Qualified homicide vs. voluntary manslaughter: sufficiency of evidence for dolus eventualis in domestic violence fatality

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Sentința penală nr. 107 din 17 martie 2009, Tribunalul Botoșani a condamnat pe inculpatul G.M. la pedeapsa de 15 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., pentru infracțiunea prevăzută de art. 174 - 175 lit. c) C. pen.

S-a făcut aplicarea dispozițiilor art. 64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen. și s-a dedus prevenția de la 1 mai 2008.

Conform art. 118 lit. b) C. pen., s-a confiscat de la inculpat cuțitul corp delict.

Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut următoarele:

Inculpatul locuia cu mama sa, victima G.E. în comuna Manoleasa, sat Zahoreni.

Ambii consumau în exces băuturi alcoolice, și, pe acest fond aveau loc conflicte uneori violente.

La data de 30 aprilie 2008, inculpatul a găsit-o pe mama sa în stare de ebrietate și s-au certat din nou.

Fiind băut și nervos, i-a aplicat victimei G.E. mai multe lovituri în zona capului, apoi peste mâini și picioare.

Când victima a căzut, a lovit-o în zona capului cu o cratiță, victima rămânând nemișcată și, deși a văzut că respiră greu nu a intervenit decât după aproximativ 2 ore, când a apelat la salvare, fiind dusă la spital.

Cu toate manevrele de resurcitare, victima G.E. a decedat.

Raportul medico-legal din 10 iunie 2008 a evidențiat loviri repetate, cu corpuri dure, o plagă plesnită a feței interne, epicraniu, hematom acut subdural drept, edem cerebral hemisferic stâng, fractură de stern la nivelul spațiului intercostal C3 - C4, decesul fiind urmarea unui traumatism cranio-cerebral acut-închis în cadrul unui politraumatism.

Fapta inculpatului a fost probată cu declarațiile martorilor, raportul de constatare medico-legală, coroborată cu recunoașterea inculpatului și constituie infracțiunea de omor calificat prevăzută de art. 174 - 175 lit. c) C. pen.

În cursul judecății inculpatul a susținut că a lovit partea vătămată doar cu pumnii și picioarele, aspect ce a determinat solicitarea avizului Comisiei de Avizare și Control a actelor medico-legale.

Comisia a precizat că loviturile epicraniene au putut fi produse prin lovire cu obiecte sau mijloace contondente, posibil urmată de cădere, neputând fi identificat obiectul contondent, astfel încât teza lovirii cu „vase de bucătărie” nu se exclude, dar, în același timp, nu poate fi confirmată prin criterii medico-legale.

Tribunalul a apreciat, în contextul probator enunțat, că fapta inculpatului constituie infracțiunea de omor.

Apelul declarat de inculpat, prin care a solicitat schimbarea încadrării juridice în infracțiunea de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte și reducerea pedepsei, a fost respins de Curtea de Apel Suceava prin Decizia penală nr. 23 din 4 mai 2009.

S-a motivat că, din modul în care a acționat - repetat, lovire cu corpuri contondente, în zone vitale - inculpatul a intenționat să ucidă victima, în pedeapsa de 15 ani aplicată corespunde gravității deosebite a faptei comise.

Recursul declarat de inculpat este nefondat.

S-a invocat ca motive de casare dispozițiile art. 3859 pct. 17 și 14 din C. proc. pen., solicitându-se schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de omor în infracțiunea de lovituri cauzatoare de moarte și reducerea pedepsei aplicate, având în vedere lipsa antecedentelor penale cât și faptul că, în ultimul moment a încercat să acorde ajutor victimei.

Analizând motivele invocate de inculpat, prin prisma probelor dosarului, Înalta Curte constată că încadrarea juridică dată faptei comisă de inculpat este corectă.

Chiar dacă acesta nu a dorit moartea victimei, prin loviri repetate, cu intensitate, în zone vitale, producându-i multiple fracturi și folosind obiecte apte a produce moartea, inculpatul a acceptat producerea rezultatului și anume decesul victimei, astfel încât fapta constituie infracțiunea de omor calificat comisă asupra unei rude apropiate, prevăzută de art. 174 - 175 lit. c) C. pen.

Pedeapsa de 15 ani închisoare corespunde gravității faptei comise, victima fiind mama inculpatului, astfel că reducerea pedepsei de 15 ani închisoare nu se justifică, la aprecierea ei instanțele respectând criteriile de individualizare prevăzute de art. 52 și 72 C. pen.

Întrucât nu se constată motive care, examinate din oficiu, să determine casarea hotărârilor, recursul inculpatului G.M. va fi respins, ca nefondat, conform art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.

Se va deduce arestarea preventivă de la 1 mai 2008 la 15 iunie 2009.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul G.M. împotriva Deciziei penale nr. 23 din 4 mai 2009 pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori.

Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului durata arestării preventive de la 1 mai 2008 la 15 iunie 2009.

Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 400 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat din care suma de 200 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi 15 iunie 2009.