Negative jurisdictional conflict in forced execution: competence determined by place of third-party account attachment rather than debtor’s seat

Asupra conflictului negativ de competență de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Cluj Napoca B.E.J. M.O.I. a solicitat încuviințarea executării silite împotriva debitoarei SC O.V.I.G. SA în temeiul titlului executoriu reprezentat de sentința comercială din 24 aprilie 2012 pronunțată de Tribunalul Alba, la solicitarea creditorilor B.A., B.S.G., B.D.I.

Prin încheierea civilă nr. 5177/CC/2012 din 25 iunie 2012 Judecătoria Cluj Napoca a admis excepția necompetenței teritoriale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei sectorului 1 București.

Pentru a hotărî astfel, Judecătoria Cluj Napoca a reținut că debitorul are sediul pe raza Judecătoriei sectorului 1 și că debitorii nu au tăcut dovada că locul executării se află în circumscripția Judecătoriei Cluj Napoca.

Față de această situație de fapt, instanța a reținut că instanța competentă să soluționeze cererea de încuviințare a executării silite așa cum prevede art. 3734 alin. (2) C. proc. civ. este instanța de executare și nu instanța sediului.

Judecătoria sectorului 1 prin sentința civilă nr. 14760/2012 din 3 septembrie 2012, la rândul său, s-a declarat necompetentă să judece litigiul și ca urmare și-a declinat competența în favoarea Judecătoriei Cluj Napoca. Totodată a constatat că între cele două Judecătorii s-a ivit un conflict negativ de competență și în temeiul art. 21 și art. 22 alin. (3) C. proc. civ. a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru pronunțarea unui regulator de competență.

Pentru a hotărî astfel Judecătoria sectorului 5 București a reținut că cei trei creditori, împreună cu biroul executorului judecătoresc au arătat în mod clar și neechivoc faptul că executarea silită se va desfășura sub forma popririi conturilor de la terții popriți din Cluj Napoca.

S-a mai reținut că în această etapă a procesului civil, cea a executării, nu se poate pretinde creditorului să precizeze bunurile sau conturile, întrucât de-abia după încuviințarea cererii executorul judecătoresc sau bancar, după caz, va lua toate măsurile pentru identificarea bunurilor și evaluarea acestora.

Asupra conflictului negativ de competență de față Înalta Curte constată:

Potrivit art. 20 alin. (2) C. proc. civ. există conflict negativ de competență când două sau mai multe instanțe, prin hotărâri irevocabile s-au declarat necompetente să judece aceeași pricină.

Verificând dacă sunt întrunite cerințele acestui text, în vederea emiterii regulatorului de competență, Curtea constată că cele două instanțe Judecătoria Cluj Napoca și Judecătoria sectorului 1 București s-au declarat necompetente prin hotărâri irevocabile, că declinările de competență între instanțele sesizate sunt reciproce și că, cel puțin una dintre cele două instanțe este competentă să soluționeze cauza.

Pentru emiterea regulatorului de competență este esențial de precizat că în discuție este competența teritorială, care este reglementată de norme ce au caracter dispozitiv respectiv art. 373 alin. (1) C. proc. civ.

În speță, obiectul acțiunii poartă asupra unei executări silite izvorâte din titlul executoriu reprezentat de sentința comercială nr. 56/CAF/2012 din 24 aprilie 2012 a Tribunalului Alba.

În aplicarea art. 3731 alin. (1) C. proc. civ., încuviințarea executării silite este de competența instanței de executare, iar potrivit art. 373 C. proc. civ., hotărârile speciale se execută de executorul judecătoresc în circumscripția judecătoriei în care urmează să se efectueze executarea, iar în cazul urmăririi bunurilor, de către executorul judecătoresc din circumscripția judecătoriei în care se află acesta.

Rezultă că locul executării silite este criteriul stabilit de lege în determinarea instanței de executare, instanță căreia îi revine competența teritorială de soluționare și a cererilor de încuviințare a executării silite.

Or, acest criteriu are în vedere locul unde se realizează în mod efectiv executarea, în cazul urmăririi bunurilor, locul situării acestora [art. 373 alin. (1) C. proc. civ.], iar în cazul popririi, locul de la domiciliul sau sediul debitorului ori locul terțului poprit [art. 453 alin. (1) C. proc. civ.].

Cum în speță petentul a solicitat în mod explicit încuviințarea executării silite pe raza Judecătoriei Cluj Napoca unde au sediul terții popriți, în aplicarea evocatelor texte de lege, competența teritorială de soluționare aparține Judecătoriei Cluj Napoca.

Așa fiind, în raport de art. 22 alin. (5) C. proc. civ., Înalta Curte stabilește competența teritorială de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca, căreia i se va trimite dosarul.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cluj Napoca.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 11 octombrie 2012.