Challenge to gas supply metering errors as discriminatory treatment; inadmissibility of annulment appeal due to valid service via posting

Asupra contestației în anulare de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin decizia nr. 2123 din 27 aprilie 2010 a Înaltei Curți de Casație și Justiție a fost respins recursul declarat de A.E., E.A., C.A., A.C., C.D.P., C.V., D.A., G.F., G.V., I.L., I.Z., M.V., N.I., S.I., S.D., Z.V., Z.O., V.V., V.C., V.I.G. și F.O.C. din Cluj-Napoca împotriva sentinței nr. 772 din 12 decembrie 2008 a Curții de Apel Cluj, secția comercială, contencios administrativ și fiscal.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de control judiciar a reținut că, în cauza dedusă judecății, nu poate fi vorba de o diferență de tratament în exercițiul drepturilor reclamanților în raport cu alte persoane, fără o justificare obiectivă și rezonabilă a diferenței de tratament, pentru a se vorbi de discriminarea acestor persoane.

Faptul că SC E.O.G.D. SA Târgu Mureș a înregistrat erori în citirea contoarelor nu înseamnă că s-a realizat un tratament discriminatoriu, în sensul dispozițiilor O.G. nr. 137/2000, întrucât aceste erori de citire a contoarelor se încadrează în categoria disfuncționalităților în activitatea firmei, care nu pot fi sancționate în temeiul O.G. nr. 137/2000.

Instanța de control judiciar a reținut că toate celelalte disfuncționalități sesizate de reclamanți referitoare la modalitatea de montare a convectoarelor, la acuratețea parametrilor măsurați de convectoarele montate pe strada A.B., nu pot fi calificate ca tratamente discriminatorii și defavorizante, întrucât pârâtele nu au făcut nicio deosebire, excludere, restricție sau preferință - pe baza criteriilor menționate în art. 2 din O.G. nr. 137/2009, iar măsurile criticate nu au avut ca efect înlăturarea egalității de tratament cu alte persoane.

Împotriva acestei decizii s-a formulat contestația în anulare, apreciind că nu a fost îndeplinită procedura de citare pentru recurenți și prin urmare nu au avut posibilitatea să se apere în recurs.

Contestația în anulare este inadmisibilă și va fi respinsă.

Examinând motivele căii extraordinare de atac, decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție și dispozițiile art. 317 și urm., C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție reține următoarele:

Conform art. 317 C. proc. civ. pot fi atacate cu contestație în anulare hotărârile irevocabile.

Primul motiv al acestei căi de atac extraordinare, pe care se fondează cererea de față, este referitor la procedura de chemare a părții pentru ziua când s-a judecat pricina și care nu a fost îndeplinită potrivit legii.

Se motivează contestația în anulare în sensul că prima cerere de repunere pe rol a Dosarului nr. 378/33/2008 a contestatorilor a fost făcută și expediată prin poștă la 17 februarie 2010, iar cea de-a doua în 26 aprilie 2010, însă Înalta Curte de Casație și Justiție nu a dat curs acestor cereri, dezbaterile pe fondul recursului având loc la 27 aprilie 2010 în lipsa recurenților, care nu au avut cunoștință de termen.

Verificând actele dosarului, se constată că la 23 iunie 2009 judecata recursului din Dosarul nr. 378/2008 a fost suspendată conform art. 242 pct. 2 C. proc. civ., pentru lipsa părților.

La 19 februarie 2010 recurenții au formulat o cerere de repunere pe rol a cauzei și conform încheierii din 22 februarie 2010, aceasta a fost repusă pe rol, termenul fiind 27 aprilie 2010 cu citarea părților.

La acest termen, cu procedura completă, întrucât la dosar există fără dubiu citațiile pentru părți, procedura fiind realizată prin afișare, recursul s-a soluționat prin respingerea acestuia.

Nu se poate susține deci de către contestatori că nu au cunoscut termenul la care au fost citați, cu atât mai mult cu cât în litigiu exista și apărător împuternicit pentru a solicita repunerea pe rol a pricinii.

Prin urmare, recursul la care s-a formulat prezenta cale de atac extraordinară, s-a soluționat conform legii, cu procedura completă, motiv pentru care Înalta Curte de Casație și Justiție apreciază că această contestație în anulare nu întrunește condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 317 C. proc. civ. și va fi respinsă în consecință.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge contestația în anulare formulată de V.V., A.E., E.A., C.A., A.C., C.D.P., C.V., D.A., G.F., G.V., I.L., I.Z., M.V., N.I., S.I., S.D., Z.V., Z.O., V.C., V.I.G. și F.O.C. din Cluj Napoca împotriva deciziei nr. 2123 din 27 aprilie 2010 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, ca inadmisibilă.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință publică, astăzi 4 noiembrie 2010.