Judicial stamp exemption for public authorities’ claims over municipal budget revenues
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice admitted the appeal, set aside the appellate decision, and remanded the case for retrial on the merits, effectively ruling in favor of the public authority plaintiff. The dispute concerned a claim by a municipal local council against a private limited liability company for unpaid commercial rent and late penalties, where both lower courts had dismissed the action due to insufficient judicial stamp payment. The decisive legal basis was Article 26, paragraphs (2) and (3), of Law No. 146/1997, which exempts public institutions from judicial stamp duties when the subject of the claim constitutes public revenue, as the contested rent payments were destined for the local budget; the court held that the lower instances erred by requiring the stamp fee, thereby annulling the procedural dismissal and ordering the appellate court to reconsider jurisdiction under Article 725, paragraph (2), of the Civil Procedure Code during retrial.
Legislator headnote
AI generatedJudicial stamp exemption for public authorities’ claims over municipal budget revenues: Conform art. 26 alin (2) din Legea nr. 147/1997 sunt scutite de taxa judiciară de timbru „cererile și acțiunile, precum și căile de atac formulate de alte instituții publice /de interes public, indiferent de calitatea procesuală a acestora, când au ca obiect venituri publice”.
Keywords
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Consiliul Local al Municipiului Brăila, Direcția Administrației Piețelor și Târgurilor, la 5 decembrie 2000 a cerut obligarea pârâtei S.C. C. S.R.L. la plata sumei de 8.827.440 lei cu titlu de chirie pentru un spațiu comercial închiriat și 8.795.895 lei penalități de întârziere.
Reclamanta a depus taxa judiciară de timbru în sumă de 500.000 lei și timbru judiciar de 30.000 lei, iar prin sentința civilă nr. 833 din 20 decembrie 2000, acțiunea a fost anulată ca insuficient timbrată, întrucât suma totală de plată era de 1.155.000 lei taxă de timbru.
Curtea de apel, prin decizia nr. 168/2001, a respins apelul ca nefondat.
Reclamanta a declarat recurs solicitând casarea cu trimitere întrucât nu i s-a pus în vedere suma de plătit cu titlu de taxă de timbru, a fost în imposibilitate financiară de plată, iar procedura de citare cu pârâta nu a fost legal îndeplinită.
Recursul este fondat.
Raportul juridic litigios este comercial, ca și obligația de plată a chiriei, asumată prin contractul de închiriere.
Aceste sume încasate, cu titlu de chirie, sunt venituri la bugetul consiliului local al Municipiului, ca autoritate locală a administrației publice.
Conform art. 26 alin (2) din Legea nr. 147/1997 sunt scutite de taxa judiciară de timbru „cererile și acțiunile, precum și căile de atac formulate de alte instituții publice /de interes public, indiferent de calitatea procesuală a acestora, când au ca obiect venituri publice”.
Dispozițiile din art. 26 alin (3) prevăd că „ în categoria venituri publice se includ: veniturile bugetului de stat, bugetului de asigurări sociale, bugetelor locale, precum și veniturilor bugetelor instituțiilor publice de interes public cu caracter autonom, provenite din sursele prevăzute în legile de aprobare a bugetelor”.
În speță, suma pretinsă are destinație bugetară, chiar dacă provine din alte surse, astfel că face parte din noțiunea de venituri publice.
Drept consecință, reclamanta nu datora taxa de timbru la acțiune și în căile de atac, conform art. 26 alin. (2) și (3) din Legea nr 146/1997, situație în care decizia este nelegală, urmând a fi casată, iar cauza se va trimite curții de apel pentru rejudecare în fond.
Instanța de rejudecare va putea, astfel, să pună în discuția părților competența sa în aplicarea dispozițiilor art. 725 alin.(2) teza a II-a C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul formulat de reclamantul Consiliul Local Brăila prin Direcția Administrației Piețelor și Târgurilor, împotriva deciziei nr. 168 din 13 martie 2001 a Curții de Apel Galați pe care o casează și trimite cauza spre soluționare la aceeași instanță de apel.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 18 februarie 2003.