Distinguishing human trafficking from pandering: Deception and exploitation of vulnerability as elements of aggravated trafficking under Law No. 678/2001

Asupra recursurilor penale de față;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Sentința penală nr. 186 din 24 decembrie 2009 a Tribunalului Brăila pronunțată în Dosarul nr. 2001/113/2008 s-a dispus condamnarea inculpatului A.C. la o pedeapsă principală 7 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) și e) C. pen. pe o durată de 4 ani, pentru comiterea infracțiunii de trafic de persoane în formă continuată prevăzută de art. 12 alin. (1) și alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., împotriva persoanelor vătămate M.S., C.C. și Ș.M.-F., faptă săvârșită în perioada 2004 - 2006.

S-a aplicat inculpatului pedeapsa principală de 4 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) și e) C. pen. pe o durată de 2 ani pentru comiterea infracțiunii de proxenetism în formă continuată prevăzută de art. 329 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., faptă săvârșită în perioada 2005 - 2008.

În baza art. 33 lit. a) C. pen. și art. 34 lit. b) C. pen. s-a dispus contopirea pedepselor principale aplicate, inculpatul A.C., urmând să execute pedeapsa cea mai grea de 7 ani închisoare la care se va adăuga un spor de pedeapsă de 1 an și 6 luni închisoare, în total va executa o pedeapsă principală de 8 ani și 6 luni închisoare.

În baza art. 35 alin. (3) C. pen. s-a dispus ca alături de pedeapsa principală de 8 ani și 6 luni închisoare inculpatul A.C. să execute și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) și e) C. pen. pe o durată de 4 ani.

În baza art. 71 C. pen. s-a aplicat inculpatului A.C. pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor civile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) și e) C. pen. pe durata executării pedepsei principale.

În baza art. 88 C. pen. s-a dispus ca din pedeapsa principală de 8 ani și 6 luni închisoare aplicată inculpatului prin prezenta hotărâre, să se deducă durata reținerii de 24 de ore din data de 29 iunie 2008 și durata arestării preventive din data de 30 iunie 2008 la zi.

În baza art. 350 C. proc. pen. s-a menținut măsura arestării preventive a inculpatului A.C.

S-a dispus condamnarea inculpatului A.M. la următoarele pedepse:

- pedeapsa principală de 7 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) și e) C. pen. pe o durată de 4 ani pentru comiterea infracțiunii de trafic de persoane în formă continuată prevăzută de art. 12 alin. (1) și alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., împotriva persoanelor vătămate M.S., C.C. și P.A.-D., faptă săvârșită în perioada 2004 - 2006.

- pedeapsa principală de 3 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) și e) C. pen. pe o durată de 1 an pentru comiterea infracțiunii de proxenetism prevăzută de art. 329 alin. (1) C. pen., faptă săvârșită în cursul anului 2006.

- pedeapsa principală de 4 ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de spălare de bani prevăzută de art. 23 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002, faptă săvârșită în anii 2005 și 2007.

În baza art. 33 lit. a) C. pen. și art. 34 lit. b) C. pen. s-a dispus contopirea pedepselor principale aplicate, inculpatul A.M. urmând să execute pedeapsa principală cea mai grea de 7 ani închisoare la care s-a adăugat un spor de pedeapsă de 2 ani închisoare, în total să execute o pedeapsă principală de 9 ani închisoare.

În baza art. 35 alin. (3) C. pen. s-a dispus ca alături de pedeapsa principală de 9 ani închisoare, inculpatul A.M. să execute și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) și e) C. pen. pe o durată de 4 ani.

În baza art. 71 C. pen. s-a aplicat inculpatului A.M. pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) și e) C. pen. pe durata executării pedepsei principale.

În baza art. 88 C. pen. din pedeapsa principală rezultantă de 9 ani închisoare aplicată inculpatului, s-a dedus durata reținerii de 24 de ore din data de 29 iunie 2008 și durata arestării preventive din data de 30 iunie 2008 la zi.

În baza art. 350 C. proc. pen. s-a menținut măsura arestării preventive a inculpatului A.M.

În baza art. 14 C. proc. pen. și art. 346 C. proc. pen. în referire la art. 998 C. civ. s-au admis în parte pretențiile civile formulate în cauză de partea vătămată Ș.M.-F. după cum urmează:

S-a dispus obligarea inculpatului A.C. la plata către partea civilă Ș.M.-F. a sumei de 15.000 euro în echivalent RON la data plății, din care suma de 9.000 euro cu titlu de daune materiale și suma de 6.000 euro cu titlu de daune morale.

În baza art. 19 alin. (1) din Legea nr. 678/2001 în referire la art. 118 alin. (1) lit. e) C. pen. s-a dispus confiscarea de la cei doi inculpați în folosul statului a următoarelor sume de bani:

- de la inculpatul A.C. suma de 67.850 euro în echivalent RON la data punerii în executare, sumă de bani obținută de inculpat prin comiterea infracțiunii de trafic de persoane [respectiv suma de 67.500 euro reprezintă 1/2 din suma obținută de cei doi inculpați de la persoana vătămată C.C. și suma de 350 euro reprezintă 1/2 din suma de bani obținută de cei doi inculpați de la persoana vătămată M.S.].

- de la inculpatul A.M. suma de 74.327 euro în echivalent RON la data punerii în executare, sumă de bani obținută de inculpat prin comiterea infracțiunii de trafic de persoane [respectiv suma de 67.500 euro reprezintă 1/2 din suma obținută de cei doi inculpați de la persoana vătămată C.C., suma de 350 euro reprezintă 1/2 din suma de bani obținută de cei doi inculpați de la persoana vătămată M.S. și suma de 6.477 euro reprezintă suma de bani obținută de inculpat de la persoana vătămată P.A.-D.].

În baza art. 329 alin. (4) C. pen. s-a dispus confiscarea de la cei doi inculpați în folosul statului a următoarelor sume de bani:

- de la inculpatul A.C. suma de 24.535 euro în echivalent RON la data punerii în executare, sumă de bani obținută de inculpat din comiterea infracțiunii de proxenetism [respectiv suma de 700 euro obținută de la martora S.V., suma de 18.515 euro obținută de la martora I.A. și suma de 5.320 euro obținută de la martora V.S.G.].

- de la inculpatul A.M. suma de 30.000 euro în echivalent RON la data punerii în executare, sumă de bani obținută de inculpat din comiterea infracțiunii de proxenetism față de martora B.M.G.

S-a luat act că sumele de bani care au fost utilizate la cumpărarea bunurilor dobândite ca urmare a săvârșirii de către inculpatul A.M. a infracțiunii de spălare de bani prevăzută de art. 23 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002, au fost confiscate ca fiind bani obținuți de cei doi inculpați din comiterea infracțiunii de trafic de persoane și proxenetism.

În baza art. 357 alin. (2) lit. c) C. pen. s-a menținut măsura asiguratorie dispusă asupra bunurilor inculpatului A.M. până la executarea măsurii confiscării sumei totale de 205.712 euro în echivalent RON la data punerii în executare și a plății despăgubirii de 15.000 euro în echivalent RON la data plății către partea civilă Ș.M.-F., măsuri asigurătorii dispuse prin următoarele acte:

- Ordonanța de aplicare a sechestrului asigurător nr. 136/D/P/2005 din 29 iunie 2008 a D.I.I.C.O.T. - B.T. Brăila asupra: apartamentului cu 2 camere situat în Brăila, A.P., aparținând inculpatului A.M.

- Ordonanța de aplicare a sechestrului asigurător nr. 136/D/P/2005 din 29 iunie 2008 a D.I.I.C.O.T. - B.T. Brăila asupra: imobilului și terenului aferent situat în Municipiul Brăila, str. P.

- Ordonanța de aplicare a sechestrului asigurător nr. 136/D/P/2005 din 29 iunie 2008 a D.I.I.C.O.T. - B.T. Brăila asupra: apartamentului cu o cameră situat în Municipiul Brăila, A.N.

