Appeal in attempted murder case dismissed; aggravated sentence of 4 years' imprisonment affirmed.

Asupra recursului penal de față,

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 267 din 20 iunie 2002 a Tribunalului Galați a fost condamnat inculpatul D.I. la pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea tentativei la infracțiunea de omor calificat prevăzută de art. 20 raportat la art. 174 și art. 175 lit. i), cu aplicarea art. 74 lit. a) și art. 76 lit. b) C. pen. și la 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen.

A fost menținută starea de arest a inculpatului și i-a dedus din durata pedepsei perioada arestării preventive, începând cu 21 februarie 2002 la zi.

Sub aspectul laturii civile, inculpatul a fost obligat să plătească părții civile B.G. suma de 10.000.000 lei despăgubiri civile.

Pentru a pronunța această sentința, instanța de fond a reținut, în esență, următoarea situație de fapt:

Inculpatul și partea vătămată sunt consăteni, B.G. fiind paznic la pășunea comunală.

La data de 6 iulie 2001, între cei doi a avut loc un conflict determinat de faptul că inculpatul și-a dus caii la pășunat pe terenul cetățenilor din satul Brănești, conflict soldat cu injurii și loviri.

După acest prim incident, în seara aceleași zile, în jurul orelor 22,00, partea vătămată și inculpatul s-au întâlnit pe o uliță a satului Brănești, context în care inculpatul l-a atacat pe B.G., lovindu-l cu pumnul în față, trântindu-l la pământ după care l-a lovit cu picioarele în zona toracică.

Partea vătămată a reușit să se ridice și în timp ce se îndrepta spre casă a fost ajunsă de inculpat care a început din nou să o lovească cu picioarele, fiind salvată de agresiune de martorii aflați întâmplător în apropiere și ajutată să ajungă acasă.

Ulterior, victima a fost transportată la spital unde i s-au acordat îngrijirile medicale necesare.

S-a mai reținut că partea vătămată a prezentat leziuni produse prin loviri cu corpuri dure și au necesitat pentru vindecare 35 - 40 zile de îngrijiri medicale, viața victimei fiind salvată datorită tratamentului chirurgical aplicat în timp util.

Situația de fapt expusă a fost stabilită pe baza plângerii părții vătămate, proceselor verbale încheiate de organele de urmărire penală, actelor medico-legale atașate, depozițiilor martorilor A.D., J.S. și D.I., probe coroborate cu declarațiile inculpatului care a recunoscut fapta reținută în sarcina sa.

Curtea de Apel Galați, prin decizia penală nr. 560/A din 18 octombrie 2002, a admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Galați, a desființat în parte sentința atacată și a majorat pedeapsa aplicată inculpatului la 4 ani închisoare.

Totodată, apelul formulat de inculpat a fost respins.

Împotriva acestei hotărâri, inculpatul a declarat recurs în temeiul art. 3859 pct.17 și 14 C. proc. pen., învederând că faptei i s-a dat o încadrare juridică greșită, iar pedeapsa aplicată este prea aspră. Concret, inculpatul a solicitat schimbarea încadrării juridice din art. 20 raportat la art. 174 și art. 175 lit. i) C. pen., în art. 182 din același cod și reducerea pedepsei aplicate.

Recursul nu este fondat.

Instanța de fond a reținut în mod corect situația de fapt și vinovăția inculpatului, încadrând corespunzător din punct de vedere juridic infracțiunea comisă în dispozițiile art. 20 raportat la art. 174 și art. 175 lit. i) C. pen., iar instanța de apel a verificat apărările formulate de inculpat și justificat a reținut că încadrarea juridică a faptei este corespunzătoare și, totodată, a majorat pedeapsa aplicată în raport de criteriile de individualizare prevăzute de art. 72 C. pen.

Fapta inculpatului de a lovi repetat, în mai multe etape, cu pumnii și cu picioarele încălțate pe partea vătămată B.G., provocându-i leziuni care au necesitat 35 - 40 zile de îngrijiri medicale, leziuni care i-au pus în primejdie viața acesteia, în loc public, întrunește elementele constitutive ale tentativei la infracțiunea de omor calificat prevăzută de art. 20 raportat la art. 174 și art. 175 lit. i) C. pen.

Relevante pentru caracterizarea juridică a unei fapte, ca tentativă de omor sau ca vătămare corporală gravă, sunt împrejurările în care a fost comisă, modul în care a fost lovită victima, intensitatea loviturilor, regiunea corpului în care au fost aplicate violențele și consecințele cauzate, timpul de spitalizare sau numărul zilelor de îngrijiri medicale, necesitatea unei intervenții chirurgicale.

În speță, inculpatul a lovit în mai multe rânduri pe victimă, inclusiv după ce a căzut la pământ, profitând de neputința acesteia de a se apăra, lovituri ce au fost aplicate cu pumnii și picioarele în zone sensibile ale corpului și anume în cap și torace.

Din certificatul medico-legal nr. 1566 din 26 iulie 2001 al Serviciului Medicină Legală Galați, rezultă că partea vătămată B.G. a prezentat leziuni care au putut fi produse prin lovire cu corpuri dure cu suprafață neregulată (posibil picioare) interesând peretele toracic, pleurele, plămânul și capul, leziuni care au pus viața victimei în primejdie, salvarea ei datorându-se tratamentului chirurgical aplicat în timp util.

Acționând în maniera descrisă, este evident că inculpatul nu a urmărit doar vătămarea corporală a părții vătămate, ci uciderea ei, împrejurarea că victima a fost operată de urgență și că a avut nevoie de un număr mare de zile de îngrijiri medicale, fiind relevantă pentru încadrarea juridică a faptei, care constituie o tentativă la infracțiunea de omor.

În ceea ce privește individualizarea pedepsei, instanța de fond și de apel au avut în vedere criteriile prevăzute de art. 72 C. pen., ținând seama, atât de pericolul social concret al faptei, cât și de datele ce caracterizează persoana făptuitorului.

Astfel, la dozarea pedepsei a fost analizat pericolul social al faptei comise, pericol dedus din modul în care s-a derulat activitatea infracțională, din violențele excesive și repetate aplicate victimei și mai ales deduse din consecințele grave ale infracțiunii.

Pe de altă parte, în speță, au fost aplicate dispozițiile art. 74 lit. a) C. pen., instanțele reținând ca circumstanță atenuantă conduita anterioară bună a făptuitorului, aspect care a și determinat aplicarea unei pedepse sub limita minimă a textului sancționator.

Toate aceste elemente de circumstanțiere ale faptei și făptuitorului au fost analizate, iar pedeapsa stabilită este de natură a asigura realizarea scopului coercitiv și preventiv educativ.

În raport de considerentele arătate, Curtea constată că hotărârea atacată este temeinică și legală, motiv pentru care recursul declarat va fi respins ca nefondat în temeiul art. 38515 pct.1 lit. b) C. proc. pen.

Se va computa perioada arestării preventive, iar în baza art. 192 alin. (2) din același cod, inculpatul recurent va fi obligat la cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul D.I. împotriva deciziei penale nr. 560/ A din 18 octombrie 2002 a Curții de Apel Galați.

Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului timpul arestării preventive de la 21 februarie 2002, la 7 martie 2003.

Obligă recurentul inculpat să plătească statului suma de 1.300.000 lei cheltuieli judiciare, din care 300.000 lei reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Pronunțată în ședință publică, azi 7 martie 2003.