Admissibility of victim provocation and quantification of moral damages for permanent disability in attempted aggravated homicide.

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 125 din 28 februarie 2002, Tribunalul Iași a condamnat (alături de inculpatul D.I.) pe inculpatul D.G. la pedeapsa de 8 ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pe o perioadă de 3 ani, pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la omor calificat prevăzută de art. 20 raportat la art. 174 și art. 175 lit. i) C. pen.

S-a aplicat pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 C. pen., pe durata prevăzută de art. 71 C. pen.

S-a menținut starea de arest a inculpatului și s-a dedus la zi durata arestului preventiv de la 25 ianuarie 2001.

Au fost admise pretențiile civile formulate de partea vătămată B.I. și au fost obligați, în solidar, inculpații la 15 milioane lei, iar inculpatul D.G. la 35 milioane lei, despăgubiri civile.

Inculpatul D.G. a mai fost obligat către aceeași parte civilă la 100 milioane lei daune morale și la o prestație periodică lunară de 227.409 lei începând cu 28 decembrie 2000, până la însănătoșirea părții vătămate.

În solidar, inculpații au fost obligați la 1.408.831,5 lei către Spitalul Clinic 3 Iași, la 5,88 dolari S.U.A. către Serviciul de Ambulanță Iași, iar inculpatul D.G. la 3.287.273,5 lei către Spitalul Clinic nr. 3 Iași și la 13,72 dolari S.U.A. către Serviciul de Ambulanță Iași. S-a respins ca neîntemeiată cererea părții vătămate de acordare a cheltuielilor de judecată, onorar de avocat.

Fiecare dintre inculpați au fost obligați la câte 2 milioane lei cheltuieli judiciare statului.

S-a reținut, în fapt, urmare probelor administrate, că, în ziua de 28 decembrie 2000, cei doi inculpați se deplasau, fiecare cu căruța personală, spre satul Dumbrava, Jud. Iași, localitatea de domiciliu a părții vătămate B.I.

Ajungând în apropierea locuinței acesteia, între inculpați, pe de o parte, și martorul Ș.M., care, era cu martorul C.M., pe de altă parte s-a ivit un conflict, primul martor reproșându-i inculpatului D.G. că l-a stropit cu noroi. Văzând că lucrurile iau o întorsătură neplăcută, Ș.M. s-a refugiat în curtea victimei B.I., la a cărui poartă se afla fiul acestuia B.M.G., care a fost înjurat și lovit cu biciul de către inculpatul D.I.

La rugămintea martorului Ș.M., care, la rândul său fusese lovit cu biciul de D.G., victima B.I. s-a deplasat la poartă pentru a-i identifica pe agresori, unde, a fost lovit de inculpat cu muchia metalică a unui topor de pădure în cap. Urmare acestei lovituri partea vătămată a căzut la pământ poziție în care a continuat să fie lovit de ambii inculpați.

Din raportul medico legal întocmit în cauză a rezultat că, victima a prezentat fractură cu înfundare cominutivă medio–favorabilă, contuzie cerebrală minoră, plagă infectată și plăgi contuze, leziuni ce s-au putut produce prin loviri cu corpuri contondente lipsa de substanță osoasă de, 3,5 cm, indiferent de metoda de protezare îi conferă o infirmitate fizică permanentă și scăderea capacității de muncă în procent de 15%.

Curtea de Apel Iași, prin decizia penală nr. 208 din 2 iulie 2000, a admis apelul declarat de inculpatul D.G. împotriva sentinței penale nr. 125 din 28 februarie 2002 a Tribunalului Iași, pe care a desființat-o, în parte, în ce privește latura civilă și rejudecând, a înlăturat dispozițiile privind obligarea inculpatului D.G. la suma de 35.000.000 lei (treizeci și cinci milioane lei) către B.I. cu titlu de despăgubiri civile.

A redus de la 100.000.000 lei la 50.000.000 lei (cincizeci milioane lei) cuantumul daunelor morale la care a fost obligat inculpatul către aceeași parte civilă.

S-a admis apelul declarat de partea civilă B.I. și a obligat pe fiecare dintre inculpații D.G. și D.I. la câte 750.000 lei (șaptesute cinci zeci mii lei) cu titlu de cheltuieli judiciare reprezentând onorar de avocat.

S-a luat act de renunțarea apelului declarat de inculpatul D.I. împotriva aceleiași sentințe penale.

A fost menținută starea de arest a inculpatului D.G. și s-au dedus, la zi, durata arestului preventiv de la 28 februarie 2002.

S-au menținut celelalte dispoziții ale sentinței penale.

Împotriva ultimei hotărâri, inculpatul a declarat recurs solicitând casarea acesteia și după rejudecare:

1. să fie reținută în favoarea sa circumstanța atenuantă a provocării prevăzută de art. 73 lit. b), C. pen.;

2. înlăturarea daunelor morale la care a fost obligat, nefiind dovedite.

3. reducerea pedepsei aplicate pe care o consideră prea severă.

Recursul declarat nu este fondat.

1. Cererea inculpatului privind reținerea în favoarea sa a circumstanței atenuante a provocării prevăzută de art. 73 lit. b) C. pen., nu poate fi luată în considerare din nici o probă a dosarului nerezultând că victima l-ar fi provocat în vreun fel.

2. Al doilea motiv de casare invocat în sensul înlăturării daunelor morale acordate victimei ca nedovedite, urmează de asemenea, a fi înlăturat.

Este evident și de necontestat faptul că victima, separat de suferințele fizice a suferit și suferă și din punct de vedere psihic, urmare agresiunii nedrepte la care a fost supusă care este cu atât mai evidentă cu cât a rămas și cu o infirmitate permanentă, motiv pentru care suma de 50.000.000 lei acordată se consideră a fi rezonabilă în concordanță cu suferințele sale.

3. Nefondată este și critica privind cuantumul pedepsei aplicate, pedeapsă pe care Curtea o găsește corect individualizată în raport de prevederile art. 72 C. pen.

În raport de cele expuse, Curtea urmează să respingă, ca nefondat, recursul declarat, în temeiul art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., cu obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul declarat de inculpatul D.G. împotriva deciziei penale nr. 208 din 2 iulie 2002 a Curții de Apel Iași, ca nefondat.

Compută din pedeapsa aplicată inculpatului durata reținerii și arestării preventive de la 25 ianuarie 2001, la zi.

Obligă pe recurent să plătească statului 800.000 lei cheltuieli judiciare.

Pronunțată în ședință publică, azi 13 martie 2003.