Motion to annul prior decision rejected as unfounded; original stamping requirement upheld
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe court dismissed as unfounded the appellant's motion to annul its prior decision (No. 3715 of 18 November 2011), thereby leaving that decision in force; the prior decision had struck down the appellant's appeal as insufficiently stamped. The dispute arose from an appeal against a commercial and administrative judgment, where the appellant failed to submit the original tax stamp payment receipt and omitted the 5 RON judicial stamp despite being notified. Legally, the court applied Article 318 first sentence of the Civil Procedure Code (retraction for procedural errors) and upheld the application of Article 20(3) of Law No. 146/1997 and related implementing rules, holding that the prior denial of an adjournment was justified under Article 156(1) C. proc. civ., and that presenting only a copy of the payment receipt, without the original, did not satisfy the legal requirements.
Legislator headnote
AI generatedart. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997, art. 156 alin. (1) C. proc. civ; Motion to annul prior decision rejected as unfounded; original stamping requirement upheld: Este de subliniat că Înalta Curte a respins cu justețe cererea de amânare a judecății cauzei, în aplicarea dispozițiilor art. 156 alin. (1) C. proc. civ., având în vedere că această parte a mai beneficiat de acordarea unui termen pentru legala timbrare a recursului și, deopotrivă, în considerarea caracterului prioritar al chestiunii timbrajului, Înalta Curte a aplicat în mod corect sancțiunea anulării recursului ca insuficient timbrat, recurenta omițând să depună timbrul judiciar în valoare de 5 RON, deși a fost legal încunoștiințată prin citație despre această obligație, căreia nu s-a conformat.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra contestației în anulare de față;
Din examinarea actelor și lucrărilor din dosar, se constată următoarele:
Prin decizia nr. 3715 din 18 noiembrie 2011, secția a II-a civilă a Înaltei Curți de Casație și Justiție a anulat, ca insuficient timbrat, recursul declarat de reclamanta SC U.M. SA Râmnicu Vâlcea împotriva deciziei nr. 13/A-C din 04 martie 2011 pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția comercială și de contencios administrativ și fiscal.
Pentru a hotărî astfel, instanța de recurs a reținut, în esență, că recurenta-reclamantă a fost legal citată pentru termenul din 18 noiembrie 2011 cu mențiunea de a depune taxa judiciară de timbru în valoare de 12.860 RON și 5 RON timbru judiciar, obligație căreia nu s-a conformat, aceasta depunând taxa judiciară de timbru în copie, de asemenea, lipsind și timbrul judiciar, pe cale de consecință, dându-se eficiență dispozițiilor art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997, respectiv celor ale art. 35 alin. (5) din Normele metodologice de aplicare a legii.
Contestatoarea SC U.M. SA Râmnicu Vâlcea a formulat contestație în anularea deciziei secției a II-a civilă a Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 3715 din 18 noiembrie 2011, invocând motivul de retractare prevăzut de art. 318 teza I C. proc. civ.
Contestatoarea a arătat, în esență, că la termenul din 18 noiembrie 2011, instanța de recurs a respins în mod greșit cererea formulată de recurentă de acordare a unui termen pentru imposibilitate de prezentare a consilierului juridic din motive medicale, acesta având asupra sa dovada plății taxei judiciare de timbru în original și timbrul judiciar ce urmau a se depune la termenul la care s-ar fi amânat judecata pricinii.
Contestația în anulare este nefondată.
Este de subliniat că Înalta Curte a respins cu justețe cererea de amânare a judecății cauzei, în aplicarea dispozițiilor art. 156 alin. (1) C. proc. civ., având în vedere că această parte a mai beneficiat de acordarea unui termen pentru legala timbrare a recursului și, deopotrivă, în considerarea caracterului prioritar al chestiunii timbrajului, Înalta Curte a aplicat în mod corect sancțiunea anulării recursului ca insuficient timbrat, recurenta omițând să depună timbrul judiciar în valoare de 5 RON, deși a fost legal încunoștiințată prin citație despre această obligație, căreia nu s-a conformat.
De asemenea, este de precizat că, potrivit art. 39 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 146/1997, dovada plății taxelor judiciare de timbru se face, într-adevăr, cu copia documentului de plată, însă instanța are obligația de a verifica corectitudinea conturilor în care s-au depus ori s-au virat taxele judiciare de timbru, scop în care recurenta avea obligația de a prezenta originalul dovezii de plată a taxei judiciare de timbru, obligație neîndeplinită.
În consecință, pentru considerentele arătate, Înalta Curte urmează să respingă contestația în anulare formulată în cauză.
Așa fiind,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge contestația în anularea deciziei secției a II-a civilă a Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 3715 din 18 noiembrie 2011 formulată de contestatoarea SC U.M. SA Râmnicu Vâlcea.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 26 aprilie 2012.