Criminal complaint over lawyers’ false statements fails; investigation refusal upheld.

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Sentința penală nr. 145 din 18 mai 2010 Curtea de Apel București, în temeiul art. 2781 alin. (8) lit. a) C. proc. pen., a respins ca nefondată plângerea formulată de petentul Ț.I. împotriva ordonanței de neîncepere a urmăririi penale nr. 1493/P/2009 din 25 noiembrie 2009 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București.

Pentru a hotărî astfel, instanța fondului a reținut că Ț.I. a cerut trimiterea în judecată a avocaților R.A. și T.B. pentru că într-o cauză civilă, în care petentul a fost parte, cei doi au făcut susțineri necorespunzătoare adevărului și pentru că avocata R.A. ar fi formulat acțiunea civilă, având ca obiect plata unor sume restante la întreținere, fără a exista o împuternicire avocațială din partea președintelui asociației de proprietari.

Cercetarea prealabilă s-a efectuat sub aspectul infracțiunilor prevăzute de art. 215, 240, 289, 290, 291 și 292 C. pen., iar procurorul a dispus netrimiterea în judecată a avocaților și disjungerea și declinarea cauzei la Parchetul de pe lângă Judecătoria sectorului 4 București pentru efectuarea de cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art. 242 alin. (1) C. pen.

Procurorul a motivat că în cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 10 lit. d) și a C. proc. pen., respectiv nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii, pe de o parte, iar cu privire la alte împrejurări sesizate, nu există fapte penale.

După examinarea actelor premergătoare din ordonanța atacată, instanța fondului a motivat că ordonanța atacată este legală și temeinică.

Astfel, pe de o parte, cu privire la infracțiunea de înșelăciune pentru care a fost cercetată R.A., instanța fondului a constatat că, sub acest aspect, cauza a fost soluționată definitiv prin Sentința definitivă nr. 327/2008 a Curții de Apel București.

Cu privire la celelalte infracțiuni s-a motivat că, din actele premergătoare nu rezultă indicii temeinice că cei doi avocați ar fi comis infracțiuni în dauna petentului.

Împotriva sentinței a declarat recurs petentul Ț.I. care nu l-a motivat.

Examinând din oficiu hotărârea atacată, Înalta Curte constată că aceasta este legală și temeinică.

Potrivit art. 228 alin. (1) C. proc. pen. organul de urmărire penală sesizat potrivit art. 221 dispune prin rezoluție începerea urmăririi penale când din cuprinsul actului de sesizare sau a actelor premergătoare efectuate nu rezultă vreunul din cazurile de împiedicare a punerii în mișcare a acțiunii penale prevăzute în art. 10 cu excepția celui de la b1.

Din examinarea dispozițiilor sus-menționate, în raport de prevederile art. 1 C. proc. pen. cu privire la scopul procesului penal rezultă că urmărirea penală are ca obiectiv tragerea la răspundere a persoanelor care au comis infracțiuni.

Prin urmare, urmărirea penală trebuie începută ori de câte ori există indicii temeinice că într-o cauză s-a săvârșit o faptă penală și nu există una din situațiile prevăzute în art. 10 C. proc. pen.

Conform art. 681 C. proc. pen. există indicii temeinice cu privire la comiterea unei fapte penale atunci când din datele existente rezultă presupunerea rezonabilă că persoana față de care se efectuează acte premergătoare a săvârșit fapta.

Ori, așa cum reține și instanța fondului, pe de o parte, pentru majoritatea faptelor sesizate nu există indicii temeinice cu privire la săvârșirea de infracțiuni, iar pe de altă parte, față de alte fapte nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii, situație care împiedică punerea în mișcare a acțiunii penale prevăzută de art. 10 lit. d) C. proc. pen. cu referire la art. 228 alin. (1) C. proc. pen.

Prin urmare, hotărârea atacată este legală și temeinică, astfel că în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., Înalta Curte va respinge ca nefondat recursul petentului, pe care îl va obliga la cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petiționarul Ț.I. împotriva Sentinței penale nr. 145 din 18 mai 2010 a Curții de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze cu minori și de familie.

Obligă recurentul petiționar la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 1 octombrie 2010.