Validity of mining concession for therapeutic sludge despite lack of statutory exploration and development activities

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin decizia civilă nr. 210 din 18 februarie 2008 a secției comerciale, de contencios administrativ și fiscal, a Curții de Apel Cluj a fost respinsă excepția de nelegalitate a licenței de concesiune pentru exploatare nr. PP intrată în vigoare în temeiul H.G. nr. 1715/2004, excepție invocată de Consiliul Local al Municipiului Turda în contradictoriu cu SC T.A. SA Turda, Agenția Națională pentru Resurse Minerale și Guvernul României, în Dosarul nr. 2621/328/2007 aflat pe rolul Judecătoriei Turda.

Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut că:

Prin licența de concesiune pentru exploatare nr. PP Agenția Națională pentru Resurse Minerale a concesionat dreptul de exploatare și livrare în forme specifice, conform legii române, a resurselor și rezervelor de nămol terapeutic din zăcământul Băile Turda, în favoarea SC T.A. SA.

Această licență de concesiune a fost aprobată prin H.G. nr. 1715/2004, iar bunurile asupra cărora SC T.A. SA Turda a dobândit licență au fost declarate bunuri de interes public național prin Legea nr. 61/1998 - în vigoare la acea dată - și sunt menționate ca atare și prin Legea nr. 85/2003, astfel că aparțin Statului Român.

Constatând că au fost respectate dispozițiile Legii nr. 85/2003 și că bunurile în discuție nu fac parte din categoria bunurilor aflate în domeniul public al Consiliul Local al Municipiului Turda, excepția invocată în temeiul art. 4 din Legea nr. 554/2004 a fost apreciată ca nefondată.

În termen legal, împotriva acestei sentințe a declarat recurs Consiliul Local al Municipiului Turda, invocând în drept dispozițiile art. 304 pct. 7, 8 și 9 C. proc. civ.

În motivarea cererii de recurs s-a arătat, în esență, că instanța de fond nu a avut în vedere cu ocazia examinării legalității licenței de concesiune nr. PP, faptul că SC T.A. SA Turda nu îndeplinește cerințele prevăzute de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 61/1998 - în vigoare la data eliberării licenței, menținute și prin art. 4 din Legea nr. 85/2003.

Totodată, în opinia recurentului, analiza excepției de nelegalitate nu este una completă deoarece nu s-a făcut și prin prisma art. 46 din Legea nr. 61/1998, neobservându-se astfel că titulara licenței de exploatare nu a desfășurat și nu desfășoară activitate de explorare, dezvoltare sau exploatare în sensul textului de lege menționat.

Prin întâmpinările formulate în recurs, intimatele SC T.A. SA Turda și Agenția Națională pentru Resurse Minerale au arătat că sentința recurată este temeinică și legală.

Examinând cauza prin prisma criticilor aduse de recurent și în temeiul art. 3041 C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție reține că nu există motive pentru casarea/modificarea sentinței atacate.

Așa cum se poate observa din ampla argumentare a soluției pronunțate, judecătorii fondului au analizat toate motivele de nelegalitate invocate în legătură cu actul administrativ reprezentat de licența de concesiune pentru exploatare și livrare în forme specifice a resurselor și rezervelor de nămol terapeutic din zăcământul Băile Turda, aprobată prin H.G. nr. 1715/2004, din perspectiva normelor legale incidente.

Criticile expuse în cererea de recurs sunt nefondate și nu vor fi primite deoarece:

Dispozițiile art. 4 alin. (1) din Legea minelor nr. 61/1998 privesc activitățile miniere și condițiile pe care trebuie să le îndeplinească o persoană juridică pentru a le desfășura și nicidecum condiții necesare pentru încheierea licenței de concesiune.

Cerința privind specializarea în desfășurarea de activități miniere este instituită alternativ cu ipoteza organizării în acest scop a titularului licenței de concesiune. Sub acest aspect, titularul licenței nr. PP, la data încheierii acesteia, era organizat și specializat în exploatarea nămolului sapropelic din Complexul Balnear „B.S.” Turda.

În privința îndeplinirii cerințelor prevăzute de art. 46 din Legea nr. 61/1998 - în vigoare la data dobândirii licenței de către SC T.A. SA Turda - din avizele din 25 aprilie 1997și din 17 aprilie 1998 emise de Agenția Națională pentru Resurse Minerale cu privire la preliminariile/programele de exploatare pentru anii 1997 și 1998 a Complexului Balnear B.S. Turda (depuse de titulara licenței) rezultă în mod clar că SC T.A. SA Turda desfășura activități miniere de exploatare a rezervelor/resurselor minerale utile din complexul balnear arătat.

Pentru toate cele expuse, în temeiul art. 312 C. proc. civ. și art. 4 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 modificată recursul va fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de Consiliul Local al Municipiului Turda împotriva deciziei nr. 210 din 18 februarie 2008 a Curții de Apel Cluj, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință publică, astăzi 26 iunie 2008.