Qualified theft appeal allowed: recidivism and sentence merger annulled due to prior conviction cancellation

Asupra recursului în anulare de față;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 150 din 15 iunie 2001, Judecătoria Tg. Secuiesc, în baza art. 208 alin. (1) raportat la art. 209 alin. (1) lit. a), g) și i) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 42 C. pen., art. 37 lit. a) și art. 39 C. pen., a condamnat pe inculpatul G.G. la 3 ani închisoare.

În baza art. 36 alin. (1) și (3) C. pen., art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen., a contopit pedepsele de 9 luni închisoare, de 3 ani și 6 luni închisoare aplicate inculpatului prin sentința penală nr. 10 din 18 ianuarie 2001, respectiv nr. 106 din 24 aprilie 2001 a Judecătoriei Tg. Secuiesc, rămase definitive, cu pedeapsa aplicată în cauză și a dispus executarea pedepsei rezultante de 3 ani și 6 luni închisoare.

A dedus timpul executat în detenție de la 17 mai 2001 până la data pronunțării sentinței, menținând în continuare starea de arest a inculpatului.

A aplicat art. 71 și art. 64 C. pen.

A revocat mandatul de executare a pedepsei închisorii nr. 140 din 9 mai 2001 a Judecătoriei Tg. Secuiesc și a dispus emiterea unui nou mandat de executare.

A constatat că prejudiciul cauzat părții vătămate S.C. T.I. S.R.L. Brețcu, reprezentat prin P.A., în calitate de administrator, în valoare de 582.000 lei, a fost recuperat în cursul urmăririi penale.

A obligat inculpatul la cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut, în fapt, că în noaptea de 2 februarie 2001, inculpatul, împreună cu alți făptuitori, a sustras de pe câmp 100 kg paie și, ulterior, prin escaladare, au pătruns în curtea S.C. T.I. S.R.L., parte vătămată, de unde au sustras făină concentrat (97 kg).

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs în anulare Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție, criticând-o sub două aspecte:

1) faptei inculpatului G.G. i s-a dat o greșită încadrare juridică prin reținerea stării de recidivă postcondamnatorie prevăzută de art. 37 lit. a) C. pen.

2) Contopirea pedepselor pentru infracțiuni concurente este contrară legii.

Curtea, verificând actele dosarului, constată următoarele:

În cauză, la data pronunțării sentinței recurate, instanța de judecată a procedat corect reținând starea de recidivă postcondamnatorie față de pedeapsa de 9 luni închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 10 din 18 ianuarie 2001 a Judecătoriei Tg. Secuiesc, definitivă prin neapelare la 29 ianuarie 2001, întrucât infracțiunea ce a format obiectul cauzei a fost comisă în data de 2 februarie 2001.

Față de această situație, în mod corect s-a procedat la încadrarea juridică a faptei inculpatului întrucât, potrivit prevederilor art. 37 lit. a) C. pen., există recidivă când, după rămânerea definitivă a unei hotărâri de condamnare la pedeapsa închisorii mai mare de 6 luni, cel condamnat săvârșește din nou o infracțiune cu intenție, înainte de începerea executării pedepsei, în timpul executării acesteia sau în stare de evadare, iar pedeapsa prevăzută de lege pentru a doua infracțiune este închisoarea mai mare de un an.

Cum, însă, ulterior, prin decizia penală nr. 1678 din 28 martie 2002 a fost admis recursul în anulare, casându-se sentința penală nr. 10 din 18 ianuarie 2001 a Judecătoriei Tg. Secuiesc, schimbând încadrarea juridică a faptei din infracțiunea prevăzută de art. 181 în infracțiunea prevăzută de art. 20 raportat la art. 174 și art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen. și a trimis cauza la procuror pentru efectuarea urmăririi penale, în cauză nu mai există primul termen al recidivei postcondamnatorii prevăzută de art. 37 lit. a) C. pen., în condițiile în care respectiva sentință a fost desființată printr-o cale extraordinară de atac.

Cu privire la al doilea motiv de recurs în anulare formulat, se constată, de asemenea, că, în condițiile în care sentința penală nr. 10 din 18 ianuarie 2001 a fost desființată, nu mai există condamnarea de 9 luni închisoare pentru fapta din 25 ianuarie 2000, așa încât nu se mai pot aplica dispozițiile referitoare la concursul de infracțiuni față de această faptă.

Urmează a anula mandatul de executare emis în baza sentinței penale atacate și a dispune emiterea unui nou mandat.

În conformitate cu art. 4141 cu referire la art. 38515 pct. 2 lit. d) C. proc. pen., recursul în anulare va fi admis în sensul celor reținute.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursul în anulare declarat de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție împotriva sentinței penale nr. 150 din 15 iunie 2001 a Judecătoriei Tg. Secuiesc, privind pe intimatul inculpat G.G.

Casează sentința penală nr. 150 din 15 iunie 2001 a Judecătoriei Tg. Secuiesc cu privire la reținerea greșită a stării de recidivă și a contopirii pedepselor conform art. 36 C. pen.

Înlătură aplicarea prevederilor art. 37 lit. b) C. pen., la infracțiunea de furt calificat prevăzută de art. 208 alin. (1) și art. 209 alin. (1) lit. a), g), i), cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și menține pedeapsa aplicată de 3 ani închisoare.

Înlătură contopirea pedepselor dispusă conform art. 36 C. pen., cu pedepsele de 9 luni închisoare și 3 ani și 6 luni închisoare aplicate prin sentințele penale nr. 10/2001 și 106/2001 ale Judecătoriei Tg. Secuiesc.

Anulează mandatul de executare emis în baza sentinței penale atacate și dispune emiterea unui nou mandat.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 300.000 lei, se va plăti din fondul Ministerului Justiției.

Pronunțată, în ședință publică, azi 4 martie 2003.