Inadmissibility of extraordinary appeal against a review decision on a non-prosecution order
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed as inadmissible the extraordinary appeal in annulment filed by the appellant against a prior appellate decision that had rejected their initial appeal against a court's non-prosecution resolution, thereby upholding the finality of the 2010 Decision and ordering the appellant to pay 400 RON in judicial costs to the state. The dispute centered on the admissibility of an extraordinary appeal challenging a final decision rendered by a court of appeal acting within its supervisory jurisdiction to verify the legality and merit of a prosecutor's decision not to initiate criminal proceedings, rather than a judgment on the merits of a criminal case. The court held that such a supervisory decision did not fall within the scope of ordinary appeals under Article 386 of the Code of Criminal Procedure, as it was not a judgment resolving the substantive merits of the case, and because the appellant failed to expressly invoke a valid statutory ground for annulment as required by Article 391 of the same code, rendering the appeal fundamentally inadmissible.
Legislator headnote
AI generatedart. 391 alin. (1) C. proc. pen, art. 391 alin. (2) C. proc. pen, art. 386 C. proc. pen, art. 2781 C. proc. pen; Inadmissibility of extraordinary appeal against a review decision on a non-prosecution order: Din examinarea lucrărilor dosarului, rezultă că, în cauză, nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de dispozițiile art. 391 alin. (2) C. proc. pen., care să impună admiterea în principiu a contestației formulate.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra contestației în anulare de față
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Decizia penală nr. 1130 din 23 martie 2010 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, pronunțată în Dosar nr. 744/39/2010, a fost respins, ca nefondat, recursul declarat de petentul C.l. împotriva Sentinței penale nr. 81 din 17 iulie 2009 a Curții de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori.
Împotriva acestei decizii, petiționarul a formulat contestație în anulare, înregistrată pe rolul instanței la data de 1 aprilie 2010
Potrivit art. 391 alin. (1) C. proc. pen., Înalta Curte a examinat admisibilitatea în principiu a cererii de contestație, fără a dispune citarea părților, în ședința publică din 24 iunie 2010.
Contestația în anulare formulată este inadmisibilă în principiu.
Din examinarea lucrărilor dosarului, rezultă că, în cauză, nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de dispozițiile art. 391 alin. (2) C. proc. pen., care să impună admiterea în principiu a contestației formulate.
În cuprinsul cererii sale scrise, din dosarul Înaltei Curți, contestatorul nu a invocat expres motivul pe care se sprijină contestația, iar susținerile din conținutul acesteia nu pot fi calificate și încadrate în nici una dintre dispozițiile art. 386 C. proc. pen., însă se constată că hotărârea atacată, deși este definitivă, așa cum prevede textul art. 386 C. proc. pen., nu este dintre cele împotriva cărora se poate exercita această cale de atac extraordinară.
Potrivit art. 386 C. proc. pen., împotriva hotărârilor penale definitive se poate face contestație în anulare în cazurile prevăzute expres de legiuitor la lit. a) - e) din același text.
Din economia textului de lege sus-menționat, rezultă că această cale de atac trebuie să aibă ca obiect o hotărâre prin care s-a soluționat fondul cauzei, iar nu o hotărâre pronunțată de o instanță de recurs în cadrul procedurii reglementate de art. 2781 C. proc. pen., prin care se verifică doar legalitatea și temeinicia unei rezoluții de neîncepere a urmăririi penale.
Așa fiind, contestația în anulare este inadmisibilă, întrucât hotărârea atacată nu este dintre acelea care pot fi supuse acestei căi extraordinare de atac și nu sunt îndeplinite condițiile expres prevăzute de lege pentru admisibilitatea sa.
Pentru aceste considerente, urmează a fi respinsă, ca inadmisibilă, contestația în anulare formulată de contestatorul C.l., cu obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibilă, contestația în anulare formulată de contestatoml C.l. împotriva Deciziei penale nr. 1130 din 23 martie 2010 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, pronunțată în Dosar nr. 744/39/2010.
Obligă contestatorul la plata sumei de 400 RON cu titlul de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 24 iunie 2010.