Pre-trial detention upheld for father convicted of raping 13-year-old daughter; appeal dismissed as unfounded
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice (Criminal Section) dismissed the defendant’s appeal as unfounded, thereby upholding the lower court’s order that maintained the defendant’s pre-trial detention following his conviction. The defendant had been sentenced to 15 years’ imprisonment for rape and incest committed against his 13-year-old daughter, who became pregnant and gave birth; he challenged the continuation of his detention, seeking release pending appeal. The Court held that, under Articles 300² and 160b(3) of the Romanian Code of Criminal Procedure, the grounds for preventive arrest—reasonable suspicion of the offense, the conviction, the gravity and community impact of the crime, and the concrete danger to public order—had not ceased, and that continued detention was consistent with Article 5(1)(a) of the European Convention on Human Rights. The ruling is final, and the defendant was ordered to pay 300 RON in judicial costs, with the court-appointed counsel’s 100 RON fee advanced from the Ministry of Justice’s fund.
Legislator headnote
AI generatedart. 203 C. pen, art. 41 alin. (2) din C. pen, art. 3002 C. proc. pen, art. 148 lit. f) C. proc. pen, art. 41 alin. (2) C. pen, art. 192 alin. (2) C. proc. pen; Pre-trial detention upheld for father convicted of raping 13-year-old daughter; appeal dismissed as unfounded: The defendant had been sentenced to 15 years’ imprisonment for rape and incest committed against his 13-year-old daughter, who became pregnant and gave birth; he challenged the continuation of his detention, seeking release pending appeal. The Court held that, under Articles 300² and 160b(3) of the Romanian Code of Criminal Procedure, the grounds for preventive arrest—reasonable suspicion of the offense, the conviction, the gravity and community impact of the crime, and the concrete danger to public order—had not ceased, and that continued detention was consistent with Article 5(1)(a) of the European Convention on Human Rights. The ruling is final, and the defendant was ordered to pay 300 RON in judicial costs, with the court-appointed counsel’s 100 RON fee advanced from the Ministry of Justice’s fund.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedBasis for rejecting the appeal as unfounded.
Used to oblige the appellant to pay court costs.
Full text
Asupra recursului de față:
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin încheierea din 1 octombrie 2010 a Curții de Apel Ploiești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, pronunțată în Dosarul nr. 3768,1/120/2009 a fost menținută starea de arest a inculpatului S.I. (fiul lui A. și al M., deținut în Penitenciarul Mărgineni).
Pentru a dispune astfel instanța a reținut că prin Sentința penală nr. 268 din 20 august 2010 a Tribunalului Dâmbovița inculpatul a fost condamnat la pedeapsa rezultantă de 15 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și b) C. pen. pentru săvârșirea infracțiunilor de viol și incest prevăzute de art. 197 alin., 2 lit. b1), alin. (3) și de art. 203 C. pen., ambele cu aplicarea art. 41 alin. (2) din C. pen., constând în aceea că în vara anului 2007 și în martie 2008, prin constrângere a întreținut relații sexuale cu fiica sa în vârstă de 13 ani minoră, rămânând însărcinată și născând la 22 noiembrie 2008 un copil de sex feminin și a considerat că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive nu au dispărut.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpatul S.I. care a susținut că măsura arestării preventive nu mai este justificată și a solicitat revocarea acesteia și judecarea în stare de libertate.
Recursul declarat nu este întemeiat.
În conformitate cu dispozițiile art. 3002 C. proc. pen., în cauzele în care inculpatul este arestat, instanța este datoare să verifice în cursul judecății legalitatea și temeinicia arestării preventive iar potrivit art. 160b alin. (3) din același cod, când constată că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate, instanța, prin încheiere motivată, dispune menținerea stării de arest.
Pe de altă parte, prin art. 5 alin. (1) lit. a) din Convenția Europeană a Drepturilor Omului s-a statuat că o persoană poate fi lipsită de libertate dacă este reținută legal în baza condamnării pronunțate de un tribunal competent.
Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului se constată că arestarea inculpatului s-a dispus la 6 august 2009 în baza art. 148 lit. f) C. proc. pen., existând motive temeinice de a bănui că acesta a comis infracțiunile de viol asupra unui membru de familie și incest prevăzute de art. 197 alin. (1), (2) lit. b1) și (3) și de art. 203 C. pen., ambele cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., constând în aceea că în vara anului 2007 și în luna martie 2008 a întreținut, prin constrângere, relații sexuale cu fiica sa minoră de 13 ani, aceasta rămânând însărcinată și născând ulterior un copil de sex feminin.
Având în vedere probele de vinovăție administrate, Tribunalul Dâmbovița a dispus condamnarea inculpatului la pedeapsa rezultantă de 15 ani închisoare.
Ținând seama de probatoriul cauzei și de soluția de condamnare, Curtea constată că nu au dispărut temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, că menținerea acesteia de către curtea de apel sesizată de inculpatul apelant este pe deplin justificată și conformă cu dispozițiile legale evocate și lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol concret pentru ordinea publică, derivat din natura, gravitatea și rezonanța în comunitate a faptei și din împrejurările comiterii ei.
În consecință,criticile formulate de recurentul inculpat nu sunt întemeiate.
Față de considerentele de mai sus, Curtea, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) și a art. 192 alin. (2) C. proc. pen., urmează a respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul S.I. cu obligarea acestuia la cheltuieli judiciare către stat.
Se va stabili ca onorariul pentru apărătorul din oficiu să fie avansat din fondul Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul S.I. împotriva încheierii din 1 octombrie 2010 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, în Dosarul nr. 3768,1/120/2009.
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 300 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 RON reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi 18 octombrie 2010.
Procesat de GGC - NN