În baza art. 357 alin. (2) lit. c) C. proc. pen. s-a menținut măsura asiguratorie dispusă prin Ordonanța de aplicare a sechestrului asigurător nr. 136/D/P/2005 din 29 iunie 2008 a D.I.I.C.O.T. - B.T. Brăila până la executarea măsurii confiscării sumei totale de 205.712 euro în echivalent RON la data punerii în executare și a plății despăgubirii de 15.000 euro în echivalent RON la data plății către partea civilă Ș.M.-F., asupra următoarelor bunuri aparținând inculpaților A.C. și A.M.:

- un televizor tip L., marca E. și telecomanda acestuia;

- un lanț cu cruciuliță confecționat dintr-un metal de culoare galbenă;

- 2 (doi) cercei răsuciți confecționați dintr-un metal de culoare galbenă;

- un inel model șarpe confecționat dintr-un metal de culoare galbenă;

- 2 (doi) cercei bombați gravați confecționați dintr-un metal de culoare galbenă.

În baza dispozițiilor art. 189 - 191 C. proc. pen. s-a dispus obligarea inculpaților la câte 1000 RON fiecare cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 140 RON reprezintă pentru fiecare inculpat două onorarii avocat din oficiu [100 RON onorariu avocat din oficiu dosar urmărire penală, și 40 RON onorariu avocat din oficiu menținerea măsurii arestării preventive].

S-a dispus avansarea din fondul Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești a sumei de 280 RON reprezentând onorariile avocaților din oficiu, după cum urmează:

- 200 RON reprezentând două onorarii avocat din oficiu dosar urmărire penală către avocat O.B. din Baroul Brăila [delegațiile de asistență judiciară obligatorie din 12 august 2008 emise de Baroul Brăila].

- 40 RON reprezentând onorariu avocat din oficiu dosar fond menținerea măsurii arestării preventive către avocat R.E. din Baroul Brăila [delegația de asistență judiciară obligatorie din 22 august 2008 emisă de Baroul Brăila].

- 40 RON reprezentând onorariul avocatului din oficiu dosar fond menținerea măsurii arestării preventive - către avocat M.G. din Baroul Brăila [delegația de asistență judiciară obligatorie din 22 august 2008 emisă de Baroul Brăila].

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond, Tribunalul Brăila, a avut în vedere că prin rechizitoriul nr. 136/D/P/2005 din 21 august 2008 al D.I.I.C.O.T. - B.T. Brăila, înregistrat pe rolul acestei instanțe sub nr. 2011/113/2008, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaților:

- A.C. pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de persoane în formă continuată prevăzută de art. 12 alin. (1) și alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și proxenetism în formă continuată prevăzută de art. 329 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., ambele cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.;

- A.M. pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de persoane în formă continuată prevăzută de art. 12 alin. (1) și alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., proxenetism prevăzută de art. 329 alin. (1) C. pen. și infracțiunea de spălare de bani prevăzută de art. 23 lit. c) din Legea nr. 656/2002.

În cauză au fost administrate probe prin următoarele mijloace de probă:

- declarațiile persoanelor vătămate: M.S.; C.C.; Ș.M.F.;

- declarațiile martorilor: S.V.; B.M.-G.; V.S.-G.; D.P.; P.A.-D.; S.A.-Ș.; S.E.; C.M.; J.G.; J.M.; S.G.; I.A.; P.T.;

- declarația martorului cu identitate protejată P.C.;

- procesele-verbale de efectuare a recunoașterilor din grup de fotografii;

- procesele-verbale de efectuare a perchezițiilor la domiciliile inculpaților A.C. și A.M. și planșele foto anexă întocmite cu această ocazie;

- procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice purtate de inculpați;

- formulare de transfer bancar a sumelor de bani obținute de inculpați din comiterea infracțiunilor de proxenetism și trafic de persoane;

- declarațiile inculpaților A.C. și A.M.;

- contract de credit bancar pentru persoane fizice din 02 martie 2006 între B. SA - Sucursala Județeană Brăila în calitate de "bancă" și A.M. în calitate de "împrumutat" pentru împrumutarea sumei de 3.700 RON;

- contract de vânzare-cumpărare din 02 iunie 2005 de Biroul Notarial S.C. "R.&R." prin care cumpărătorul A.M. cumpără de la vânzătoarea T.C., apartamentul situat în municipiul Brăila ansamblul H., A.P., jud. Brăila compus din 2 camere și dependințe pentru prețul de 280.000.000 lei vechi.

- contractul de ipotecă pentru garantarea creditului ipotecar acordat în baza prevederilor Legii nr. 190/1999, din 02 iunie 2005 de Biroul Notarial S.C. "R.&R." încheiat între A.M. în calitate de garant ipotecar și B.C. SA - Sucursala Județeană Brăila în calitate de creditor ipotecar.

- contract de credit ipotecar bancar pentru persoane fizice din 30 mai 2005 încheiat între SC B. SA - prin Sucursala Județeană Brăila în calitate de bancă și A.M. în calitate de împrumutat și garant cu ipotecă;

- contract de ipotecă din 30 martie 2002 încheiat între A.M. în calitate de garant ipotecar împrumutat și B. SA prin Sucursala Județeană Brăila, din 30 martie 2007 de B.N.P. L.B.

- contract de credit pentru nevoi personale din 10 aprilie 2008 încheiat între SC R. IFN SA Cluj în calitate de creditor și A.M. în calitate de împrumutat;

- declarația lui A.L. din 15 iulie 2008 de Baroul Notarial S.C. "V.&A.", în care declarantul arată că i-a dat lui A.M. suma de 40.000 RON pentru a plăti unele datorii rezultate în urma cumpărării unui imobil în municipiul Brăila, str. P., jud. Brăila;

- un număr de 7 fotografii cu imagini din imobilele achiziționate de inculpatul A.M.

- fișele de cazier judiciar ale inculpaților.

Din analiza și interpretarea coroborată a probelor administrate în cauză instanța a reținut, în fapt, următoarele:

Inculpații A.C., zis "S." și A.M. sunt frați. Începând din anul 2004, cei doi inculpați au acționat în mod concertat în baza aceleiași rezoluții infracționale comune pentru racolarea, cazarea, transportul și exploatarea sexuală prin obligarea la practicarea prostituției, în unele cazuri, a unui număr de 8 tinere în vederea obținerii unor importante sume de bani.

Inculpații au inițiat, începând din anul 2005, relații de concubinaj cu tinere având o situație materială deosebit de grea. Inculpații au reușit să le determine pe victime să practice prostituția făcându-le promisiuni de căsătorie și promițându-le că din banii obținuți prin practicarea prostituției vor achiziționa un imobil și o mașină (cum este cazul victimelor C.C., M.S., P.A.D.).

În alte situații, inculpații le-au comunicat tinerelor că vor practica prostituția și că vor împărți banii în cote egale, promisiuni care, însă, nu au fost respectate.

Activitatea inculpaților a continuat să se desfășoare până în prezent, cele două tinere care au practicat prostituția în favoarea lor fiind I.A., zisă "A." și V.S.G., zisă "S.".

Victimele infracțiunii de trafic de persoane sunt: C.C., Ș.M.-F., M.S. și P.A.D.

Tinerele racolate în mod expres pentru practicarea prostituției sunt: S.V., I.A., B.M.G. și V.S.G.

1. În cursul lunii decembrie 2003 victima M.S. - care participă în procesul penal în calitate de martor, a devenit concubina inculpatului A.M.

Cunoscând că victima avea un minor în întreținere, iar situația sa materială era deosebit de grea, cei doi inculpați au convins-o să plece în Spania pentru a practica prostituția. Inculpatul A.M. i-a promis victimei că din banii obținuți din prostituție își vor cumpăra împreună o casă și își vor deschide un bar. Victima a acceptat propunerea făcută, iar inculpatul A.C. a făcut rezervările pentru plecarea în Spania la o firmă de transport persoane din municipiul Galați, urmând să o ajute pe victimă să se înscrie la un club din Spania.

