Aggravated homicide conviction upheld; appeals dismissed and sentence of five years’ imprisonment confirmed

Asupra recursurilor de față;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 251 din 11 iunie 2002, pronunțată de Tribunalul Galați, inculpatul S.A. a fost condamnat pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat, prevăzută de art. 174 și art. 175 lit. i) C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. a) și art. 76 lit. a) C. pen., la 5 ani închisoare și la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pe o durată de 2 ani.

S-a dedus din pedeapsa aplicată durata arestării preventive începând de la 29 septembrie 2000 și a fost menținută starea de arest.

A fost obligat inculpatul la 4.000.000 lei cheltuieli judiciare statului și la 60.000.000 lei către partea civilă Ș.C.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că în noaptea de 28 septembrie 2000, inculpatul S.A. s-a întâlnit cu victima Ș.T. pe o stradă din satul Hanu Conachi, jud. Galați și pe fondul unui conflict avut anterior, i-a aplicat acesteia o lovitură de cuțit în zona toracică stângă provocându-i moartea.

Împotriva sentinței au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Galați și inculpatul.

Prin apelul parchetului, sentința a fost criticată pentru netemeinicie, pedeapsa fiind blândă. S-a motivat prin reținerea circumstanței atenuante prevăzute de art. 74 lit. a) și reducerea pedepsei la 5 ani închisoare, instanța a ignorat gradul de pericol social al infracțiunii și a inculpatului care nu a recunoscut săvârșirea faptei.

Inculpatul a criticat sentința pentru nelegalitate susținând că a fost condamnat fără să fie el autorul infracțiunii. A cerut să fie achitat în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. c) C. proc. pen.

Prin decizia nr. 530/ A din 1 octombrie 2002, secția penală de la Curtea de Apel Galați a respins ca nefondate ambele apeluri considerând că vinovăția apelantului inculpat a fost pe deplin dovedită, iar pedeapsa a fost just individualizată, reținerea de circumstanțe judiciare ușurătoare fiind de atributul instanței de judecată care și le-a motivat, așa încât, nu se impune înlăturarea lor.

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galați și inculpatul au atacat această hotărâre cu recurs reiterând motivele din apel.

Prin recursul parchetului s-a cerut casarea sentinței pentru motivul prevăzut de art. 3859 pct. 14 C. proc. pen., înlăturarea circumstanțelor atenuante și majorarea pedepsei.

Inculpatul a cerut casarea sentinței pentru motivele prevăzute de art. 3859 pct. 171 și 18 C. proc. pen.

A cerut casarea hotărârilor și achitarea în baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. c) C. proc. pen., sau restituirea cauzei la procuror pentru completarea probelor (confruntarea martorilor cu inculpatul) și în subsidiar reținerea circumstanței atenuante legale a scuzei provocării prevăzută de art. 73 lit. b) C. pen. A susținut că printr-o greșită aplicare a legii, instanțele de fond l-au obligat să plătească 60.000.000 lei despăgubiri, cheltuieli de înmormântare și pomeni, care se impune a fi reduse prin reținerea circumstanțelor atenuante prevăzute de art. 73 lit. b) C. pen.

Recursurile nu sunt fondate.

Analizând actele și lucrările dosarului se constată că, atât instanța de fond, cât și instanța de apel, au reținut situația de fapt corectă confirmată de probele administrate în cauză încadrând fapta în textele de lege corespunzătoare.

Instanțele au reținut că incidentul dintre cele două grupări unul în care se afla inculpatul și victima și celălalt în care se aflau martorii B.A., P.D., R.T. s-a desfășurat începând din strada Gării și până la complexul S.C. O. S.A.

Toți martorii au arătat că pe strada Gării au rămas victima Ș.T. care l-a luat de haine pe B.A., iar în apropierea lor inculpatul, ceilalți fugind înspre complex.

Inculpatul a declarat că ajuns lângă Ș.T. și martor, l-a întrebat pe primul cu cine este și victima i-a răspuns n-are nici o treabă și să meargă după cei ce au fugit înspre complex, lucru pe care l-a făcut.

A mai susținut că ajuns lângă complex i-a văzut pe C. și pe A.E. după care a revenit la bar, unde după un timp au revenit și cei doi.

