Criminal revision petition dismissed for lack of new facts where evidence previously known to court

Asupra recursului de față:

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Sentința penală nr. 457 din 4 noiembrie 2009, Tribunalul Giurgiu a respins cererea de revizuire formulată de condamnatul D.I. - fiul lui D. și A., în prezent deținut în Penitenciarul Giurgiu.

A obligat recurentul la plata sumei de 500 RON cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul apărătorului din oficiu în cuantum de 100 RON a fost avansat din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești.

Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că prin Legea penală nr. 19 din 18 februarie 2002 Tribunalul Giurgiu a dispus condamnarea inculpatului D.I. la pedeapsa de 20 de ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 174, art. 175 lit. i) C. pen. cu aplicarea art. 7 lit. a) C. pen.

Împotriva acestei sentințe, condamnatul D.I. a formulat cerere de revizuire invocând dispozițiile art. 394 lit. a) C. pen., conform cu care au fost audiați 12 martori.

Prin Sentința penală nr. 31/2004 a Tribunalului Giurgiu definitivă prin Decizia penală nr. 2921/2004 a Înaltei Curți de Casație și Justiție a fost respinsă ca nefondată cererea de revizuire formulată de condamnat.

La data de 27 aprilie 2009, condamnatul a formulat o nouă cerere de revizuire invocând din nou dispozițiile art. 394 lit. a) C. proc. pen. arătând că a luat cunoștință că există prob noi depunând la dosar un articol de ziar intitulat "Un mort și doi răniți la Disco Cluj din Valea Dragului".

În acest articol erau menționate numele unor persoane și anume C.P. și S.L.L., condamnatul solicitând audierea acestora, însă instanța de fond a respins cererea față de împrejurarea că aceștia au fost audiați în faza de urmărire penală și în fața instanței de judecată, motive pentru care a respins cererea de revizuire ca nefondată.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel condamnatul D.I. solicitând admiterea în principiu a cererii de revizuire.

Prin Decizia penală nr. 10/A din 19 ianuarie 2010, Curtea de Apel București, secția a II-a penală, a respins, ca nefondat, apelul declarat de revizuentul D.I. împotriva Sentinței penale nr. 457 din 4 noiembrie 2009, pronunțată de Tribunalul Giurgiu, cauze generale, și a obligat revizuentul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în cuantum de 300 RON, din care 200 RON onorariul apărătorului din oficiu, ce se avansează din fondul Ministerului Justiției, apreciind că soluția pronunțată de instanța de fond este legală și temeinică neputând fi identificate împrejurări care să facă posibilă desființarea sentinței apelate.

Împotriva acestei decizii, în termen legal a declarat recurs condamnatul D.I. solicitând a se avea în vedere că există împrejurări ce nu au fost avute în vedere de instanță la soluționarea cauzei.

Critica adusă nu este fondată.

Analizând legalitatea și temeinicia deciziei recurate sub aspectul motivelor de recurs invocate conform art. 3856 alin. (2) C. proc. pen., Înalta Curte reține că recursul declarat de recurentul revizuent este nefondat, urmând a fi respins ca atare pentru considerentele ce urmează:

Soluția pronunțată de instanța de fond este legală și temeinică, în mod corect, dispunând respingerea ca nefondată a cererii de revizuire față de împrejurarea că nu sunt incidente în cauză dispozițiile art. 394 lit. a) C. pen.

Pentru a fi incident acest caz de revizuire se impune a fi descoperite fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute de instanță la soluționare.

Ori articolul din presă invocat de recurentul revizuent în susținerea cererii sale nu are caracterul de noutate cerut de lege, în condițiile în care persoanele despre care se face vorbire în acel articol au fost audiate atât în fața organelor de urmărire penală iar o parte dintre ele chiar și în fața instanței.

În raport de această situație, Înalta Curte apreciază că în cauză nu este incident cazul de revizuire invocat de recurentul revizuent reglementat de dispozițiile art. 394 lit. a) C. proc. pen. așa încât recursul declarat de acesta apare ca nefondat urmând a fi respins ca atare în baza dispozițiilor art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.

Văzând și dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de revizuentul D.I. împotriva Deciziei penale nr. 10/A din 19 ianuarie 2010 a Curții de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze cu minori și de familie.

Obligă recurentul revizuent la plata sumei de 400 RON cu titlu de cheltuieli către stat, din care suma de 200 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 16 aprilie 2010.