La data de 2 iunie 2004 victima a plecat spre Spania însoțită de martora I.A., concubina inculpatului A.C. Aceasta din urmă mai fusese plecată anterior în Spania unde practicase prostituția și trebuia să o însoțească pe victimă la clubul unde se practica prostituția.

La granița cu Ungaria sau Austria, martora I.A. a fost dată jos din autocar, lucrătorii vamali nepermițându-i acesteia să tranziteze statul respectiv, astfel că victima M.S. și-a continuat călătoria spre Spania singură.

În Spania, victima a fost așteptată de către două tinere pe nume "V." și "N." (rămase neidentificate) care, urmare solicitării telefonice transmise de martora I.A., au înscris-o pe victimă la hotelul "M." în incinta căruia era un bar de noapte unde practicau prostituția circa 100 tinere.

Victima s-a cazat la acest hotel și a practicat prostituția timp de aproximativ o lună de zile, având numele de scenă "P.". Victima a descris procedura exactă de racolare a clienților și tarifele pe care aceștia le achitau în declarație.

În intervalul de timp de o lună de zile, victima era controlată telefonic de inculpatul A.M. care, nemulțumit fiind de sumele mici de bani trimise de aceasta în țară, îi solicita să trimită cât mai mulți bani.

La începutul lunii iulie 2004, victima a fost contactată telefonic de către A.C. care i-a solicitat să vină în localitatea Granada.

Victima a venit în această localitate și a fost înscrisă de către acest inculpat la clubul "D.J.".

Aici victima a cunoscut-o pe C.C., zisă "T.", o altă concubină a inculpatului A.C., care venise în Spania la data de 30 iunie 2004 împreună cu acest inculpat.

La acest club M.S. și C.C. au practicat prostituția timp de două săptămâni. În această perioadă A.M. a mai trimis o tânără în Spania, respectiv pe A.M. (persoană care până acum nu a putut fi audiată fiind plecată în străinătate). Și A.M. a practicat prostituția la același club.

Victimele M.S. și C.C. au fost cazate de către inculpatul A.C. într-un apartament închiriat de el în G., o suburbie a orașului Granada.

Inculpatul A.M. a continuat să o sune pe victima M.S. solicitându-i să câștige cât mai mulți bani prin practicarea de raporturi sexuale anale și orale (conform declarației victimei) dar aceasta a refuzat să facă acest lucru.

Banii obținuți de victimă în clubul "D.J." au fost luați de inculpatul A.C., fiind trimiși de acesta în țară membrilor familiei sale).

Relația de concubinaj a victimei M.S. cu inculpatul A.M. a durat aproximativ 5 luni de zile, după care aceasta a inițial o relație de concubinaj cu un cetățean spaniol, rupând orice legătură cu inculpații.

Declarațiile victimei M.S. se coroborează cu declarațiile mamei sale, D.P., audiată în calitate de martor la data de 7 decembrie 2005.

Aceasta a confirmat modul în care fiica sa a fost determinată prin inducere în eroare de către inculpatul A.M. să plece în Spania, prin promisiunea achiziției unui apartament care urma să revină, la majorat, fiului victimei, pe nume I.D.Ș. (conform declarației martorei).

Din declarația victimei a rezultat că pentru A.M. au mai practicat prostituția A.M. și "N." - identificată ulterior ca fiind D.N.

A.M. nu a putut fi audiată întrucât din anul 2005 a părăsit România și nu a mai revenit în țară (aspect care rezultă din procesul-verbal de căutare).

Împrejurarea că A.M. a practicat prostituția în favoarea inculpatului A.M. a rezultat și din declarația martorei S.A.Ș. care a cunoscut-o pe A.M. și a luat cunoștință de faptul că inculpatul A.M. i-a înlesnit practicarea prostituției plătindu-i costurile de deplasare în Spania și ajutând-o să se înscrie la clubul "D.J.". Despre D.N., victima M.S. a relatat că a fost anterior concubina inculpatului A.M. și a practicat o îndelungată perioadă de timp prostituția în Spania, în favoarea acestui inculpat.

2. În vara anului 2004 victima C.C. - care participă în procesul penal în calitate de martor, a devenit concubina inculpatului A.C.. Acesta i-a propus victimei să plece împreună în Spania ca să muncească, iar din banii obținuți să achiziționeze împreună o casă.

Inculpatul A.C. s-a oferit să achite toate taxele necesare eliberării pașaportului victimei și cumpărării biletului de drum în Spania.

Victima a acceptat propunerea inculpatului, iar la data de 30 iunie 2004 a plecat împreună cu acesta în Spania. Anterior plecării, victima a fost cazată timp de o săptămână de zile în apartamentul inculpatului A.M. situat în Brăila, căminul SNB.

La sosirea în Spania inculpatul A.C. a cazat-o pe victimă într-un apartament închiriat de el situat în cartierul G. din localitatea Granada.

Timp de două zile, inculpatul A.C. a pretins că îi caută victimei un loc de muncă, dar până la urmă i-a comunicat acesteia că singura posibilitate de a câștiga bani era să practice prostituția într-un club de noapte.

Neavând bani ca să revină în țară și necunoscând limba spaniolă, depinzând în mod total din punct de vedere financiar de inculpat, victima a acceptat până la urmă să se prostitueze și a fost înscrisă la clubul "S.Q." din localitatea S.F.

Victima a început să practice prostituția din luna iulie 2004 la acest club și în fiecare dimineață, banii câștigați erau luați de inculpatul A.C. care îi trimitea în țară membrilor familiei sale. Câștigul mediu zilnic realizat de victimă era de circa 250 euro (conform declarației acesteia).

Inculpatul A.C. a rămas în Spania timp de trei luni de zile și apoi s-a întors în România.

În acest interval de timp în Spania a sosit și I.A., concubina lui, care a practicat prostituția o perioadă de timp în clubul "S.Q." împreună cu victima C.C.

În luna noiembrie 2004, inculpatul A.C. a revenit în Spania unde a rămas până în luna decembrie 2004 când s-a întors în România împreună cu victima C.C.

La data de 27 ianuarie 2005 victima a plecat din nou în Spania și a continuat să practice prostituția în modalitatea anterior descrisă până în luna octombrie 2005, cu scurte întreruperi pe perioada când revenea în țară la expirarea fiecărei perioade de trei luni cât avea o viză de ședere în Spania.

Deși la un moment dat victima a aflat că inculpatul A.C. avusese o relație cu I.A., aceasta a indus-o în eroare ascunzându-i faptul că relația lui cu I.A. nu a încetat niciodată.

Promisiunile inculpatului că din banii obținuți de victimă își vor cumpăra împreună o casă nu s-au realizat, în schimb cu banii obținuți de victimă la care s-au adăugat alte sume de bani obținuți în același mod de către alte tinere care practicau prostituția în favoarea celor doi inculpați, A.M. și-a achiziționat un număr de 3 imobile, pe numele său și nicidecum pe numele victimei.

De altfel, după cum se poate observa, modul de operare al celor doi inculpați constă în inițierea de relații de concubinaj cu victimele urmate de promisiuni neadevărate privind achiziția de bunuri pe numele victimelor.

De altfel, așa se explică și atitudinea victimei care a consimțit să practice prostituția în favoarea inculpatului A.C., explicația fiind aceea că acesta a indus-o și menținut-o în eroare o perioadă îndelungată de timp, aproximativ un an și jumătate.

Conform unui calcul estimativ, inculpatul A.C. și-a însușit de la victimă în perioada iulie 2004 - octombrie 2005 o sumă totală de 135.000 euro calculată la un câștig mediu zilnic de 250 euro.

La clubul "S.Q.", victima C.C. le-a cunoscut pe Ș.M.F., M.S. și P.A.D.

De asemenea, victima a declarat că în favoarea inculpatului A.C. a mai practicat prostituția o fată pe nume "S." identificată ulterior ca fiind V.S.G.

