Second ordinary appeal against final judicial review of prosecutor’s non-initiation resolution: res judicata and single appeal limit
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed as inadmissible the appellant's second ordinary appeal and ordered him to pay 200 RON in judicial costs, thereby upholding the lower appellate court's decision that confirmed the non-initiation of criminal proceedings. The case arose after the appellant, acting as a complainant, challenged a prosecutor's resolution not to initiate criminal proceedings against a local official for refusal to allocate land for a church, which had been upheld by the district court on the grounds of expired criminal prescription. The appellant subsequently declared a second ordinary appeal against the Court of Appeals' decision that had already dismissed his first appeal as unfounded. The High Court held that under the principle of legality and Article 278^1 of the Code of Criminal Procedure, the decision of the court of first instance regarding the prosecutor's resolution was susceptible only to one ordinary appeal, which had already been adjudicated; consequently, the judgment entered into res judicata, rendering the subsequent appeal procedurally unlawful and inadmissible.
Legislator headnote
AI generatedart. 228 alin. (6) C. proc. pen, art. 10 lit. g) C. proc. pen, art. 122 alin. (1) lit. d) C. proc. pen, art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen, art. 2 C. proc. pen, art. 2781 alin. (10) C. proc. pen; Second ordinary appeal against final judicial review of prosecutor’s non-initiation resolution: res judicata and single appeal limit: The case arose after the appellant, acting as a complainant, challenged a prosecutor's resolution not to initiate criminal proceedings against a local official for refusal to allocate land for a church, which had been upheld by the district court on the grounds of expired criminal prescription. The appellant subsequently declared a second ordinary appeal against the Court of Appeals' decision that had already dismissed his first appeal as unfounded. The High Court held that under the principle of legality and Article 278^1 of the Code of Criminal Procedure, the decision of the court of first instance regarding the prosecutor's resolution was susceptible only to one ordinary appeal, which had already been adjudicated; consequently, the judgment entered into res judicata, rendering the subsequent appeal procedurally unlawful and inadmissible.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedMain ground for dismissing the appeal as inadmissible because it was directed against a final judgment.
Basis for imposing the obligation to pay judicial costs to the state.
Full text
Asupra recursului penal de față;
Din actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Decizia penală nr. 228 din 26 mai 2010, Curtea de Apel Târgu Mureș a respins, ca inadmisibil, recursul formulat de petentul C.V., împotriva Deciziei penale nr. 143/R din 12 aprilie 2010 a Tribunalului Mureș.
Pentru a pronunța această soluție, instanța a reținut următoarele:
La data de 1 iulie 2008, persoana vătămată C.V. a sesizat organul de cercetare penală cu o plângere în cuprinsul căreia a apreciat că primarul comunei Cristești, respectiv, intimatul S.I., se face vinovat de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 246 și 247 C. pen. A arătat petentul că, împreună cu alți credincioși greco-catolici, a solicitat primarului acordarea unui teren pentru construirea unei biserici, lucru care a fost refuzat.
Pornind de la sesizarea în cauză s-au efectuat acte premergătoare, iar prin rezoluția nr. 3984/P/2008 din 19 iunie 2009, Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgu Mureș a dispus, în temeiul art. 228 alin. (6) C. proc. pen. raportat la art. 10 lit. g) C. proc. pen., neînceperea urmăririi penale față de intimat.
În condițiile art. 278 și 2781 C. proc. pen. petentul a făcut plângere împotriva acestei rezoluții, prin Sentința penală nr. 1288 din 20 noiembrie 2009 pronunțată de Judecătoria Târgu Mureș, fiind menținută, ca legală și temeinică neînceperea urmăririi penale dispusă de procurorul de caz.
În motivarea soluției, instanța de fond a constatat în raport de actele cauzei și de dispozițiile art. 122 alin. (1) lit. d) C. proc. pen. că termenul de prescripție a răspunderii penale este de 5 ani și s-a împlinit în anul 2006 și cum plângerea a fost introdusă la 1 iulie 2008, în mod corect, s-a constatat de procurorul de caz că a intervenit prescripția răspunderii penale.
Prin Decizia penală nr. 143/R din 12 aprilie 2010, pronunțată de Tribunalul Mureș, în temeiul art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., a fost respins ca nefondat recursul declarat de petent cu motivarea că soluția dispusă nu încalcă probele cauzei și nici dispozițiile legale care asigură garanțiile procesuale ale unei persoane în cadrul unui proces penal.
Petentul a formulat un alt recurs, respins ca inadmisibil, prin Decizia penală nr. 228/R din 26 mai 2010 a Curții de Apel Târgu Mureș, reținându-se că hotărârea pronunțată în cauză este definitivă, nemaiputând face obiect al altui recurs ordinar.
Împotriva acestor hotărâri a declarat din nou recurs petentul C.V.
Recursul este inadmisibil pentru considerentele de fapt și de drept ce urmează.
Astfel, conform principiului legalității și oficialității înscris în Constituție și în art. 2 C. proc. pen., procesul penal se desfășoară atât în cursul urmăririi penale cât și în cursul judecății potrivit dispozițiilor prevăzute de lege.
Aceasta înseamnă că și exercitarea căilor de atac ordinare sau extraordinare, parte componentă a procesului penal, nu poate avea loc decât în limita legii, a dispozițiilor procesual penale care reglementează condițiile legale de funcționare a acestor instituții.
În acest sens, dispozițiile art. 2781 alin. (10) C. proc. pen. stabilesc expres și imperativ, că hotărârea judecătorului pronunțată potrivit alin. (8) lit. a) și b) C. proc. pen. poate fi atacată numai cu recurs și numai de persoanele precizate de acest text.
În consecință, cum petentul a exercitat un recurs, potrivit acestor dispoziții legale care a fost respins, ca nefondat, de către Tribunalul Mureș, hotărârea atacată a intrat în puterea lucrului judecat și nu mai putea fi atacată, potrivit legii, pe o cale ordinară de atac.
În aceste condiții, recursul dedus judecății împotriva unei hotărâri definitive este un demers procesual ce se plasează în afara normei procesual penale, de strictă aplicare și interpretare, sancționat cu inadmisibilitatea.
Drept urmare, conform art. 38515 pct. 1 lit. a) C. proc. pen., recursul declarat de petentul C.V. se va respinge, ca inadmisibil, cu obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare către stat, conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de petiționarul C.V. împotriva Deciziei penale nr. 228 din 26 mai 2010 a Curții de Apel Târgu Mureș, secția penală.
Obligă recurentul petiționar la 200 RON cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 15 septembrie 2010.