Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 8/2003 AI generated

Contractual penalty clause invalidity due to lack of determined percentage and statutory repeal of referenced law

Case Number Decizia nr. 8/2003
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome Dismissed

Legislator summary

AI generated

The Supreme Court of Cassation and Justice upheld the lower court's decision, rejecting the claimant's appeal as unfounded and declaring the defendant's appeal null, thereby maintaining the obligation for the defendant to pay approximately 109.2 million lei in contractually owed services and 9.3 million lei in litigation costs. The dispute arose from a railway infrastructure maintenance contract where the claimant sought additional penalties for late payment based on a contractual clause referencing a specific statute, but the court held that the clause lacked a defined percentage and the referenced law was repealed during the performance period, thus constituting no valid penalty clause. Legally, the ruling relied on the requirement for specific determination of contractual penalties, the abrogation of the referenced statute, and procedural rules requiring reasoned appeals, with the defendant’s appeal being declared null due to the failure to submit reasoned grounds despite proper notice.

Legislator headnote

AI generated

art. 301 C. proc. civ, art. 306 C. proc. civ, art. 312 alin. (1) C. proc. civ; Contractual penalty clause invalidity due to lack of determined percentage and statutory repeal of referenced law: Cât privește recursul pârâtei, se constată că, deși acesteia i-a fost comunicată decizia, la 30 martie 2001, nici până la dezbaterile din recurs acestea nu au fost depuse, încălcându-se dispozițiile art. 301 C. proc. civ., ceea ce face incidente dispozițiile art. 306 C. proc. civ.

Keywords

AI generated
contractual penalty clause law of obligations costs of late payment maintenance contract statutory grounds notice period
AI generated

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea formulată de reclamanta S.N.C.F.R. București a solicitat obligarea pârâtei la plata sumei de 210.442.438 lei, reprezentând taxe revizie tehnică și penalități de întârziere, întrucât acesta nu și-a îndeplinit obligațiile contractuale asumate.

Prin sentința civilă nr. 1573 din 17 octombrie 2000, Tribunalul Timiș a admis în parte acțiunea reclamantei și a obligat-o pe pârâta SC P. SA Timișoara, obligând-o la plata sumei de 109.187.150 lei, contravaloare servicii prestate, și 9.296.580 lei cheltuieli de judecată. Prin aceeași sentință s-au respins restul pretențiilor reclamantei.

Pentru a pronunța această sentință, instanța a reținut că, prin actele depuse, reclamanta a făcut dovada contravalorii plăților neefectuate de reclamantă și a celor efectuate cu întârziere pentru care datorează penalități, conform clauzei penale înscrise în contract.

Apelul declarat de reclamanta S.N.C.F.R. R.A. a fost respins, ca nefondat, prin decizia civilă nr. 107/ A din 7 februarie 2001.

Împotriva acestei decizii, în termen legal, au declarat recurs reclamanta și pârâta, criticând-o ca fiind netemeinică și nelegală.

Astfel, în recursul reclamantei, se critică decizia, susținându-se că, deși în contract nu s-au înscris procedural penalitățile datorate, acesta face trimitere la plata penalităților, conform Legii nr. 76/1992.

Recursul declarat de pârâtă nu a fost motivat.

Recursul declarat de reclamantă va fi respins, ca nefondat, iar cel al pârâtei va fi constatat nul pentru cele ce urmează:

Observând contractul nr. 35896/1996, se constată că acesta face o referire sui generis la plata pe penalități de întârziere pentru partea care, din culpă, nu-și va executa obligația, făcând trimitere la dispozițiile Legii nr. 76/1992.

Această referire, la plata de penalități fără determinarea lor procentuală, nu reprezintă o clauză penală convenită de părți și nu au fost acordate pentru acest motiv, ci pentru faptul că dispozițiile Legii nr. 76/1992 au fost abrogate pe perioada derulării relațiilor contractuale dintre părți.

Cât privește recursul pârâtei, se constată că, deși acesteia i-a fost comunicată decizia, la 30 martie 2001, nici până la dezbaterile din recurs acestea nu au fost depuse, încălcându-se dispozițiile art. 301 C. proc. civ., ceea ce face incidente dispozițiile art. 306 C. proc. civ.

Prin urmare, în conformitate cu dispozițiile art. 312 alin. (1) C. proc. civ., recursul pârâtei va fi respins, ca nefondat, iar conform art. 306 C. proc. civ., recursul pârâtei va fi constatat nul.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamanta S.N.C.F.R. R.A., sucursala Timișoara, împotriva deciziei nr. 107 A din 7 februarie 2001 a Curții de Apel Timișoara, secția comercială și de contencios administrativ.

Constată nul recursul declarat de pârâta SC PREFATIM SA Timișoara, împotriva aceleiași decizii.

IREVOCABILĂ.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 14 ianuarie 2003.