Declarația victimei C.C. se coroborează cu cea a mamei sale, martora S.E., audiată de către procuror la data de 18 iulie 2006.

De asemenea, victima a pus la dispoziția organului de cercetare penală o parte din formularele de transfer bancar, respectiv 10 formulare, prin care aceasta a trimis bani în țară inculpatului A.C. și membrilor familiei sale.

3. În cursul lunii octombrie 2004, victima Ș.M.F. - care participă în procesul penal în calitate de parte vătămată - l-a cunoscut inițial pe inculpatul A.C. și ulterior pe fratele acestuia, A.M., prin intermediul martorului J.M.

Astfel, în vara anului 2004, victima a inițiat o relație de concubinaj (care continuă și în prezent) cu P.M., nepotul martorilor J.M. și J.G.

Întrucât avea un minor în întreținere, victima s-a hotărât să plece în Spania ca să muncească.

Martorul J.M. i-a făcut victimei cunoștință cu inculpatul A.C., iar acesta le-a promis că îi va ajuta să se angajeze la un bar în Spania, promisiune care a fost imediat acceptată de victimă.

În mod expres, inculpatul i-a comunicat victimei că va lucra într-un bar unde va servi băuturi alcoolice și i-a atras atenția că "dacă va fi fată ascultătoare, va câștiga mulți bani" (conform declarației victimei).

La data de 13 ianuarie 2005, victima Ș.M.F. a ieșit din România cu un autocar, călătorind împreună cu cei doi inculpați, cu P.A.-D. (concubina la acel moment a inculpatului A.M.), cu martorul J.M., cu M.I. și soția lui, M.I.E. (ultimii doi prieteni ai celor doi inculpați).

La granița cu Austria, tot grupul a fost întors din drum, fiind obligați să se întoarcă în România.

La data de 9 februarie 2005 grupul (având aceiași componență, cu excepția inculpatului A.M.) a plecat din nou spre Spania, ajungând în localitatea Granada.

Abia în acel moment, inculpatul A.C. i-a comunicat victimei că nu va lucra la un bar ci se va prostitua într-un club de noapte numit "D.J.".

La protestele vehemente ale victimei, inculpatul A.C. i-a luat acesteia pașaportul și i-a pus în vedere că trebuie să îi plătească suma de 3.000 euro cu titlu de răsplată pentru că a plasat-o la clubul de noapte "D.J.".

Necunoscând limba spaniolă, fiind în totalitate dependentă financiar de inculpatul A.C. și neavând nici pașaport, și nici bani ca să se întoarcă în România, victima a fost nevoită să accepte să practice prostituția, mai ales în condițiile în care, după ce a ajuns în Spania inculpatul A.C. și-a schimbat complet atitudinea, înjurând-o și bătând-o frecvent.

Timp de 8 luni de zile victima a practicat prostituția în cluburile "D.J." și "P.", toți banii fiind însușiți de inculpat.

Chiar și după ce a achitat suma de 3.000 euro, inculpatul A.C. i-a pretins în continuare bani, promițându-i că la întoarcerea în țară îi va permite să locuiască în garsoniera deținută de fratele său și îi va asigura cele necesare traiului zilnic, promisiuni care nu au fost respectate.

În intervalul de 8 luni de zile cât a practicat prostituția, inculpatul A.C. și-a însușit de la victimă suma totală de circa 9.000 euro.

Inculpatul A.C. nu i-a permis să-și anunțe familia despre situația sa, iar exploatarea sexuală a victimei s-a realizat, așa cum am menționat și anterior, prin constrângere și folosirea de violențe verbale și fizice.

În vara anului 2005, inculpatul A.C. i-a spus victimei că nu mai făcea suficienți bani și că, pe cale de consecință, nu îl mai interesează persoana ei. Decizia inculpatului s-a datorat faptului că victima era însărcinată (în luna a șasea) și nu mai putea să întrețină raporturi sexuale.

Victima a rupt orice legătură cu inculpatul și s-a mutat în localitatea A., revenind ulterior în țară.

Susținerile victimei Ș.M.F. se coroborează cu declarațiile martorilor J.M. și J.G., care au confirmat faptul că racolarea ei a fost făcută prin inducerea în eroare cu privire la munca pe care victima trebuia să o presteze în Spania.

Victima Ș.M.F. s-a constituit parte civilă cu suma de 9.000 euro reprezentând daune morale, solicitând să fie despăgubită de către inculpatul A.C.

La data de 24 martie 2006, victima a fost identificată de autoritățile spaniole după ce a depășit viza de ședere în Spania. La data de 13 iulie 2006, victima a fost returnată în România pe baza unui ordin de expulzare.

La sosirea în țară, lucrătorii de poliție din cadrul Punctului de Trecere a Frontierei București - Băneasa s-au sesizat din oficiu în legătură cu faptul că victima a fost exploatată sexual de inculpatul A.C.

Cauza a fost înregistrată la Parchetul de pe lângă Judecătoria sectorului 1 București sub nr. 9223/P/2006 și a fost declinată în favoarea D.I.I.C.O.T. - B.T. Brăila, fiind înregistrată aici sub nr. 12/D/P/2007.

Prin ordonanța D.I.I.C.O.T. - B.T. Brăila întocmită la data de 3 aprilie 2007, Dosarul nr. 12/D/P/2007 a fost conexat la prezenta cauză.

4. Martora S.V. îl cunoaște de mult timp pe inculpatul A.C. deoarece a locuit în același imobil cu acesta, respectiv o locuință socială închiriată de la D.S.P. Brăila, situată în municipiul Brăila, str. R.

Martora cunoștea faptul că I.A., concubina inculpatului A.C. este plecată în Spania și îi trimite sistematic banii în țară inculpatului.

Deoarece avea doi minori în întreținere, iar veniturile realizate în țară erau insuficiente, martora s-a hotărât să plece în Spania pentru a-și găsi un loc de muncă.

În toamna anului 2005 martora i-a cerut inculpatului A.C. să-i împrumute suma de 200 euro pentru a putea pleca în Spania, iar inculpatul a fost de acord să-i împrumute suma de bani respectivă cu condiția să-i restituie 500 de euro.

La data de 22 octombrie 2005, inculpatul A.C. a plecat în Spania convenind cu martora să o aștepte la Barcelona.

La data de 3 noiembrie 2005 și martora S.V. a plecat spre Spania și, conform înțelegerii, a fost așteptată de inculpatul A.C. la Barcelona, fiind cazată de aceasta în apartamentul în care locuia inculpatul împreună cu concubina sa, I.A.

Timp de câteva zile, martora S.V. a încercat să-și găsească un loc de muncă dar nu a reușit.

În cele din urmă, martora a acceptat propunerea inculpatului A.C. de a practica prostituția la clubul "E.P." unde practica prostituția I.A.

Inculpatul i-a înlesnit martorei înscrierea la clubul "E.P.", iar timp de două săptămâni martora a practicat prostituția împreună cu I.A., fiind cazată în apartamentul închiriat de inculpat.

Martora a câștigat zilnic din practicarea prostituției sume cuprinse între 30 și 150 euro și i-a remis inculpatului A.C. suma de 700 euro.

Inculpatul i-a propus să practice în continuare prostituția sub "protecția" sa timp de trei luni de zile, pretinzându-i martorei o cotă parte de 50 % din banii obținuți, propunere cu care martora nu a fost de acord.

Deși inculpatul a insistat, martora l-a amenințat că îl va denunța organelor judiciare, motiv pentru care a renunțat la pretențiile sale iar martora a plecat din locuința lui.

Martora a rămas în continuare în Spania și în acest interval de timp s-a întâlnit cu o prietenă de-a sa din Brăila, pe nume S.A.M. Aceasta i-a relatat că inculpatul A.C. a încercat să o ducă și pe ea în Spania, dar cunoscând faptul că inculpatul exploatează sexual tinere în Spania, a refuzat propunerea (aspect care rezultă din declarația martorei S.V.).

