Material competence for tax assistance claims: exclusion of public information access law jurisdiction
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice admitted the taxpayer’s appeal, quashed the Court of Appeal’s decision regarding jurisdiction, and remanded the case to the same court for retrial, effectively ruling that the Appellate Court was the competent first-instance court. The dispute centered on a procedural objection where the Court of Appeal had previously declined material competence, citing Article 22(1) of Law No. 544/2001 concerning public information access, after the taxpayer sought an order compelling the National Agency for Fiscal Administration (ANAF) to respond to a request for tax assistance regarding the deductibility of fuel expenses and associated VAT incurred during business travel. The Supreme Court determined that the claim was fundamentally a tax administrative action under Article 7 of the Fiscal Procedure Code and not a request for public interest information under Law No. 544/2001, thereby applying the general rules for administrative litigation; because the defendant is a central public authority and no tax or duty is being contested, jurisdiction lies with the Court of Appeal pursuant to Article 3(1) of the Civil Procedure Code and Article 10(1) of Law No. 554/2004.
Legislator headnote
AI generatedart. 22 alin. (1) din Legea nr. 544/2001, art. 3 pct. 1 C. proc. civ, art. 10 din Legea nr. 554/2004, art. 2 lit. b) din Legea nr. 544/2001, art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, art. 304 pct. 3 C. proc. civ; Material competence for tax assistance claims: exclusion of public information access law jurisdiction: The dispute centered on a procedural objection where the Court of Appeal had previously declined material competence, citing Article 22(1) of Law No. 544/2001 concerning public information access, after the taxpayer sought an order compelling the National Agency for Fiscal Administration (ANAF) to respond to a request for tax assistance regarding the deductibility of fuel expenses and associated VAT incurred during business travel. The Supreme Court determined that the claim was fundamentally a tax administrative action under Article 7 of the Fiscal Procedure Code and not a request for public interest information under Law No. 544/2001, thereby applying the general rules for administrative litigation; because the defendant is a central public authority and no tax or duty is being contested, jurisdiction lies with the Court of Appeal pursuant to Article 3(1) of the Civil Procedure Code and Article 10(1) of Law No. 554/2004.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedProcedural basis cited in the operative outcome to admit the appeal, quash the prior decision, and remand the case.
Full text
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, reclamanta P.C.R., în contradictoriu cu pârâta A.N.A.F., a solicitat obligarea pârâtei de a-i răspunde la cererea de asistență fiscală privind deductibilitatea fiscală a cheltuielilor cu achiziționarea de combustibil pentru autovehicul și a TVA-ului aferent, în cazul deplasărilor în afara localităților, în interes de serviciu.
Prin sentința civilă nr. 854 din 17 februarie 2010, Curtea de Apel București a admis excepția de necompetență materială și a declinat competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta P.C.R., în contradictoriu cu pârâta A.N.A.F., la Tribunalul București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut în esență că în raport de obiectul cererii de chemare în judecată și de dispozițiile art. 22 alin. (1) din Legea nr. 544/2001, privind liberul acces la informațiile de interes public, competența de soluționare a cauzei aparține Tribunalului București.
Împotriva acestei sentințe, reclamanta P.C.R. a declarat recurs.
În motivarea recursului, reclamanta a arătat, în esență, că temeiul de drept al acțiunii este art. 7 C. proc. fisc. și Ordinul nr. 1338 din 30 septembrie 2008 al Președintelui A.N.A.F., vizând acordarea asistenței fiscale pentru o corectă înregistrare a cheltuielilor deductibile ocazionate de deplasările în interes de serviciu, astfel că nu sunt incidente dispozițiile Legii nr. 544/2001, în consecință competența de soluționare a cauzei se determină conform art. 3 pct. 1 C. proc. civ. și art. 10 din Legea nr. 554/2004, în favoarea Curții de Apel București, nu a Tribunalului București cum a stabilit prima instanță.
Recursul este fondat.
Reclamanta P.C.R. a promovat prezenta acțiune în contencios administrativ solicitând obligarea pârâtei A.N.A.F. să-i răspundă la cererea de asistență fiscală privind deductibilitatea cheltuielilor efectuate pentru achiziționarea combustibilului necesar deplasărilor în interes de serviciu cu automobilul, conform art. 7 C. proc. fisc., ceea ce exclude incidența prevederilor Legii nr. 544/2001, privind liberul acces la informațiile de interes public.
Este de observat că doamna P.C.A. nu a reclamant că pârâta ar refuza în calitate de depozitar al unor informații care să privească activitatea A.N.A.F. sau care rezultă din activitatea desfășurată de această autoritate publică, să-i furnizeze astfel de date, definite ca informații de interes public de art. 2 lit. b) din Legea nr. 544/2001. În realitate, reclamanta pretinde că pârâta nu i-a rezolvat cererea în sensul exigențelor art. 7 C. proc. fisc. și solicită instanței de contencios administrativ să o oblige să-i acorde asistență fiscală în sensul prevederii legale precitate.
Așa fiind, este exclusă incidența prevederilor Legii nr. 544/2001. Acțiunea reclamantei nu este de competența Tribunalului, conform art. 22 alin. (2) din actul normativ amintit, în speță fiind aplicabile normele de competență generală în materia contenciosului administrativ: art. 3 pct. 1 C. proc. civ. și art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.
Având ca reper textele de lege precitate, în condițiile în care nu se contestă taxe, impozite sau datorii vamale, criteriul de determinare a competenței materiale este poziția în sistemul autorităților publice a pârâtei. Cum este vorba de o autoritate centrală - A.N.A.F. - rezultă că revine Curții de Apel București ca instanță de fond în contencios administrativ competența de soluționare a acțiunii promovate de reclamantă, instanța învestită prin acțiunea introductivă.
Față de cele ce preced, Înalta Curte va admite recursul reclamantei P.C.R., conform art. 312 alin. (1) raportat la art. 304 pct. 3 C. proc. civ., va casa sentința atacată și se trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de P.C.R. împotriva sentinței civile nr. 854 din 17 februarie 2010 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.
Casează sentința atacată și trimite cauza aceleiași instanțe pentru continuarea judecății.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 2 noiembrie 2010.