Jurisdictional conflict over political persecution compensation: elected domicile under Law 221/2009 vs. foreign residence
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice (ICCJ) resolved a negative conflict of jurisdiction between the Timiș County Court and the Bucharest County Court by assigning the case to the Timiș County Court, which remains competent to adjudicate the merits. The dispute involved a claim for moral damages and the judicial recognition of the political nature of administrative deportation measures issued under the communist regime, where the plaintiffs resided in Germany but elected a procedural domicile in Timișoara. The decisive legal basis was Article 4(4) of Law No. 221/2009, which establishes exclusive territorial jurisdiction for the civil court in the district where the interested person is domiciled; the ICCJ interpreted the plaintiffs' elected procedural domicile in Timișoara as satisfying this requirement, thereby overriding the Bucharest Court's argument that the foreign residence constituted an element of extraneity requiring application of Article 155 of Law No. 105/1992.
Legislator headnote
AI generatedart. 4 alin. (4) din Legea nr. 221/2009, art. 155 din Legea nr. 105/1992, art. 149 din Legea nr. 105/1992, art. 68 C. proc. civ, art. 20 alin. (2) C. proc. civ; Jurisdictional conflict over political persecution compensation: elected domicile under Law 221/2009 vs. foreign residence: Pentru a dispune astfel, Tribunalul a reținut că față de prevederile art. 68 C. proc. civ., competența teritorială este determinată de domiciliul procesual ales al reclamanților întrucât intenția legiuitorului a fost aceea de a evita eventualele cheltuieli de deplasare ale părții.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra conflictului negativ de competență de față:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Timiș, reclamanții S.E. și S.W. au solicitat obligarea pârâtului Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, prin D.G.F.P. Timiș la plata sumei de 329.000 euro sau echivalent în RON la data efectuării plății, reprezentând daune morale, având în vedere caracterul politic al măsurii administrative de dislocare/strămutare a autorilor lor în C.B. și să se constate caracterul politic al acestei măsuri.
Acțiunea a fost întemeiată în drept pe dispozițiile Legii nr. 221/2009, ulterior fiind efectuată o precizare de acțiune prin care a fost indicat temeiul de drept, respectiv art. 998-999 C. civ.
Investit cu soluționarea acțiunii, Tribunalul Timiș, secția civilă, a admis excepția de necompetență teritoriale a Tribunalului Timiș și a declinat competența de soluționare a cauzei, în favoarea Tribunalului Municipiului București, prin sentința civilă nr. 1294 din 27 iunie 2012.
În motivarea acestei hotărâri, instanța a reținut, în esență, aplicabilitatea dispozițiilor art. 4 alin. (4) din Legea nr. 221/2009, care instituie atât o competență materială exclusivă, cât și una teritorială calificată, în sensul că abilitarea de rezolvare a cauzei o are tribunalul în a cărei rază teritorială domiciliază persoana interesată, adică reclamantul.
Întrucât domiciliul reclamanților se află în străinătate, respectiv în Germania, ceea ce constituie un element de extraneitate, rezultă că devin incidente dispozițiile art. 155 din Legea nr. 105/1992.
Corelând dispozițiile art. 148 cu art. 149 din Legea nr. 105/1992, pârâtul având sediul în România, instanțele române devenind competente, art. 155 din evocata lege atrage competența Tribunalului București.
La rândul său, Tribunalul București, secția a IlI-a civilă, a admis excepția de necompetență teritorială și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Timiș, prin sentința civilă nr. 1294 din 27 iunie 2012 și a dispus înaintarea dosarului Înaltei Curți de Casație și Justiție, în vederea soluționării conflictului negativ de competență ivit.
Pentru a dispune astfel, Tribunalul a reținut că față de prevederile art. 68 C. proc. civ., competența teritorială este determinată de domiciliul procesual ales al reclamanților întrucât intenția legiuitorului a fost aceea de a evita eventualele cheltuieli de deplasare ale părții.
Analizând actele și lucrările dosarului, constatând că, în cauză, există un conflict negativ de competență, în sensul art. 20 alin. (2) C. proc. civ., ivit între cele două instanțe care s-au declarat deopotrivă necompetente să judece pricina, Înalta Curte reține următoarele:
Din înscrisurile aflate la dosarul cauzei, rezultă că domiciliul reclamanților este în Germania, așa cum s-a indicat și în cererea de chemare în judecată.
Reclamanții prin aceeași cerere și-au precizat domiciliul ales în Timișoara, Piața U., nr. 5.
Față de dispozițiile art. 4 alin. (4) din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic și măsurile administrative asimilate acestora, pronunțate în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, competența de soluționare a acestor cauze aparține tribunalului, secția civilă, în circumscripția căruia domiciliază persoana interesată.
În speță, reclamanții au domiciliul în Germania, dar prin cererea de chemare în judecată a pârâtului și-au ales domiciliul în Timișoara, Piața U., situație în care, sunt incidente dispozițiile art. 4 alin. (4) din lege, care prevăd o competență teritorială exclusivă, aceea a tribunalului, secția civilă, în circumscripția căruia domiciliază persoana interesată.
În raport de cele arătate, constatând că între Tribunalul Timiș și Tribunalul Municipiului București s-a ivit un conflict negativ de competență, această instanță va stabili în favoarea Tribunalului Timiș competența soluționării acțiunii formulată de reclamanții S.E. și S.W.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Timiș, secția civilă.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 27 septembrie 2012.