S.A.M. nu a putut fi audiată în cauză deoarece este plecată în Spania, necunoscându-se data când aceasta va reveni la domiciliu.

Susținerile martorei S.V. sunt confirmate de declarația martorului S.G. (soțul său) și se coroborează cu procesul-verbal de recunoaștere din grup de fotografii.

5. În primăvara anului 2006, B.M.G. - care participă în procesul penal în calitate de martor, l-a cunoscut pe inculpatul A.M. și a devenit concubina acestuia.

A.M. i-a spus că "tradiția familiei sale este ca femeile pe care le au cei doi frați să plece în Spania" și că va câștiga sume însemnate de bani dacă va accepta să plece în Spania ca damă de companie.

Deși inițial a refuzat propunerea inculpatului A.M., până la urmă martora a acceptat să plece în Spania.

În luna august 2006 martora B.M.G. a plecat în Spania împreună cu I.A. și V.S.G. - zisă "S.".

Martora a fost înscrisă la clubul "B." din Madrid, a practicat prostituția împreună cu V.S.G. și i-a trimis inculpatului A.M. suma de 30 milioane lei ROL.

Inculpatul A.M. i-a pretins martorei să practice prostituția și să-i trimită bani în țară, comunicându-i martorei că dacă nu acceptă condițiile lui, inculpatul va comunica membrilor familiei martorei adevărata ei ocupație.

Deoarece familia sa știa că muncește într-un restaurant, martora a rămas să practice în continuare prostituția în beneficiul inculpatului A.M., pentru a nu deteriora și mai mult relațiile cu familia sa.

Timp de circa 7 - 8 luni de zile martora a practicat prostituția în cluburile "J." și "B." din Madrid și "R." din Barcelona și i-a expediat inculpatului A.M. aflat în România suma totală de 30.000 euro.

Deși inculpatul i-a promis martorei că din acești bani își vor deschide împreună un service auto sau o spălătorie auto, în realitate inculpatul a rambursat anticipat un credit la B, a achitat avansul pentru imobilul situat în municipiul Brăila, str. P. și a achiziționat pe numele său un autoturism marca "S".

Nemulțumită că nu și-a respectat promisiunea, martora a rupt relațiile cu inculpatul.

În declarația sa, martora a confirmat că I.A. și V.S.G. au practicat prostituția în favoarea inculpatului A.C. Acestea nu aveau voie să-și sune familiile fără știrea inculpatului A.C. De asemenea, aceasta a confirmat că "T." (respectiv C.C.) și "M." (respectiv Ș.M.F.) au practicat prostituția în favoarea inculpatului A.C.

Martora a arătat că în favoarea inculpatului A.M. au mai practicat prostituția "L.", actuala concubină a acestuia, identificată ca fiind C.L.D., precum și "D.", respectiv P.A.-D.

6. În toamna anului 2004 inculpatul A.M. a cunoscut-o pe P.A.-D., persoană care nu a putut fi audiată până în prezent deoarece este plecată în Spania.

Din declarația mamei sale, P.T., audiată în calitate de martor, a rezultat că fiica sa a trăit în concubinaj cu inculpatul A.M., iar acesta i-a promis că se vor căsători.

Inculpatul i-a promis D. că o va ajuta să se angajeze la un restaurant din Spania, iar din banii obținuți își vor achiziționa împreună un apartament și își vor deschide o frizerie.

La data de 13 ianuarie 2005 P.A.-D. a plecat în Spania împreună cu inculpații A.C. și A.M., precum și cu Ș.M.F. dar din cauza unor probleme la frontieră, aceștia au revenit la domiciliu.

La data de 9 februarie 2005 P.A.-D. a plecat din nou în Spania însoțită doar de inculpatul A.C.

Martora P.T. a fost contactată telefonic din Spania de fiica sa dar toate convorbirile s-au purtat pe telefonul inculpatului A.M. și numai în prezența sa.

În cursul lunii iulie 2005, P.A.-D. a întrerupt orice legătură cu inculpatul A.M. În cele din urmă P.A.-D. i-a mărturisit mamei sale că a practicat prostituția în favoarea inculpatului A.M.

Aspectele referitoare la exploatarea sexuală a victimei P.A.-D. sunt confirmate și de declarațiile martorei C.C. și ale părții vătămate Ș.M.F. care au arătat că P.A.-D. a practicat prostituția la îndemnul inculpatului A.M.

În perioada februarie - iulie 2005, P.A.-D. a expediat inculpatului A.M. sau membrilor familiei acestuia suma totală de 6.477 euro.

7 - 8. Din declarațiile tuturor persoanelor anterior menționate coroborate cu procesele-verbale de transcriere a convorbirilor telefonice legal interceptate a rezultat că I.A. și V.S.-G. au practicat prostituția la îndemnul inculpatului A.C., iar acesta împreună cu fratele său, "și-au rotunjit veniturile" din banii obținuți de aceste fete prin practicarea prostituției.

I.A., care a fost audiată în calitate de martor, a negat faptul că a practicat prostituția, arătând că începând din anul 2003 a lucrat în Spania la mai multe restaurante din orașele Madrid și Talavera, precum și ca menajeră la mai multe familii din Spania.

Declarațiile martorei sunt în mod evident nesincere iar atitudinea martorei se explică prin aceea că este în prezent concubina inculpatului A.C. și trăiește împreună cu membrii familiei acestuia.

V.S.-G. nu a putut fi audiată până în prezent deoarece este plecată în Spania, fiind și în prezent în relații apropiate cu inculpatul A.C. (a se vedea procesul-verbal de căutare).

Sunt concludente procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice purtate între inculpați și aceste două ultime tinere și din care rezultă că acestea au practicat prostituția în Spania până aproape de momentul arestării inculpaților și le-au trimis acestora bani în țară.

Din totalizarea sumelor din tranzacțiile de transfer de bani a rezultat că I.A. a trimis în perioada 2005 - până în prezent suma totală de 18.515 euro inculpaților sau membrilor familiei lor, iar V.S.-G. a expediat în țară acelorași destinatari suma totală de 5.320 euro.

Trebuie precizat faptul că aceste sume de bani reprezintă o parte destul de mică deoarece în cele mai multe cazuri inculpatul A.C. se deplasa în Spania și încasa personal sumele de bani obținute din prostituție.

În cauză a fost audiată în calitate de martor, în conformitate cu dispozițiile art. 861 C. proc. pen., o persoană sub identitatea protejată "P.C.".

Declarația acesteia nu face decât să întărească susținerile celorlalte martore și să contureze modul de operare folosit de către inculpați în cele mai multe cazuri și anume: inculpații inițiază relații de concubinaj cu tinerele cu o situație materială precară sau provenite din familii dezmembrate după care, prin diverse metode reușesc să le convingă să accepte să plece în Spania și să practice prostituția în folosul lor.

Mai mult, A.C. promite fetelor că se vor căsători și își vor achiziționa imobile împreună sau vor demara o afacere. Aceste promisiuni nu sunt respectate.

Fiind audiați în cauză, atât în cursul urmăririi penale cât și în fața instanței de judecată inculpații A.C. și A.M. au avut o atitudine nesinceră, negând comiterea infracțiunilor pentru care au fost trimiși în judecată.

Fiind audiat în fața instanței inculpatul A.C. a recunoscut că le-a înlesnit martorelor: M.S., C.C., Ș.M.F., S.V., I.A. și V.S.G. să meargă în Spania pentru a practica prostituția însă arată că nu le-a forțat în nici un fel. Susține că ele singure s-au oferit să meargă în Spania pentru a câștiga bani din practicarea prostituției.

Inculpatul a arătat că le-a oferit găzduire fetelor care practicau prostituția în Spania și din banii obținuți de aceste fete el primea 80 - 100 euro pe zi, bani din care plătea cheltuielile casei. Recunoaște că a înlesnit practicarea prostituției mai multor fete în Spania pe o perioadă de 2 ani, respectiv 2005 - 2006, însă face precizarea că toate fetele care au practicat prostituția în Spania știau din România ce activitate vor desfășura acolo.

