civile, astfel încât legea reglementează această cale de atac numai în cazuri strict determinate.

Pe de altă parte însă, revizuirea constituie un remediu procesual important pentru înlăturarea acelor situații excepționale care au făcut ca o hotărâre judecătorească să fie viciată chiar în substanța sa.

Motivele de revizuire sunt expres și limitativ prevăzute de lege și impun, pentru fiecare în parte, îndeplinirea unor condiții specifice de admisibilitate a cererii de revizuire.

Potrivit art. 322 pct. 7 C. proc. civ., revizuirea este posibilă „dacă există hotărâri potrivnice, date de instanțe de același grad sau de grade deosebite, în una și aceeași pricină, între aceleași persoane, având aceeași calitate”.

Rezultă că, revizuirea întemeiată pe textul legal anterior citat este admisibilă doar dacă sunt întrunite, cumulativ următoarele condiții: existența unor hotărâri judecătorești definitive, hotărârile judecătorești în cauză să fie potrivnice și să existe tripla identitate de părți, obiect și cauză.

Cazul de revizuire prevăzut de art. 322 pct. 7 C. proc. civ. se întemeiază pe autoritatea de lucru judecat și are în vedere situația în care, prin cea de-a doua hotărâre, pronunțată în una și aceeași pricină, între aceleași persoane și având aceeași calitate, se încalcă cele stabilite printr-o hotărâre anterioară, aspect ce semnifică faptul că revizuirea pentru contrarietate de hotărâri reprezintă „constatarea cu întârziere a autorității lucrului judecat”.

În acest sens, tripla identitate ca și condiție de admisibilitate a cererii de revizuire trebuie analizată în raport de dispozițiile art. 1201 C. civ., conform căruia „este lucru judecat atunci când a doua cerere în judecată are același obiect, este întemeiată pe aceeași cauză și este între aceleași părți, făcute de ele și în contra lor în aceeași calitate”.

Cerințele legale prevăzute de art. 1201 C. civ. nu sunt îndeplinite în cauză, deoarece revizuentul apreciază că hotărârea supusă revizuirii este potrivnică unor hotărâri pronunțate în spețe similare de către Curtea de Apel Brașov, în cadrul unor procese în care revizuenta nu a figurat în calitate de parte.

Or, textul legal sus-menționat impune ca judecata să aibă loc „între aceleași părți, făcute de ele sau în contra lor în aceeași calitate”, condiție care nu se regăsește în speța dedusă judecății, întrucât nu este vorba de litigii în cadrul cărora revizuentul să fi participat anterior și să fi obținut o soluție contrară celei din hotărârea supusă revizuirii.

Hotărârile la care revizuenta face referire în sensul că ar fi potrivnice deciziei menționate reprezintă, în realitate, practică judiciară în materie, iar împrejurarea că prin aceste hotărâri s-au adoptat soluții opuse celei pronunțate prin hotărârea atacată, nu poate constitui premisa promovării unei cereri de revizuire.

Față de aceste considerente, apreciind că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 322 pct. 7 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge cererea de revizuire formulată de revizuentă, ca inadmisibilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de revizuenta G.L. împotriva deciziei civile nr. 444 R din 14 aprilie 2011 a Curții de Apel Brașov, secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie, de conflicte de muncă și asigurări sociale.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 22 martie 2012.