Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 3079/2010 AI generated

Pretrial detention: continued threat to public order justifying extended detention for violent homicide

Case Number Decizia nr. 3079/2010
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome Dismissed
Court Costs Borne by appellant

Legislator summary

AI generated

The High Court of Cassation and Justice dismissed the defendant's appeal as unfounded, maintaining the pretrial detention order imposed by the Court of Appeal of Craiova and obliging the defendant to pay 200 RON in judicial costs. The dispute concerned the legality of continued preventive detention for a defendant charged with homicide by bodily injury, aggravated robbery, and assault, who argued that his detention had exceeded a reasonable duration and that release posed no public safety risk. The court rejected the arguments, finding that the threat to public order persisted due to the gravity of the offenses and the defendant's prior guilty plea in the first instance, and ruling that the detention period of approximately one year and two months was reasonable given the case's complexity; the decision relied on Article 148(f) of the Code of Criminal Procedure regarding the threat to public order and Article 385(15)(1)(b) for dismissing the unfounded appeal.

Legislator headnote

AI generated

art. 174 alin. (1) C. pen, art. 148 lit. f) C. proc. pen, art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen, art. 192 alin. (2) C. proc. pen; Pretrial detention: continued threat to public order justifying extended detention for violent homicide: The dispute concerned the legality of continued preventive detention for a defendant charged with homicide by bodily injury, aggravated robbery, and assault, who argued that his detention had exceeded a reasonable duration and that release posed no public safety risk. The court rejected the arguments, finding that the threat to public order persisted due to the gravity of the offenses and the defendant's prior guilty plea in the first instance, and ruling that the detention period of approximately one year and two months was reasonable given the case's complexity; the decision relied on Article 148(f) of the Code of Criminal Procedure regarding the threat to public order and Article 385(15)(1)(b) for dismissing the unfounded appeal.

Keywords

AI generated
costs of detention threat to public order violent offenses code of criminal procedure homicide validity of pre-trial detention

Cited Legislation

AI generated
art. 174 alin. (1) C. pen
și art. 174 alin. (1) C. pen., reținându-se, în esență că, în noaptea de 31 mai 2009 a pătruns fără drept în domiciliul părții vătămate C.M.
art. 148 lit. f) C. proc. pen
art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen
Procedural basis for dismissing the appeal as unfounded.
art. 192 alin. (2) C. proc. pen
Basis for imposing judicial costs on the defendant.
AI generated

Key legal questions extracted by Legislator

AI generated
art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.

Procedural basis for dismissing the appeal as unfounded.

art. 192 alin. (2) C. proc. pen.

Basis for imposing judicial costs on the defendant.

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor de la dosar, constată următoarele:

A. Prin Încheierea de ședință din 31 august 2010 a Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, pronunțată în Dosarul nr. 3576/104/2009, în baza art. 3002 și art. 160b alin. (1) și (3) C. proc. pen., s-a menținut măsura arestării preventive a inculpatului G.C.

Instanța învestită cu soluționarea apelului cauzei a reținut că se impune menținerea arestării preventive luată față de inculpat, întrucât temeiurile care au determinat această măsură nu s-au modificat deoarece, în continuare, probele conferă motive verosimile de a bănui că inculpatul a săvârșit fapta pentru care este cercetat, acesta fiind deja găsit vinovat în primă instanță pentru toate faptele de care a fost acuzat.

Totodată, instanța de apel a reținut că pericolul concret pentru ordinea publică rezultă din natura și gravitatea faptei săvârșite, iar lăsarea inculpatului în libertate ar crea un sentiment de nesiguranță, de insecuritate în rândul membrilor societății.

B. Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpatul G.C., solicitând revocarea măsurii arestării preventive și judecarea în stare de libertate deoarece are probleme familiale de rezolvat și nu există date certe că lăsarea sa în libertate prezintă pericol pentru ordinea publică.

Examinând încheierea atacată pe baza lucrărilor și materialului din dosarul cauzei, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că recursul este nefondat.

Inculpatul a fost trimis în judecată, în stare de arest preventiv pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 192 alin. (1) și (2) C. pen., art. 180 alin. (1) și (2) C. pen. și art. 174 alin. (1) C. pen., reținându-se, în esență că, în noaptea de 31 mai 2009 a pătruns fără drept în domiciliul părții vătămate C.M. pe care l-a lovit cu o bară în zona capului, provocându-i leziuni traumatice care au condus la decesul acesteia, lovind-o totodată și pe partea vătămată P.M., fapte pentru care a fost condamnat în fond la o pedeapsă de 8 ani și 6 luni închisoare.

Înalta Curte constată că, astfel cum în mod just a reținut și Curtea de Apel Craiova, temeiurile care au determinat luarea și ulterior prelungirea măsurii arestării preventive a inculpatului nu au încetat să existe. Față de gravitatea faptei și de împrejurările în care a fost comisă, de importanța valorilor sociale lezate, precum și impactul negativ pe care l-ar avea asupra colectivității lipsa unei reacții ferme a autorităților judiciare față de persoanele care săvârșesc acest gen de fapte, în mod corect, instanța de apel a apreciat în mod corect că sunt probe certe, fiind întrunite condițiile art. 148 lit. f) C. proc. pen., în sensul că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă o amenințare efectivă pentru ordinea publică iar temeiurile care au determinat această măsură nu s-au modificat sau încetat.

Pe de altă parte, Înalta Curte constată că nu a fost depășită durata rezonabilă a arestului preventiv, caracterul rezonabil al acestei măsuri neputând fi evaluat în mod abstract, ci ținând cont de circumstanțele și complexitatea cauzei. În cauză, recurentul-inculpat a fost arestat preventiv la data de 2 iunie 2009, astfel că durata detenției provizorii, de circa 1 an și 2 luni până la acest moment, nu poate fi considerată ca depășind termenul rezonabil impus de jurisprudența europeană și națională, având în vedere circumstanțele și complexitatea cauzei.

În consecință, pentru aceste considerente, recursul declarat de inculpat împotriva încheierii pronunțată de Curtea de Apel Craiova urmează a fi respins ca nefondat, în temeiul art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.

Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul-inculpat va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul G.C. împotriva Încheierii de ședință din 31 august 2010 a Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, pronunțată în Dosarul nr. 3576/104/2009.

Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 8 septembrie 2010.