Inculpatul a mai arătat că în Spania nu a trăit numai din practicarea prostituției, a avut și un loc de muncă și anume a lucrat ca ospătar, fără să precizeze la ce unitate și în ce condiții.

De asemenea și inculpatul A.M. a negat comiterea infracțiunilor pentru care a fost trimis în judecată.

Inculpatul a arătat că a avut relații de concubinaj cu persoanele vătămate M.S., P.A.D. și B.M.G. care au locuit împreună cu el în Brăila, iar ulterior au plecat în Spania, unde au practicat prostituția fără știrea lui.

Inculpatul a susținut că urma să se căsătorească cu partea vătămată B.M.G., pentru care a cumpărat și bijuterii când aceasta a plecat în Spania fără știrea sa pentru a câștiga bani necesari pentru a plăti o operație pentru tatăl ei care este bolnav.

Inculpatul a negat că din banii obținuți de fetele care practicau prostituția în Spania ar fi cumpărat mai multe imobile în Brăila în anul 2005. A precizat că aceste imobile au fost cumpărate prin bancă, s-a împrumutat la bancă pentru a plăti aceste imobile, având rate la mai multe bănci, iar ratele la bănci sunt plătite din salariul său de la SC E. unde lucrează la deranjamente și are un salariu de 1500 RON pe lună.

Declarațiile inculpaților au fost apreciate ca fiind nesincere fiind combătute de declarațiile tinerelor audiate în calitate de martori sau părți vătămate care au fost exploatate sexual de către aceștia.

Astfel, partea vătămată Ș.M.F. a arătat în declarațiile sale că în cursul anului 2004 prin intermediul martorului J.M. l-a cunoscut pe inculpatul A.C. care i-a propus să meargă în Spania la muncă. Inculpatul i-a spus că în Spania ar putea lucra ca barman și ar putea câștiga mai mulți bani decât în România.

Având un copil minor în întreținere partea vătămată a acceptat propunerea inculpatului, fiind dusă în eroare de promisiunile acestuia.

Astfel, în anul 2005 a plecat împreună cu inculpatul A.C. în Spania în orașul Granada și au locuit într-un apartament închiriat de inculpat împreună cu C.C. și M.E. În Granada partea vătămată a aflat că cele două tinere practicau prostituția într-un club, iar inculpatul i-a spus că munca pe care o va presta va consta în practicarea prostituției. Partea vătămată nu a fost de acord, a protestat față de nerespectarea înțelegerii din țară, însă în final, neavând banii într-o țară străină a fost nevoită să practice prostituția, cea mai mare parte din banii obținuți fiind dați inculpatului A.C.

În declarațiile sale din faza de urmărire penală persoana vătămată C.C. arată că în anul 2004 a inițiat o relație de concubinaj cu inculpatul A.C. care i-a propus de mai multe ori să meargă împreună în Spania la muncă și din banii obținuți să-și cumpere o casă urmând să se căsătorească.

Inculpatul A.C. părea sincer atașat de persoana vătămată și acesta a avut încredere în promisiunile sale.

La 2 - 3 zile după ce au ajuns în Spania inculpatul i-a spus că nu a găsit nici un loc de muncă și că singura posibilitate să câștige bani era să se prostitueze într-un club. În final, fiind într-o țară străină, fără bani C.C. a acceptat să se prostitueze, banii obținuți fiind luați de la inculpatul A.C.

Fiind audiată în instanță în calitate de martor, în conformitate cu dispozițiile art. 82 C. proc. pen. C.C. și-a schimbat puțin declarațiile arătând că ajunși în Spania și negăsind de lucru de comun acord cu inculpatul a hotărât să practice prostituția într-un club pentru a câștiga banii necesari întreținerii.

Declarația persoanei vătămate C.C. dată în fața instanței nu se coroborează cu celelalte probe administrate în cauză și urmează a fi înlăturată ca nesinceră.

În declarațiile sale date la urmărirea penală persoana vătămată M.S. arată că în decembrie 2003 în perioada sărbătorilor de iarnă a inițiat o relație de concubinaj cu inculpatul A.M. Acesta i-a câștigat încredere și a convins-o să meargă în Spania la muncă și din banii obținuți vor cumpăra o casă și vor deschide un bar.

Aproximativ în același mod s-a procedat și cu persoana vătămată P.A.-D. care însă nu a putut fi audiată, nici în cursul urmăririi penale și nici în faza de judecată.

Din declarațiile mamei sale martora P.T. rezultă că a avut o relație de concubinaj cu inculpatul A.M. care i-a promis că o va ajuta să se angajeze la un restaurant în Spania iar din banii obținuți vor achiziționa împreună un apartament și își vor deschide o frizerie, urmând să se căsătorească.

Cu privire la infracțiunea săvârșită împotriva persoanelor vătămate: M.S., C.C., Ș.M.-F. și P.A.-D., inculpații prin apărători au solicitat în instanță schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de trafic de persoane prevăzută de art. 12 alin. (1) din Legea nr. 678/2001 în infracțiunea de proxenetism în formă continuată prevăzută de art. 329 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

S-a susținut că persoanelor vătămate: M.S., C.C., Ș.M.-F. și P.A.-D. nu au fost induse în eroare cu privire la activitatea pe care o va desfășura în Spania și că practic au știut din țară că urmează să practice prostituția și inculpații doar le-au ajutat cu bani să ajungă în Spania și să practice prostituția.

În susținerea cererii s-a depus la dosar și s-a invocat Decizia nr. XVI din 19 martie 2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secțiile unite, dată într-un recurs în interesul legii, potrivit căreia latura obiectivă a infracțiunii de trafic de persoane prevăzută de art. 12 alin. (1) din Legea nr. 678/2001 se poate realiza numai prin acte de constrângere efectuate de făptuitor asupra victimei pentru a o determina să practice prostituția, pe când la proxenetism făptuitorul doar o aprobă să practice prostituția.

Analizând cererea inculpaților A.C. și A.M. de schimbare a încadrării juridice dată faptelor pentru care au fost trimiși în judecată din infracțiunea de trafic de persoane prevăzută de art. 12 alin. (1) din Legea 678/2001 în infracțiunea de proxenetism în formă continuată prevăzută de art. 329 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., prin prisma susținerilor inculpaților prin apărători, a concluziilor puse de reprezentantul inculpatului, a concluziilor puse de reprezentantul Ministerului Public, a actelor și lucrărilor aflate la dosar și a dispozițiilor legale în materie, instanța a apreciat că cererea nu poate fi primită pentru următoarele considerente:

Potrivit dispozițiilor art. 12 alin. (1) din Legea nr. 678/2001 privind prevenirea și combaterea traficului de persoane "constituie infracțiunea de trafic de persoane recrutarea, transportarea, transferarea, cazarea sau primirea unei persoane, prin amenințare; violență sau prin alte forme de constrângere, prin răpire, fraudă ori înșelăciune, abuz de autoritate sau profitând de imposibilitatea acelei persoane de a se apăra sau de a-și exprima voința, ori prin oferirea, darea, acceptarea sau primirea de bani ori alte foloase pentru obținerea consimțământului persoanei care are autoritate asupra altei persoane, în scopul exploatării acestei persoane".

Potrivit art. 2 pct. 2 lit. c) din același act normativ se arată că prin exploatarea unei persoane se înțelege și obligarea la practicarea prostituției.

Astfel, cum a reținut și Înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia nr. XVI din 19 martie 2007 dată în soluționarea unui recurs în interesul legii la pct. 4 din dispozitiv, în situația unor acte de recrutare, transportare, transferare, cazare sau primirea unei persoane, prin amenințare, violență, răpire, fraudă ori înșelăciune, abuz de autoritate sau prin alte forme de constrângere ori profitând de imposibilitatea acestei persoane de a-și exprima voința sau prin oferirea, darea, acceptarea sau primirea de bani ori de alte foloase pentru obținerea consimțământului persoanei care are autoritate asupra altei persoane, în scopul exploatării acestei persoane, fapta întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de persoane, prevăzută de art. 12 din Legea nr. 678/2001.

