Robbery conviction appeal challenging recidivism-based individualized sentencing

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 942 din 8 octombrie 2002 a Tribunalului București, secția a II-a penală, în baza art. 211 alin. (2) lit. d) și e) cu aplicarea art. 37 lit. b) și art. 13 C. pen., a fost condamnat inculpatul C.N. la o pedeapsă de 6 ani închisoare, cu aplicațiunea art. 71 C. pen.

A fost menținută starea de arest a inculpatului și s-a dedus prevenția acestuia de la 16 martie 2002, la zi.

S-a luat act că partea vătămată nu s-a constituit parte civilă.

Inculpatul a fost obligat la 2.500.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care 300.000 lei onorariul avocatului din oficiu, ce s-a avansat din fondul Ministerului Justiției.

Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut, în fapt, pe baza probelor administrate, că în noaptea de 15 martie 2002, orele 24,00, inculpatul C.N. a deposedat-o, prin violență, pe partea vătămată C.I., de suma de 800.000 lei și o geantă cu acte și bunuri personale, fiind surprins de organele de poliție, când se afla împreună cu inculpații M.A.V. și M.D.

Astfel, în noaptea de 15 martie 2002, inculpatul C.N. se afla împreună cu inculpații M.A.V. și M.D. pe șoseaua Berceni, în zona cimitirului „Cărămidarii de Jos”. Acolo, inculpatul C.N. a observat pe partea vătămată C.I., că purta o geantă pe umăr. Inculpatul C.N. s-a hotărât să deposedeze pe partea vătămată de bunuri, intenție pe care, a comunicat-o și celorlalți inculpați, care, însă, i-au cerut să renunțe. Inculpatul C.N. a refuzat și s-a apropiat de partea vătămată, pe care, a lovit-o, cu pumnul peste față.

Partea vătămată s-a dezechilibrat și a căzut. Atunci inculpatul C.N. l-a controlat pe C.I. la buzunare, luându-i 800.000 lei, acte personale, un ceas de mână marca Oberbank și o geantă de umăr de tercot negru.

Inculpatul C.N. s-a îndepărtat ajungând din urmă pe M.A. și M.D. care se îndepărtaseră.

Inculpatul C.N. apucase să scoată câteva bunuri personale din geanta părții vătămate, pe care le-a dat inculpaților M.D. și M.A.V., căruia i-a înmânat și geanta, pentru a putea să numere suma de bani, pe care o luase de la partea vătămată. În acel moment, a venit un echipaj de poliție care i-a legitimat pe cei trei și, deoarece, nici unul nu avea acte de identitate asupra sa, i-a condus la Secția 15 Poliție, pentru verificări. Odată ajunși acolo, s-au întâlnit cu partea vătămată C.I. care imediat ce i-a văzut, a declarat că sunt persoanele care, în aceeași noapte, au deposedat-o de bunuri. Asupra inculpatului C.N. au fost găsiți banii și actele personale ale părții vătămate.

Apelul declarat de inculpatul C.N., împotriva acestei sentințe, a fost respins, ca nefondat, de către Curtea de Apel București, secția a II-a penală, prin decizia penală nr. 738/ A din 12 noiembrie 2002.

Împotriva acestei din urmă decizii, în termen legal, a declarat recurs inculpatul, criticând-o, pentru netemeinicie, prin aceea că, prin respingerea apelului, a confirmat o pedeapsă, mult prea aspră, greșit, individualizată.

Recursul nu este fondat.

La stabilirea pedepsei aplicate inculpatului, s-au avut în vedere toate criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 72 C. pen., inclusiv, și persoana acestuia, recidivist, astfel că pedeapsa aplicată, orientată spre minimul special, este de natură a realiza scopul acesteia, așa cum acesta este circumscris în art. 52 C. pen.

Se constată astfel, că nu se justifică reducerea cuantumului pedepsei aplicate, iar hotărârea atacată este legală și temeinică, considerente față de care, recursul va trebui privit ca nefondat și respins, ca atare, în baza art. 38515 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., menținând, astfel, hotărârea atacată.

Conform art. 88 C. pen., se va deduce din pedeapsa aplicată inculpatului timpul reținerii și arestării preventive.

Văzând și reglementarea plății cheltuielilor judiciare către stat, inclusiv, a onorariului de avocat pentru apărarea din oficiu, ce se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul C.N. împotriva deciziei penale nr. 738/ A din 12 noiembrie 2002 a Curții de Apel București, secția a II-a penală.

Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului timpul reținerii și arestării preventive de la 16 martie 2002, la 7 martie 2003.

Obligă recurentul inculpat să plătească statului suma de 1.300.000 lei cheltuieli judiciare, din care 300.000 lei reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Pronunțată în ședință publică, azi 7 martie 2003.