Maintenance of preventive detention for particularly grave attempted murder with a lethal weapon: persistence of grounds under Art. 148(l)(f) CPP
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the defendant's appeal as unfounded, thereby upholding the Court of Appeal’s decision to maintain the preventive detention order imposed on the accused, who was condemned in the first instance to a resulting prison sentence of nine years. The dispute concerned the continued validity of the preventive arrest measure following the initial conviction, with the defendant arguing that the grounds for detention no longer subsisted, while the trial record established that the defendant, armed with a lethal military bayonet, had stabbed two victims in vital areas during a violent conflict, constituting particularly grave attempted murder and public order offenses. The court ruled that the lower instances’ application of the preventive detention grounds under Article 148(l)(f) of the Code of Criminal Procedure was fully lawful and well-founded due to the severity of the offenses and the specific nature of the violence involved, leading to the rejection of the appeal under Article 385^15(1)(b) of the Code of Criminal Procedure and an order for the defendant to pay 300 RON in judicial costs.
Legislator headnote
AI generatedart. 148 lit. f) C. proc. pen, art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen, art. 192 alin. (2) C. proc. pen; Maintenance of preventive detention for particularly grave attempted murder with a lethal weapon: persistence of grounds under Art. 148(l)(f) CPP: The dispute concerned the continued validity of the preventive arrest measure following the initial conviction, with the defendant arguing that the grounds for detention no longer subsisted, while the trial record established that the defendant, armed with a lethal military bayonet, had stabbed two victims in vital areas during a violent conflict, constituting particularly grave attempted murder and public order offenses. The court ruled that the lower instances’ application of the preventive detention grounds under Article 148(l)(f) of the Code of Criminal Procedure was fully lawful and well-founded due to the severity of the offenses and the specific nature of the violence involved, leading to the rejection of the appeal under Article 385^15(1)(b) of the Code of Criminal Procedure and an order for the defendant to pay 300 RON in judicial costs.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedCited in the dispositive section to justify the dismissal of the appeal as unfounded.
Cited in the dispositive section regarding the enforcement and immediate nature of the decision.
Full text
Asupra recursului de față:
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Sentința penală nr. 399/F/2010 a Tribunalului București, inculpatul D.M.V. a fost condamnat, alături de alți inculpați, la pedeapsa principală rezultantă de 9 ani închisoare pentru săvârșirea unor infracțiuni de tentativă la omor deosebit de grav și ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii și ordinii publice.
Dezbaterea cauzei în fond s-a realizat cu acest inculpat în stare de arest preventiv, fapt pentru care prin aceeași sentință s-a dispus menținerea stării de arest și deducerea perioadei executate din 10 decembrie 2008 la zi.
Împotriva hotărârii s-au exercitat căile de atac ale apelului de către inculpatul D.M.V. ca și de alți inculpați.
Cu ocazia instrumentării acestora, la termenul de judecată din 2 iulie 2010, instanța de apel, Curtea de Apel București a pronunțat o decizie de menținere a stării de arest față de inculpatul D.M.V.
În termen legal, față de această dispoziție a instanței s-a exercitat calea de atac a recursului de către inculpat care a arătat că nu mai subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii.
Instanța de recurs reține următoarele:
Prin Sentința penală nr. 399/F/2010 a Tribunalului București, inculpatul D.M.V. a fost condamnat, alături de alți inculpați, la pedeapsa principală rezultantă de 9 ani închisoare pentru săvârșirea unor infracțiuni de tentativă la omor deosebit de grav și ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii și ordinii publice.
Din probele administrate în cauză a rezultat că, raportat la inculpatul D.M.V., în data de 13 octombrie 2008, în jurul orelor 22.00, în timp ce se afla în str. M.V. din sectorul 2, inculpatul D.M.V. în contextul unui conflict între mai multe persoane înarmate cu bâte, săbii și alte obiecte contondente, cu un obiect tăietor-înțepător (baionetă militară, obiect vulnerant conceput special în scopuri letale, având următoarele caracteristici: lungime totală 50 cm, lungimea lamei 38,5 cm, lățimea lamei 3 cm), a înjunghiat părțile vătămate, P.V. zis "C." și T.T.A., în zone corporale vitale, provocându-le acestora leziuni grave, și a tulburat grav ordinea și liniștea publică. Din mijloacele de probă administrate în cauză rezultă că inculpatul a înjunghiat părțile vătămate într-un moment al conflictului în care el și persoanele din grupul său - fiind înarmați, inculpatul cu un cuțit, iar ceilalți cu obiecte contondente - declanșaseră deja și desfășurau atacul asupra părților vătămate (alte persoane din anturajul părților vătămate intervenind în conflict abia ulterior consumării acestui moment).
Într-un astfel de context, presupusa comitere a unor fapte și infracțiuni de mare gravitate, cu impact deosebit asupra opiniei publice, cu violență, pentru care de altfel acest inculpat a și fost condamnat, în primă instanță, cu reținerea unor sancțiuni substanțiale ca și cuantum, este de consemnat că reținerea instanței de apel în sensul că subzistă temeiurile de arestare, cazul prev. de art. 148 lit. f) C. proc. pen. s-a făcut în deplină legalitate și temeinicie, recursul fiind de respins ca nefondat pe considerentele art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.
Văzând și disp. art. 192 alin. (2) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul D.M.V. împotriva încheierii din 2 iulie 2010 a Curții de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze cu minori și de familie, pronunțată în Dosarul nr. 8553/3/2009.
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 21 iulie 2010.