În cauză recrutarea persoanelor vătămate M.S., C.C., Ș.M.-F. și P.A.-D., în scopul exploatării lor prin obligarea la practicarea prostituției s-a realizat prin înșelăciune respectiv prin inducerea în eroare a persoanelor vătămate cu privire la relațiile pe care inculpații le aveau cu ele (de concubinaj în vederea unei căsătorii) și cu privire la activitatea pe care urmau să o desfășoare în Spania.

Astfel cum a reținut și Înalta Curte de Casație și Justiție în cazul în care persoana recrutată nu știe că, după ce va fi dusă în străinătate nu va obține un loc de muncă, așa cum a fost încredințată ci va trebui să practice prostituția împărțind banii câștigați cu inculpatul, fapta constituie infracțiunea de trafic de persoane prevăzută de art. 12 din Legea nr. 678/2001, iar nu infracțiunea de proxenetism Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, Decizia nr. 4968 din 07 septembrie 2005).

În raport de situația de fapt reținută de instanță și de probele administrate în cauză, în sarcina inculpaților s-a reținut, în primul rând, săvârșirea infracțiunilor de trafic de persoane în formă agravată și continuată și infracțiunea de proxenetism. Racolarea tuturor celor opt persoane a fost favorizată de faptul că absolut toate provin din medii sărace sau din familii dezmembrate.

Traficul de persoane, în general dar și în speța de față, funcționează numai pentru că există victime pentru care migrația reprezintă o modalitate de a-și îmbunătăți condițiile de viață pe care le au în România și este generat de o complexitate de factori sociali și economici. Între acești factori cei mai relevanți sunt factorii de "ademenire" și de "îndemn".

Astfel, victimei i se prezintă avantajele unei vieți în state cu un nivel de trai mai ridicat - cum este Spania - unde vor câștiga sume mari de bani în scurt timp, sume care le vor ajuta pe ele și pe familiile lor să scape de sărăcie, de marginalizarea socială.

Din perspectiva victimei, vulnerabilitatea ei socială și economică constituie un factor de "îndemn" ce îi determină hotărârea de a pleca din țară.

S-a apreciat că declarațiile tuturor persoanelor menționate anterior se coroborează între ele și sunt confirmate și de conținutul convorbirilor telefonice interceptate și redate în procesele-verbale, fiind edificatoare în acest sens și următoarele convorbiri telefonice:

- cea din data de 20 noiembrie 2006 purtată între inculpatul A.C. și V.S.-G., zisă "S.", în care inculpatul afirmă că "vreau să faceți bani";

- cea din data de 11 aprilie 2008 purtată între cei doi inculpați în care inculpatul A.C. afirmă că "Trebuia să am cei mai mulți bani io acum-șa. Îți dai seama că am trei femei: pe V., pe S. și pe A.…";

- cea din data de 16 aprilie 2008 purtată între cei doi inculpați prin care inculpatul A.C. îl îndeamnă pe fratele său să se împace cu "D." (rămasă neidentificată) iar acesta din urmă este dispus să încerce cu condiția să câștige bani de pe urma ei: "Păi, dacă face bani, bine; dacă nu, dă-o în sânge s-o bată… Dacă face bani." În continuare, inculpatul A.M. afirmă: "Adu-o mă, să mai îmi iau și io niște bani, dă-o-n p…a".

Astfel, instanța a reținut că fapta inculpaților A.C. și A.M. care în cursul anului 2004 - 2006 au racolat-o prin folosirea de promisiuni mincinoase, le-au cazat și le-au asigurat transportul în Spania persoanelor vătămate M.S., C.C., Ș.M.-F. și P.A.-D. în scopul de a le exploata sexual prin obligarea la practicarea prostituției, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de persoane prevăzută de art. 12 alin. (1) din Legea nr. 678/2001 și pe cale de consecință a respins cererea inculpaților de schimbare a încadrării juridice.

În sarcina inculpatului A.M. s-a reținut și săvârșirea infracțiunii de spălare de bani.

Astfel, la data de 30 mai 2005 inculpatul A.M. a achiziționat un imobil situat în municipiul Brăila, A.P., pentru care a achitat suma de 7.746 euro (conform contractului de vânzare-cumpărare aflat în dosar urmărire penală).

La data de 19 octombrie 2005 același inculpat a mai achiziționat un apartament situat în municipiul Brăila, A.N., pentru care a achitat suma de 4.500 RON (conform contractului de vânzare-cumpărare aflat în dosar urmărire penală) iar la data de 27 martie 2007 același inculpat a achiziționat un teren în municipiul Brăila, pe str. P. contra sumei de 75.000 RON (conform contractului de vânzare-cumpărare aflat în dosar urmărire penală).

Veniturile realizate de inculpat în anul 2005 ca salariat al SC "E." S.A. Brăila au avut cuantumul lunar situat între 345 și 950 RON, așa cum rezultă din fișa fiscală pe anul 2005 aflată în dosar urmărire penală.

În condițiile în care părinții inculpatului sunt pensionari, au venituri extrem de mici și locuiesc cu chirie într-un imobil proprietatea D.S.P. Brăila, iar fratele acestuia nu a fost angajat niciodată în muncă, este cert că sumele de bani cu care au fost achiziționate cele două imobile provin din prostituție.

Și pentru terenul achiziționat în cursul lunii martie 2007 situația este aceiași.

Astfel, veniturile realizate de inculpat în cursul anului 2007 la același loc de muncă au avut cuantumurile lunare situate între valorile de 445 RON și 1.238 RON, așa cum rezultă din fișa fiscală pe anul 2007 aflată în dosar urmărire penală.

Și din convorbirile telefonice interceptate și redate în procesele-verbale aflate în dosar urmărire penală, rezultă că inculpatului A.M. îi erau trimiși bani din Spania obținuți prin practicarea prostituției pentru a achita ratele la contractul de credit încheiat la B. - Sucursala "D." Brăila, pentru achiziționarea terenului.

De asemenea, din declarațiile martorei B.M.G. (dosar urmărire penală) a rezultat că din banii trimiși de aceasta inculpatului A.M., acesta a achitat avansul pentru împrumutul în valoare de 20.000 euro necesar achiziționării terenului în cauză.

Potrivit declarațiilor martorei P.C. (audiată în baza art. 862 alin. (5) C. proc. pen.), achizițiile celor trei imobile au fost făcute pe numele inculpatului A.M. pentru ca, în ipoteza în care fratele său, A.C., va fi cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane, aceste imobile să nu poată fi confiscate (dosar urmărire penală), dat fiind că inculpatul este angajat în muncă și are o justificare aparent legală pentru achizițiile făcute.

Un alt mod în care inculpatul A.C. a investit banii obținuți din prostituție a constat în achiziționarea de bijuterii din aur.

În momentul în care fetele nu reușeau să-i trimită bani în țară, inculpatul, prin intermediul mamei sale, A.M., amaneta bijuteriile din aur pe care le răscumpăra ulterior, când intra în posesia banilor.

Această susținere, regăsită inițial în declarația martorei P.C. (dosar urmărire penală) s-a confirmat ulterior deoarece la perchezițiile domiciliare au fost găsite 23 contracte de amanet.

Și convorbirea telefonică din data de 10 martie 2008 purtată între cei doi inculpați confirmă această situație. Astfel, inculpatul A.C., aflat în Spania îl întreabă pe fratele său: "Bă! Luna.. Săptămâna care vine, scoți și tu ăla?" iar A.M. îi răspunde: "Da mă, lanțu' tău. Scot și lanțu' meu." (dosar urmărire penală). Tot din convorbirile telefonice interceptate a rezultat că inculpatul A.C. a achiziționat din Spania, în primăvara anului 2008, un televizor, numit de inculpat "p." (a se vedea dosar urmărire penală) pe care l-a trimis în România și a fost găsit cu prilejul efectuării percheziției domiciliare la adresa din Brăila, A.P. Atât televizorul cât și bijuteriile găsite la percheziții, respectiv: două perechi de cercei, un inel și un lanț, au fost indisponibilizate, fiind depuse la Camera de Corpuri Delicte din cadrul I.P.J. Brăila și la B.N.R. - Galați pe baza dovezilor aflate la dosar urmărire penală.

