Criminal complaint against prosecutors for abuse of office and competence; invalidity of criminal proceedings based on dissatisfaction with judicial decisions

Asupra plângerii de față:

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

La 13 septembrie 2011 a fost înregistrată la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București plângerea penală formulată de petentul A.D. împotriva procurorilor S.A.M. și P.B.C. sub aspectul infracțiunilor prevăzute de art. 246 și art. 250 C. pen., infracțiuni ce ar fi fost săvârșite cu ocazia soluționării Dosarului nr. 1637/P/2009 și a lucrării; datorită gradului profesional al procurorului S.A.M. plângerea a fost înaintată Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire penală și criminalistică.

Prin rezoluția din 18 noiembrie 2011 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție în baza art. 228 alin. (1) rap.la art. 10 lit. a) C. proc. pen. s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de S.A.M. -procuror cu grad profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și P.B.C.-procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul București pentru infracțiunile prev.de art. 246 și art. 250 alin. (1) C. pen., întrucât faptele nu există.

Pentru a se dispune astfel s-a reținut că magistrații și-au îndeplinit în mod corect atribuțiile de serviciu fără a cauza vreo vătămare intereselor legale ale unei persoane.

Plângerea formulată de petiționar, în baza art. 278 C. proc. pen., împotriva sus- arătatei rezoluții, a fost respinsă ca neîntemeiată prin rezoluția din 21 decembrie 2011a Procurorului -Șef al secției de urmărire penală și criminalistică din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, cu motivarea că soluția de neîncepere a urmăririi penale este legală și temeinică din moment ce intimații nu a făcut altceva decât să-și exercite atribuțiile cu care legea i-a învestit.

Împotriva aceRONași prime rezoluții din 18 noiembrie 2011 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire penală și criminalistică - petiționarul A.D. a formulat, întemeindu-și-o pe prevederile art. 2781 C. proc. pen., plângerea de față.

Plângerea nu este fondată.

Înalta Curte constată că soluția de neîncepere a urmăririi penale dată de Parchet față de magistrații intimați este legală și temeinică întrucât din actele premergătoare efectuate nu a rezultat nici un element care să conducă la concluzia că aceștia ar fi săvârșit vreo faptă penală.

Împrejurarea că petiționarul este nemulțumit de soluțiile adoptate, în care a avut calitatea de parte vătămată, nu poate conduce la concluzia întrunirii elementelor constitutive ale infracțiunilor pe care acesta Ie-a indicat în plângerea sa.

Dacă s-ar admite ca, împotriva magistraților care au adoptat o soluție sau au dat o hotărâre judecătorească, să se poată face plângeri penale, ar însemna că s-ar institui noi căi de atac, neprevăzute de lege, ceea ce este inadmisibil.

Soluționând cauzele în care petiționarul a fost parte și adoptând soluții- care l-au nemulțumit, - intimații nu a făcut altceva decât să îndeplinească activități și acte date în competența lor prin lege, să dispună soluții potrivit convingerii lor obiective și nepărtinitoare, motivate prin prisma dispozițiilor legale aplicabile în cauză, apreciind complet și just probele administrate, motiv pentru care în sarcina lor nu se poate reține săvârșirea vreunei fapte penale.

În consecință, având în vedere că din lucrările dosarului rezultă că intimații nu a comis fapte care să atragă răspunderea lor penală, Înalta Curte, în temeiul art. art. 2781 alin. (8) lit. a) C. proc. pen., va respinge plângerea formulată de petiționarul A.D. împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale, rezoluție care va fi menținută.

Totodată, potrivit art. 192 alin. (2) C. proc. pen., petiționarul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, în sumă de 200 RON.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

H O T Ă R Ă Ș T E

Respinge, ca nefondată, plângerea formulată de petentul A.D. împotriva rezoluției din 18 noiembrie 2011 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire penală și criminalistică.

Menține rezoluția atacată.

Obligă petentul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 13 iunie 2012.