Appeal withdrawal on prosecutor misconduct complaint affirmed, costs awarded to state

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin plângerea înregistrată la instanță la data de 23 decembrie 2010, petenta M.P. a solicitat cercetarea numiților L.I.G., C.M.D., R.C. - procurori și M.C. - subcomisar de poliție, D.D. - agent șef de poliție și C.A. - agent șef de poliție sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prevăzute de art. 26 C. pen. raportat la art. 208 alin. (1) - art. 209 alin. (1) lit. a) C. pen. și art. 26 C. pen. raportat la art. 217 alin. (1) C. pen.

Examinând actele și lucrările aflate la dosarul cauzei, instanța a constatat că:

La data de 22 aprilie 2010, persoana vătămată M.P. a formulat o plângere penală înregistrată la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Oradea, împotriva numitei J.M. și a celorlalți membri ai familiei sale pentru infracțiunile prevăzute de art. 208 - art. 209 C. pen. și art. 217 alin. (1) C. pen. - faptele de aducere în stare de degradare a imobilului situat în Oradea str. A. și de furt și distrugere a bunurilor mobile aflate în acest imobil (fapte despre care afirmă că s-au derulat până la momentul formulării plângerii), bunuri asupra cărora consideră că a dobândit dreptul de proprietate prin succesiune; în aceeași plângere a solicitat și tragerea la răspundere penală a numiților L.I.G. (prim-procuror, care a soluționat Dosarul nr. 1762/P/1996 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Oradea), C.M.D. (prim-procuror, care a soluționat Dosarul nr. 585/P/2002 al aceluiași parchet), R.C. (procuror, care a soluționat dosarele penale nr. 585/P/2002 și nr. 296/P/2006 ale aceluiași parchet), M.C. (subcomisar de poliție, care a instrumentat Dosarul penal nr. 5140/P/1999), D.D. (agent șef de poliție, care a instrumentat Dosarul penal nr. 296/P/2006 al aceluiași parchet) și C.A. (agent șef de poliție, care a instrumentat Dosarul penal nr. 585/P/2002 al aceluiași parchet), afirmând că toți aceștia au înlesnit săvârșirea faptelor de furt și distrugere de către membrii familiei J. prin soluțiile de netrimitere în judecată pe care le-au dat/propus față de aceștia.

Din cuprinsul actelor premergătoare efectuate în cauză au rezultat următoarele:

În Dosarul penal nr. 5140/P/1999 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Oradea, inițial (rezoluția din 21 martie 2000) în baza art. 10 lit. c) C. proc. pen. s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de numitele J.L. și J.O.M. pentru infracțiunea prevăzută de art. 208 - art. 209 alin. (1) C. pen.; prin Rezoluția nr. 949/VIII.1/2001, C.M.D., prim-procuror, a admis plângerea petentei M.P., a desființat rezoluția și a dispus efectuarea de cercetări față de făptuitoare și relativ la infracțiunea prevăzută de art. 211 C. pen., precum și față de numitul M.A., relativ la infracțiunea prevăzută de art. 214 C. pen.; prin rezoluția din 11 martie 2002 (procuror C.N.) s-a dispus declinarea competenței soluționării cauzei în favoarea Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor (competență atrasă de infracțiunea prevăzută de art. 211 alin. (2) C. pen.).

Prin Rezoluția nr. 631/C/1997 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Oradea, L.G.I., prim-procuror, a constatat că rezoluția de confirmare a neînceperii urmăririi penale față de numiții M.A. și J.M., dată în baza art. 10 lit. f) C. proc. pen. este temeinică și legală (Rezoluția nr. 1762/P/1996 din 02 noiembrie 1996) întrucât în speță era vorba de infracțiunea prevăzută de art. 210 C. pen., iar dosarul a fost trimis la Judecătoria Oradea, spre competentă soluționare; a mai arătat că petenta M.P. a formulat o plângere cu conținut identic, înregistrată sub nr. 71 l/P/1995 la același parchet, care a primit o soluție similară.

