Preventive arrest maintenance: sufficiency of conviction and public danger in organized criminal group and minor trafficking offenses

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Încheierea de ședință din 5 august 2010 a Curții de Apel Galați, secția de minori și familie, pronunțată în Dosarul nr. 1290/121/2009, în baza art. 3002 în referire la art. 160b C. proc. pen. a menținut măsura arestării preventive a inculpatului B.A., constatând legalitatea și temeinicia acestei măsuri.

Instanța a avut în vedere gravitatea faptelor săvârșite de inculpat care încalcă valorile apărate de lege precum și libertatea persoanei, drepturile și libertățile minorilor. De asemenea, instanța a avut în vedere și împrejurarea că în cauză a fost pronunțată o hotărâre judecătorească care, chiar nedefinitivă a statuat asupra existenței faptelor și vinovăției inculpatului.

Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpatul B.A. solicitând revocarea măsurii arestării preventive și judecarea sa în stare de libertate, întrucât temeiurile care au dus la luarea acestei măsuri nu se mai mențin în prezent.

Examinând încheierea atacată prin prisma criticii formulate și din oficiu conform art. 3856 alin. (3) C. proc. pen., Curtea constată că recursul este nefondat.

Din actele și lucrările dosarului rezultă că inculpatul B.A. este cercetat pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, de trafic de persoane prev. de art. 12 alin. (1) și (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., de trafic de minori prev. de art. 13 alin. (1) și (2) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

În fapt, inculpatul B.A. împreună cu ceilalți coinculpați, trăind în condiții modeste, încă din anul 2000 au luat hotărârea infracțională de a obține sumele de bani necesare asigurării unui nivel de viață peste limitele normalității prin racolarea de tinere pe care apoi să le exploateze în străinătate prin determinarea acestora de a practica prostituția.

Întrucât au observat că din această activitate se pot obține sume importante de bani, începând din anul 2002, activitatea desfășurată de inculpați pe linia racolării, transportului, cazării și exploatării tinerelor a devenit din ce în ce mai intensă, astfel că pentru maximizarea profiturilor aceștia, începând cu prima parte a anului 2003, au constituit un grup infracțional organizat în care fiecărui membru îi reveneau roluri și atribuții bine stabilite în vederea realizării scopului infracțional.

Scopul grupului infracțional organizat era acela al obținerii unor profituri bănești cât mai mari prin racolarea unor tinere pe care le cazau în România până la obținerea documentelor de călătorie după care le transportau în Spania, unde le cazau în locuri comune stabilite și pregătite după care le exploatau prin determinarea acestora la practicarea prostituției. Cvasitotalitatea sumelor de bani obținute de tinere ca urmare a practicării prostituției erau însușite de membrii grupului infracțional, după care erau transferate prin diferite metode în România, unde erau "investite" în imobile, autoturisme de lux, bijuterii și bunuri de larg consum, fie erau constituite în depozite bancare, ori erau păstrate în numerar.

În cadrul grupului infracțional, inculpatul B.A. avea rolul de lider, revenindu-i atât sarcina de a racola tinere, cât și de a le transporta în Spania, unde le caza în imobile închiriate. Totodată acesta avea rolul de a determina tinerele să se prostitueze și de a centraliza sumele obținute de tinere prin practicarea prostituției, de a dispune împărțirea acestora, având totodată și atribuția de a "investi" și "plasa" aceste sume.

Curtea constată că temeiurile de fapt și de drept avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive subzistă și la acest moment, întrucât pe de o parte în cauză există mai mult decât o presupunere rezonabilă în sensul săvârșirii de către inculpat a faptelor ce i se impută (fiind de altfel și condamnat în primă instanță), iar pe de altă parte natura acestora (fiind vorba despre infracțiuni ce încalcă valorile apărate de lege precum libertatea persoanei și drepturile și libertățile minorilor), împrejurările în care au fost comise ca și urmările produse, justifică aprecierea că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, făcând necesară cercetarea sa în continuare în stare de arest, așa cum corect a stabilit instanța de apel.

În consecință, recursul inculpatului este nefondat și va fi respins conform art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. cu obligarea recurentului la plata cheltuielilor judiciare către stat conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul B.A. împotriva Încheierii din 5 august 2010 a Curții de Apel Galați, secția de minori și familie, pronunțată în Dosarul nr. 1290/121/2009.

Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 RON, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 25 august 2010.