'Child of displaced parents' status pension ruling upheld on appeal.

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la data de 13 decembrie 2007, reclamanta C.E. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta C.J.P. Timiș, anularea hotărârii din 29 noiembrie 2007 și obligarea pârâtei să emită o nouă hotărâre prin care să i se acorde drepturile prevăzute de Legea nr. 189/2000, pe motiv că fiind născută în timpul refugiului părinților a dobândit același statut cu aceștia.

Curtea de Apel Timișoara, secția contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 11/CA din 16 ianuarie 2008, a admis acțiunea, a anulat hotărârea contestată și a obligat pârâta să emită pe numele reclamantei o nouă hotărâre prin care să-i acorde drepturile prevăzute de Legea nr. 189/2000 pentru calitatea de persoană strămutată.

Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut în esență, că starea de fapt confirmă îndeplinirea prevederilor legale incidente, în persoana reclamantei, fiind atât în litera cât și în spiritul legii faptul de a se recunoaște beneficiul acesteia copiilor născuți în timpul refugiului părinților, pentru efectul produs în viața întregii familii.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta C.J.P. Timiș, solicitând modificarea hotărârii recurate în sensul respingerii acțiunii.

Recurenta a susținut că intimata-reclamantă nu a dovedit calitatea de persoană strămutată în altă localitate decât cea de domiciliu, fiind născută în anul 1944, după strămutarea părinților, care a avut loc în septembrie 1940.

În acest sens, recurenta a invocat precizările din 12 septembrie 2002 emise de Casa Națională de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale și prevederile art. 654 C. civ.

Examinând cauza în raport cu actele și lucrările dosarului, precum și cu dispozițiile legale incidente, inclusiv cu cele ale art. 3041 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este nefondat pentru cele ce se vor arăta în continuare.

Recursul este nefondat.

Conform art. 1 din O.G. nr. 105/1999 aprobată prin Legea nr. 189/2000, beneficiază de prevederile acesteia persoana cetățean român, care în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 a avut de suferit persecuții din motive etnice, aflându-se în una din situațiile enumerate.

Prin Normele de aplicare a ordonanței, aprobate prin H.G. nr. 127/2002, persoanelor strămutate în altă localitate decât cea de domiciliu le-au fost asimilate și cele expulzate, refugiate, precum și cele care au făcut obiectul unui schimb de populație, ca urmare a unui tratat bilateral.

În speță, în mod corect instanța a apreciat că și copilul născut în localitatea în care părinții au fost strămutați are același statut ca aceștia, întrucât a suferit aceleași privațiuni, efectele strămutării răsfrângându-se și asupra sa.

Legea nr. 189/2000 are ca scop să ofere o reparație tuturor persoanelor care au suferit persecuții din motive etnice în perioada 6 septembrie 1940 - 6 martie 1945, fără a face distincție în funcție de data nașterii lor, astfel încât copiii născuți în localitatea de refugiu sau de strămutare au același regim juridic ca și părinții lor.

Faptul că reclamanta se încadrează în prevederile Legii nr. 189/2000 rezultă din probele administrate în cauză respectiv: situația de avere imobilă rurală a locuitorului I.N.B. - bunicul reclamantei și acte de stare civilă.

În consecință, soluția instanței fiind temeinică și legală, recursul este nefondat și în baza art. 312 C. proc. civ., urmează a fi respins.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de pârâta C.J.P. Timiș împotriva sentinței civile nr. 11 din 16 ianuarie 2008 a Curții de Apel Timișoara, secția contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 12 iunie 2008.