Criminal Contestație în Anulare: Admissibility Requirements Under Art. 391(2) CPP and the Obligation to Cite Case File Evidence
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed as inadmissible the appeal filed by the defendant against the appellate court's decision that had previously rejected his appeal as time-barred, thereby leaving the lower court's criminal conviction in force and ordering the defendant to pay 400 RON in judicial costs, with 200 RON advanced by the Ministry of Justice for the official counsel's fees. The case involved a criminal appeal where the defendant challenged the appellate court's procedural ruling that his appeal against the Court of Appeal's final sentence was filed late, arguing that the appellate court failed to properly evaluate his substantive arguments. The Supreme Court held that the appeal was inadmissible because the defendant failed to submit or cite specific evidence present in the case file to support his claims, which is a mandatory requirement under Article 391(2) of the Code of Criminal Procedure for the preliminary admissibility phase, and because the substantive arguments did not strictly conform to the requirements for this extraordinary legal remedy.
Legislator headnote
AI generatedart. 391 alin. (1) C. proc. pen, art. 391 alin. (2) C. proc. pen, art. 278 C. proc. pen, art. 192 alin. (2) C. proc. pen; Criminal Contestație în Anulare: Admissibility Requirements Under Art. 391(2) CPP and the Obligation to Cite Case File Evidence: The case involved a criminal appeal where the defendant challenged the appellate court's procedural ruling that his appeal against the Court of Appeal's final sentence was filed late, arguing that the appellate court failed to properly evaluate his substantive arguments. The Supreme Court held that the appeal was inadmissible because the defendant failed to submit or cite specific evidence present in the case file to support his claims, which is a mandatory requirement under Article 391(2) of the Code of Criminal Procedure for the preliminary admissibility phase, and because the substantive arguments did not strictly conform to the requirements for this extraordinary legal remedy.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedLegal basis cited in the dispositive for imposing judicial costs and the advance for official counsel fees.
Full text
Asupra contestației în anulare de față;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea de contestație înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție sub nr. 4479/1/2010, contestatorul F.N.I. a formulat contestație în anulare împotriva Deciziei penale nr. 1552 din 21 aprilie 2010 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în Dosarul nr. 11575/2/2009.
În conținutul cererii sale contestatorul F.N.I. critică faptul că instanța de recurs nu a dat eficiența cuvenită susținerilor sale, astfel încât, în cauză s-a pronunțat o hotărâre greșită.
Examinând contestația în anulare formulată de contestator, în raport de actele și lucrările dosarului, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că aceasta este inadmisibilă pentru următoarele considerente:
Potrivit dispozițiilor art. 391 alin. (1) C. proc. pen. instanța examinează admisibilitatea în principiu a cererii de contestație fără citarea părților.
În alin. (2) al aceluiași articol se arată că instanța, în faza admisibilității în principiu a contestației, verifică dacă aceasta este făcută în termenul prevăzut de lege, că motivul pe care se sprijină contestația este unul din cele prevăzute în art. 386 și că în sprijinul contestației se depun ori se invocă dovezi care sunt la dosar.
În vederea verificării prealabile a contestației în anulare întemeiate pe dispozițiile art. 386 lit. a) - c) și e) C. proc. pen., legiuitorul a fixat o etapă procesuală prealabilă în care instanța examinează dacă cererea introdusă privește o hotărâre definitivă, dacă cererea este făcută de o persoană care are calitatea procesuală cerută de lege, dacă cererea este motivată și dacă cererea a fost introdusă în termenul prevăzut de lege.
Sub aspectul motivării cererii de contestație, exigențele dispozițiile art. 391 alin. (2) C. proc. pen. sunt satisfăcute numai în ipoteza în care argumentele invocate se circumscriu acestei căi extraordinare de atac și nu în situația invocării unor texte care exced instituției ca atare.
Pe de altă parte, pentru a se putea dispune admiterea în principiu a contestației în anulare este necesar și obligatoriu a se depune ori a se invoca de parte, dovezi care sunt la dosar.
În speță, Înalta Curte de Casație și Justiție a pronunțat Decizia nr. 1552 din 21 aprilie 2010, prin care s-a respins ca tardiv recursul declarat de petiționarul F.N.I. împotriva Sentinței penale nr. 19 din 26 ianuarie 2010 a Curții de Apel București, secția I penală.
Se constată astfel că obiectul cauzei supus examinării de către instanța de recurs a privit o plângere întemeiată pe dispozițiile art. 278 C. proc. pen., calea de atac fiind exercitată cu depășirea termenului prevăzut de lege, instanța de recurs fiind astfel în imposibilitatea verificării legalității și temeinicii hotărârii atacate.
În condițiile în care petiționarul nu a depus și nici nu a invocat dovezi în sprijinul contestației formulate - astfel cum prevăd dispozițiile art. 386 și urm. C. proc. pen. - Înalta Curte constată că nu se poate trece la judecarea pe fond a contestației, nefiind îndeplinite cerințele imperative ale legii relativ la admisibilitatea în principiu.
Pe cale de consecință, Înalta Curte, în temeiul dispozițiilor art. 391 alin. (2) C. proc. pen., va respinge ca inadmisibilă contestația în anulare formulată de contestatorul F.N.I. împotriva Deciziei penale nr. 1552 din 21 aprilie 2010 pronunțată în Dosarul nr. 11575/2/2009.
În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen. va obliga contestatorul la plata sumei de 400 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care onorariul apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 200 RON, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibilă, contestația în anulare formulată de contestatorul F.N.I. împotriva Deciziei nr. 1552 din 21 aprilie 2010 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală.
Obligă contestatorul la plata sumei de 400 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat din care suma de 200 RON onorariul apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 200 RON, se va avansa din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 15 septembrie 2010.