Validity of preventive detention maintenance post-conviction for robbery based on persistent risk to public order
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the defendant's appeal as unfounded, upholding the Court of Appeal's decision to maintain preventive detention. The dispute concerned the legality of the pretrial detention measure imposed on a defendant sentenced to five years of imprisonment for robbery by the first-instance court; the appellant argued for his release, claiming the grounds for detention had ceased to exist. The High Court found that the risk to public order and the serious nature of the violent crime persisted, satisfying the statutory conditions for continued detention under Article 300(2) of the Code of Criminal Procedure. Consequently, the lower court’s order remained in force, and the defendant was ordered to bear 800,000 lei in judicial costs, including a 200,000 lei attorney fee advanced by the Ministry of Justice.
Legislator headnote
AI generatedart. 3002 C. proc. pen; Validity of preventive detention maintenance post-conviction for robbery based on persistent risk to public order: Pentru aceste considerente, fiind îndeplinite condițiile prevăzute de art. 3002 C. proc. pen., urmează să fie respins recursul, ca nefondat.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de față,
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin încheierea din 11 februarie 2004, Curtea de Apel Brașov a menținut starea de arest preventiv a inculpatului apelant U.M.C. în temeiul art. 3002 C. proc. pen., urmând ca la termenul fixat să fie judecat apelul declarat de inculpat împotriva sentinței penale nr. 483/S din 27 noiembrie 2003 pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul nr. 1964/2003, prin care acesta a fost condamnat la pedeapsa de 5 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie.
S-a motivat că s-a impus menținerea măsurii arestării preventive a inculpatului întrucât au subzistat temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, față de pericolul concret pe care l-ar reprezenta lăsarea în libertate a inculpatului pentru ordinea publică și față de natura infracțiunii reținute în sarcina lui. Mai mult, acesta a fost condamnat de instanța de fond la o pedeapsă privativă de libertate de 5 ani închisoare.
Împotriva acestei încheieri inculpatul a declarat recurs, solicitând să fie revocată măsura arestării preventive și să fie pus în libertate.
Recursul este nefondat.
După cum corect a reținut Curtea de Apel Brașov, temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive și apoi prelungirea acesteia, nu au încetat să existe. Pe de altă parte, acesta a fost condamnat de instanța de fond la o pedeapsă privativă de libertate pentru o infracțiune de violență.
Pentru aceste considerente, fiind îndeplinite condițiile prevăzute de art. 3002 C. proc. pen., urmează să fie respins recursul, ca nefondat.
Recurentul inculpat va fi obligat la 800.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 200.000 lei, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de inculpatul U.M. împotriva încheierii din 11 februarie 2004 a Curții de Apel Brașov, pronunțată în dosarul nr. 80/P/Ap/2004, ca nefondat.
Obligă recurentul inculpat la 800.000 lei cheltuieli judiciare către stat din care, onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 200.000 lei, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată, în ședință publică, azi 27 februarie 2004.