Drug trafficking sentence execution: mandatory prison term versus suspended sentence for high-risk substance sale
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the defendant's appeal as unfounded, thereby affirming the Court of Appeal's decision to reduce the conviction for high-risk drug trafficking from five to four years' imprisonment while maintaining preventive arrest. The case involved the sale of 89.7 grams of heroin to an undercover agent, with the defendant arguing that a suspended sentence should have been applied due to lack of prior criminal record and cooperation with authorities. Rejecting this argument, the Court ruled that the nature of the drug, the significant quantity involved, and the necessity of general and specific deterrence justified a custodial sentence, finding the lower court's reduction to be legally sound. The final judgment relied on Article 2(2) of Law no. 143/2000, Article 88 of the Penal Code for the deduction of time served, and Article 38515 of the Code of Criminal Procedure to dismiss the appeal.
Legislator headnote
AI generatedart. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, art. 74 lit. c) C. pen, art. 76 lit. a) C. pen, art. 383 alin. (11) C. proc. pen, art. 350 alin. (1) C. proc. pen, art. 383 alin. (2) C. proc. pen; Drug trafficking sentence execution: mandatory prison term versus suspended sentence for high-risk substance sale: În termen legal inculpatul a exercitat calea ordinară de atac a recursului, criticând hotărârea instanței de apel pentru nelegalitate întrucât se impunea executarea pedepsei aplicate în condițiile art. 861 C. pen., din moment ce nu este familiarizat cu acest gen de infracțiuni și a colaborat cu organele de urmărire penală.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de față;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Decizia penală nr. 53/P din 20 aprilie 2010 Curtea de Apel Constanța, secția penală și pentru cauze penale cu minori și de familie, a admis apelul inculpatului R.G.I., a desființat în parte Sentința penală nr. 64 din 22 februarie 2010 a Tribunalului Constanța și rejudecând, a redus pedeapsa aplicată inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de mare risc prev. de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 74 lit. c) C. pen. și art. 76 lit. a) C. pen. de la 5 ani închisoare la 4 (patru) ani închisoare.
A menținut celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate.
În baza art. 383 alin. (11) C. proc. pen. raportat la art. 350 alin. (1) C. proc. pen. a menținut arestarea preventivă a inculpatului R.G.I.
Măsura dispusă a fost comunicată administrației locului de deținere.
A respins ca nefondată cererea inculpatului de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea.
În baza art. 383 alin. (2) C. proc. pen. raportat la art. 88 C. pen. a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului perioada arestării preventive de la data de 22 februarie 2010 la zi.
În esență, instanța de prim control judiciar a reținut că deși prima instanță a reținut corect situația de fapt, încadrarea juridică a faptelor și vinovăția inculpatului, totuși având în vedere vârsta acestuia, lipsa antecedentelor penale, concluziile pozitive ale referatului de evaluare, dar și circumstanțele reale în care a săvârșit infracțiunea precum și circumstanțele personale ce-l caracterizează se impune reducerea pedepsei principale, fiind pe deplin asigurate realizarea scopului și funcțiilor pedepsei.
În termen legal inculpatul a exercitat calea ordinară de atac a recursului, criticând hotărârea instanței de apel pentru nelegalitate întrucât se impunea executarea pedepsei aplicate în condițiile art. 861 C. pen., din moment ce nu este familiarizat cu acest gen de infracțiuni și a colaborat cu organele de urmărire penală.
Examinând critica în raport cu actele și lucrările cauzei, hotărârea atacată cât și sub aspectul cazurilor de casare ce se iau în considerare din oficiu - conform disp. art. 3859 alin. (3) C. proc. pen. - Înalta Curte constată că este nefondată pentru motivele ce vor fi expuse în continuare.
Inculpatul a fost condamnat în primă instanță și în apel pentru faptul de a fi vândut 89,7 gr heroină în data de 6 octombrie 2009 colaboratorului sub acoperire, cu suma de 4000 euro, în acest scop deplasându-se din localitatea sa de reședință Ghimbav - jud. Brașov în Constanța, locul săvârșirii infracțiunii.
În raport cu natura drogului care este de mare risc, cantitatea vândută (aproape 90 gr.), frecvența fenomenului în domeniu, consecințele negative ale punerii în circulație a unui asemenea drog mai ales în rândul tinerilor predispuși la consum, se justifică pe deplin aplicarea unei pedepse privative de libertate, numai astfel asigurându-se realizarea prevenției generale și speciale a sancțiunii penale, fiind de natură a descuraja în viitor comiterea unor fapte de același gen.
Soluția instanței de apel fiind legală și temeinică, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., recursul inculpatului va fi respins ca nefondat.
Văzând și prevederile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul R.G.I. împotriva Deciziei penale nr. 53/P din 20 aprilie 2010 a Curții de Apel Constanța, secția penală și pentru cauze penale cu minori și de familie.
Deduce din pedeapsa aplicată, durata reținerii și arestării preventive de la 6 octombrie 2009 la 16 septembrie 2010.
Obligă recurentul-inculpat la plata sumei de 550 RON cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 50 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu până la prezentarea apărătorului ales, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 16 septembrie 2010.
Procesat de GGC - NN