Prin Rezoluția nr. 585/P/2002 din 09 iulie 2002 a aceluiași parchet, în baza art. 10 lit. d) C. proc. pen., procuror R.C. a confirmat propunerea de neîncepere a urmăririi penale față de numiții J.M. și J.A. pentru infracțiunea prevăzută de art. 217 alin. (1) C. pen. - fapta de a distruge pomii și vița de vie de pe terenul situat în Oradea, str. A., cu motivarea că făptuitorii figurează proprietari tabulari pentru cota de 1/2 din teren, pentru cealaltă jumătate figurează proprietară numita L.I., iar reclamanta M.P., deși avea calitatea de moștenitoare, nu a deschis succesiunea. Plângerea contra soluției a fost respinsă ca neîntemeiată de către C.M.D., prim-procuror (Rezoluția nr. 49/VIII-1/2003 din 10 aprilie 2003).

Prin Rezoluția nr. 296/P/1996 din 18 octombrie 2006 a aceluiași parchet, procuror R.C., în baza art. 10 lit. b) C. proc. pen., a dispus neînceperea urmăririi penale față de numiții J.A., J.M. și G.I.M. relativ la infracțiunea prevăzută de art. 217 alin. (1) C. pen. - fapta de a degrada imobilul (clădiri) situat în Oradea, str. A. - cu motivarea că acele clădiri s-au degradat din cauze naturale; plângerea contra soluției a fost respinsă ca neîntemeiată prin Rezoluția nr. 1419/II.2/2006 din 14 noiembrie 2006 a prim-procurorului aceluiași parchet, P.V.C.

Pentru a propune și a da aceste soluții, organele de cercetare și urmărire penală au avut în vedere (în esență) că persoana vătămată nu avea la momentele respective calitatea de proprietar tabular al imobilului (și nici de proprietar al bunurilor mobile aferente), iar faptele de furt, respectiv distrugere nu au fost comise membrilor familiei J. (respectiv G.I.M. și M.A.) sau nu există.

Nu există date sau indicii că persoanele menționate (lucrători de poliție, procurori și prim-procurori) au comis acte de înlesnire a faptelor de furt ori distrugere a bunurilor aferente imobilului în discuție; în lipsă de probe în sens contrar, se va reține că procurorii, prim-procurorii și lucrătorii de poliție au soluționat dosarele menționate (respectiv au făcut propuneri corespunzătoare) potrivit convingerii lor intime și în conformitate cu aprecierea pe care au dat-o actelor și lucrărilor din acele dosare.

Prin Sentința penală nr. 35/P din 09 martie 2011, Curtea de Apel Oradea, secția penală și pentru cauze cu minori, a respins, ca nefondată, plângerea formulată de petenta M.P. împotriva ordonanței din 30 noiembrie 2010, din Dosarul nr. 637/II.2/2010, dată de procurorul general din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea, prin care s-a menținut ordonanța din 1 noiembrie 2010, din Dosarul nr. 339/P/2010 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs petenta M.P., fără a-l motiva în scris.

Ulterior, petenta recurentă a depus la dosar o cerere prin care solicită să se ia act de retragerea recursului său, în raport de modificările legislației prin Legea nr. 202/2010.

În consecință, Înalta Curte, având în vedere manifestarea de voință a recurentei petente și dispozițiile art. 3854 alin. (2) C. proc. pen. raportat la art. 369 alin. (1) C. proc. pen., va lua act de retragerea recursului declarat de petenta M.P., conform dispozitivului.

În temeiul art. 192 alin. (2) C. proc. pen., va fi obligată recurenta petentă la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Ia act de retragerea recursului declarat de petiționara M.P. împotriva Sentinței penale nr. 35/PI din 9 martie 2011 a Curții de Apel Oradea, secția penală și pentru cauze cu minori.

Obligă recurenta petiționară la plata sumei de 50 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 15 septembrie 2011.