Fără nici o explicație, inculpatul le-a cerut în mod repetat celor doi să-și bea berea și să plece acasă. Martorii au plecat și după câteva minute s-au întors agitați relatând că l-au găsit pe stradă pe Ș.T. mort.

Acesta a fost momentul exploatat de inculpat pentru a putea să pară surprins, să se deplaseze la locul unde Ș.T. era căzut și chiar să ajute ca acesta să fie urcat în mașina care l-a transportat la spital.

Este de remarcat și faptul, că din acest moment inculpatul a avut o comportare foarte agitată, s-a deplasat la martorul B.P., cumnat cu victima căruia i-a cerut insistent să meargă să-l caute pe B. și să-l bată pentru că acesta l-a înjunghiat pe Ș.T.

Din moment ce în declarațiile date la procuror nu s-a referit nici un moment la bătaia și înjunghierea lui Ș.T. de altă persoană, modul cum a procedat ridică serioase semene de întrebare.

Trebuie menționat și faptul că tot inculpatul a fost acela care s-a deplasat la părinții victimei pe care i-a anunțat că lui T. i s-a făcut rău și a fost transportat la spital. Cu acea ocazie mama victimei, martora Ș.C. a observat că inculpatul avea pantalonul mânjit cu sânge, iar inculpatul a spus că sunt pete de vin.

În starea în care se afla inculpatul, s-a dus acasă și-a schimbat pantalonii și cu pantaloni curați s-a întors la bar, lucru pe care chiar el l-a recunoscut.

Întrebat în cursul anchetei despre prezența sângelui pe pantaloni, s-a apărat în sensul că era posibil să se fi murdărit când a ajutat ca victima să fie urcată în mașină.

Referitor la acest aspect este de observat declarația martorului N.G., care a relatat că la urcarea victimei în mașină a ajutat și inculpatul care a luat victima de picioare. Din moment ce victima a prezentat rana în zona toracică, fără un contact direct între cei doi, numai prin ridicarea victimei de picioare, este puțin probabil ca inculpatul să se fi pătat cu sânge pe pantaloni. Martorul a arătat că nu a văzut ca victima să fi avut sânge pe picioare. Declarațiile oscilante ale inculpatului, dar mai ales răspunsul dat martorei Ș. care i-a spus că are sânge pe pantaloni, iar inculpatul i-a răspuns că are pete de vin, după care s-a dus acasă și și-a schimbat pantalonii, demonstrează că inculpatul a mințit și urmărea să-și construiască un alibi cât mai convingător.

Întrucât din ansamblul probator rezultă că, în noaptea de 28 septembrie 2000, în loc public, inculpatul a lovit victima Ș.T. cu un cuțit producând moartea acesteia, încadrarea juridică dată faptei este corectă.

Așa cum a motivat și instanța de apel pedeapsa a fost just individualizată, iar cererea parchetului de înlăturare a circumstanței atenuante reținută, nu se justifică.

Motivarea din recursul parchetului privind conduita violentă a inculpatului, are în vedere declarațiile unor persoane interesate în cauză, fosta soție a inculpatului și respectiv cumnatul victimei în condițiile în care cu alți martori și cu caracterizările depuse se face dovada că dimpotrivă inculpatul este un om muncitor și pașnic.

Având în vedere vârsta inculpatului, lipsa antecedentelor penale și condițiile în care a fost săvârșită fapta, instanțele au apreciat corect că pedeapsa redusă ca efect a circumstanței atenuante judiciare este în măsură să-și atingă scopul prevăzut în art. 52 C. pen.

Examinând cauza și din oficiu, Curtea constată că nu există nici un motiv de casare care să poată fi luat în considerare în condițiile art. 3859 alin. (3) C. proc. pen.

În consecință, recursurile vor fi respinse ca nefondate conform art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.

Se va deduce din pedeapsă, arestarea și deținerea preventivă începând cu 29 septembrie 2000, până la data deciziei.

Inculpatul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galați și inculpatul S.A. împotriva deciziei penale nr. 530/ A din 1 octombrie 2002 a Curții de Apel Galați.

Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului timpul arestării preventive de la 29 septembrie 2000, la 18 martie 2003.

Obligă recurentul inculpat să plătească statului suma de 1.100.000 lei cheltuieli judiciare.

Pronunțată în ședință publică, azi 18 martie 2003.