Nullity of cassation appeal for failure to develop grounds within statutory limits of illegality in unauthorized construction dispute

Asupra recursului de față:

Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 6366 din 10 noiembrie 2010, Tribunalul Constanța a lua act de renunțarea reclamanților la judecata acțiunii formulate în contradictoriu cu pârâtul Primarul Municipiului Constanța, în temeiul art. 274 alin. (1) C. proc. civ. a obligat reclamanții către pârâtul Primarul Municipiului Constanța la plata sumei de 500 RON cheltuieli de judecată.

A admis excepția lipsei calității procesual pasive a pârâtei SC C.T. SRL prin administrator judiciar C.I. și a respins acțiunea formulată în contradictoriu cu pârâta SC C.T. SRL, ca introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesual pasivă.

Împotriva acestei soluții au formulat apel reclamanții V.Ș., V.M. și L.R.M. (fostă C.), criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

Curtea de Apel Constanța, secția comercială, maritimă și fluvială, contencios administrativ și fiscal, prin decizia civilă nr. 59/COM din 18 aprilie 2011 a respins ca nefondat apelul declarat de reclamanții V.Ș., V.M. și L. (C.) R.M.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că, în rejudecare, după desființarea cu trimitere dispusă de către Curtea de Apel, reclamanții și-au modificat cadrul procesual și implicit obiectul acțiunii arătând că, renunță la judecată față de SC C. SA (încheierea din data de 13 septembrie 2010), ulterior, reclamanții precizând că înțeleg să renunțe la judecată și față de Primarul Municipiului Constanța.

Prin urmare, prima instanță a rămas învestită cu soluționarea cererii numai în contradictoriu cu SC C.T. SRL acțiunea având ca obiect desființarea construcțiilor realizate fără autorizație, eliberarea spațiului de la subsolul clădirii și interdicția folosirii grătarului.

Curtea de Apel Constanța nu a putut reține nici criticile apelanților-reclamanți referitoare la faptul că modificările la construcție au fost efectuate de către pârâtă și prin urmare, aceasta are calitate procesuală pasivă întrucât, în prezent, nu se mai legitimează cu un drept de proprietate asupra imobilului și nu mai poate fi obligată să desființeze lucrări în respectivul imobil și nici în celelalte capete de cerere, pârâta nu își justifică calitatea procesuală pasivă tot din prisma faptului că imobilul a fost dobândit de o altă societate care, îl și ocupă în prezent.

Împotriva acestei decizii au formulat recurs reclamanții V.Ș., V.M. și L. (C.) R.M., întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 8, 9 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului.

La termenul de dezbateri în fond, Înalta Curte a invocat din oficiu excepția nulității recursului, conform art. 3021 alin. (1) lit. c) C. proc. civ., rămânând în pronunțare pe această excepție.

Recursul, potrivit Titlului V, Capitolul I din C. proc. civ. este cale de atac extraordinară, nedevolutiv, care se exercita numai cu respectarea cerințelor stabilite de lege.

În acest sens, art. 302 C. proc. civ. a prevăzut mențiunile obligatorii pe care trebuie să le conțină cererea de recurs.

Printre aceste mențiuni, la lit. c) s-a stipulat obligația de a se indica motivele de nelegalitate pe care se întemeiază cererea de recurs, conform cărora aceasta trebuie să cuprindă sub sancțiunea nulității dezvoltarea motivelor de fapt și de drept pe care se întemeiază, cu raportare strictă și limitativă la cazurile de modificare sau casare prevăzute de art. 304 pct. 1-9 C. proc. civ.

Din cuprinsul cererii de recurs rezultă că recurenții au invocat nelegalitatea deciziei atacate în raport de prevederile art. 304 pct. 8 și 9 C. proc. civ., însă argumentele folosite în susținerea motivelor de recurs nu se pot încadra în niciunul din cazurile reglementate la art. 304 pct. 1 - 9 C. proc. civ., ci vizează aspecte ce țin de situația de fapt ce nu pot face obiectul analizei instanței de recurs.

În atare situație, Înalta Curte va da eficiență prevederilor art. 3021 alin. (1) lit. c) C. proc. civ. și va constata nul recursul formulat de reclamanții V.Ș., V.M. și L. (C.) R.M.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nul recursul declarat de reclamanții V.Ș., V.M. și L. (C.) R.M. împotriva deciziei civile nr. 59/COM din 18 aprilie 2011 pronunțată de Curtea de Apel Constanța, secția comercială, maritimă și fluvială, contencios administrativ și fiscal.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 18 septembrie 2012.