În drept, s-a apreciat că faptele inculpatului A.C. care acționând în baza aceleiași rezoluții infracționale și în mod repetat, în intervalul cuprins între anii 2004 - 2006 le-a racolat, prin folosirea de promisiuni mincinoase, le-a asigurat transportul împreună cu fratele său, inculpatul A.M. victimelor M.S., C.C. și Ș.M.-F., pe care le-a exploatat sexual însușindu-și banii obținuți de acestea prin prostituție, întrunesc elementele constitutive ale unei singure infracțiuni de trafic de persoane în formă agravată și continuată, prevăzută de art. 12 alin. (1) și alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (faptele de la pct. 1, 2 și 3).

Faptele aceluiași inculpat care acționând în mod repetat, în baza aceleiași rezoluții infracționale le-a îndemnat să practice prostituția în Spania și le-a ajutat să facă acest lucru în perioada anilor 2005 - 2008 pe martorele S.V., I.A. și V.S.-G., trăgând foloase materiale de pe urma practicării prostituției, întrunesc elementele constitutive ale unei singure infracțiuni de proxenetism în formă continuată, prevăzută de art. 329 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (faptele de la pct. 4, 7 și 8).

S-a reținut că cele două infracțiunii au fost săvârșite în concurs real, urmând a fi aplicate prevederile art. 33 lit. a) C. pen.

Faptele inculpatului A.M. care acționând în baza aceleiași rezoluții infracționale și în mod repetat, în intervalul cuprins între anii 2004 - 2006 le-a racolat, prin folosirea de promisiuni nereale, le-a cazat pe victimele M.S., C.C. și P.A.-D., și le-a exploatat sexual împreună cu inculpatul A.C., însușindu-și banii obținuți de victime prin practicarea prostituției, întrunesc elementele constitutive ale unei singure infracțiuni de trafic de persoane în forma agravată și continuată, prevăzută de art. 12 alin. (1) și alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (faptele de la pct. 1, 2 și 6).

Faptele aceluiași inculpat care în anul 2006 a îndemnat-o pe martora B.M.G. să practice prostituția în Spania, a sprijinit-o să facă acest lucru și a tras foloase materiale de pe urma practicării prostituției de către aceasta, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de proxenetism prevăzută de art. 329 alin. (1) C. pen. (fapta de la pct. 5).

Fapta aceluiași inculpat care în anii 2005 și 2007 a achiziționat un număr de trei imobile situate în municipiul Brăila cu banii obținuți prin săvârșirea infracțiunilor de trafic de persoane și proxenetism, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de spălare de bani prevăzută de art. 23 lit. c) din Legea nr. 656/2002.

Cele trei infracțiunii au fost săvârșite în concurs real, urmând a fi aplicate prevederile art. 33 lit. a) C. pen.

Cum săvârșirea infracțiunilor și vinovăția inculpaților au fost dovedite instanța a dispus condamnarea acestora proporțional gradului de pericol social al fiecărei fapte comise și periculozității inculpaților.

La individualizarea judiciară a pedepselor aplicate inculpaților, pentru fiecare infracțiune în parte s-au avut în vedere criteriile generale de individualizare a pedepsei prevăzute de art. 72 C. pen. și anume: dispozițiile părții generale a C. pen., limitele de pedeapsă fixate în legile speciale și în C. pen. pentru infracțiunile de trafic de persoane, proxenetism și spălare de bani, gradul de pericol social concret al fiecărei fapte comise, obiectul juridic lezat, împrejurările și modul de comitere precum și rezultatul socialmente periculos produs.

Instanța a reținut că infracțiunea de trafic de persoane care constă în recrutarea mai multor persoane prin înșelăciune (inducerea lor în eroare la momentul recrutării) în scopul exploatării acestor persoane prin obligarea la practicarea prostituției este o infracțiune deosebit de periculoasă prin obiectul juridic lezat respectiv apărarea dreptului la libertatea de voință și acțiune a persoanei.

S-a avut în vedere că infracțiunea de trafic de persoane săvârșită de cei doi inculpați este deosebit de periculoasă și prin numărul mare de părți vătămate și durata relativ mare în timp a exploatării sexuale a acestor tinere. (anii 2004 - 2006).

De asemenea și infracțiunea de proxenetism prezintă un pericol social sporit prin numărul mare de tinere care practicau prostituția în Spania pentru inculpați și prin durata în timp relativ mare a comiterii acestei infracțiuni (anii 2005 - 2008).

Instanța a constatat că suma totală obținută de inculpați din comiterea acestor infracțiuni de aproximativ 205.000 euro este foarte mare și dovedește pericolul social crescut al infracțiunilor comise. Pentru inculpați săvârșirea acestor fapte era deosebit de profitabilă.

Inculpații s-au gândit să dea o proveniență legală acestor bani și au cumpărat pe numele inculpatului A.M. un număr de trei imobile în Municipiul Brăila, bijuterii și alte bunuri.

Și săvârșirea acestei infracțiuni de spălare de bani dovedește un anumit "profesionalism" din partea inculpaților și de aici periculozitatea lor.

Totodată s-au avut în vedere și împrejurările referitoare la persoana autorilor infracțiunilor.

Astfel, inculpatul A.C. are 37 de ani, a absolvit 6 clase, nu este căsătorit nu are ocupație, fără antecedente penale și a fost parțial sincer pe parcursul procesului penal.

Inculpatul A.M. are 40 de ani, a absolvit 12 clase, la data faptei lucra ca electrician la SC E. SA, nu este căsătorit, nu are antecedente penale și a fost nesincer pe parcursul procesului penal.

Având în vedere criteriile de individualizare a pedepsei expuse mai sus instanța a apreciat că scopul legal al pedepsei prevăzut de dispozițiile art. 52 C. pen. și anume reeducarea inculpatului și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni va putea fi atins în privința inculpaților A.C. și A.M. numai prin aplicarea, pentru fiecare infracțiune reținută în sarcina lor, a unei pedepse principale privative de libertate într-un cuantum situat în limitele prevăzute de lege și a unei pedepse complementare de interzicere a drepturilor civile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) și e) C. pen. (numai pentru infracțiunile de trafic de persoane și proxenetism).

Reținând că, cei doi inculpați au săvârșit mai multe infracțiuni mai înainte de a fi condamnați definitiv pentru vreuna dintre ele, în baza dispozițiilor art. 33 lit. a) C. pen. și art. 34 lit. b) C. pen. s-a dispus contopirea pedepselor principale aplicate, inculpații urmând să execute pedeapsa principală cea mai grea, la care s-a adăugat un spor de pedeapsă în condițiile legii.

Potrivit dispozițiilor art. 35 alin. (3) C. pen. alături de pedeapsa principală, s-a dispus ca fiecare inculpat să execute și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor civile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. e) C. pen., pedeapsă ce se va executa după executarea pedepsei principale.

Potrivit dispozițiilor art. 71 C. pen. s-a aplicat inculpaților și pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor civile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. e) C. pen., pe toată durata executării pedepsei principale.

Având în vedere gravitatea faptelor comise și cuantumul pedepsei principale rezultante, în ceea ce privește modalitatea concretă de executare a pedepsei principale aplicate, s-a apreciat că scopul social educativ-preventiv al pedepsei nu va putea fi atins în privința inculpaților fără executarea efectivă a pedepsei principale aplicate.

În prezenta cauză, inculpații A.C. și A.M. au fost judecați în stare de arest preventiv, fiind reținuți pe o durată de 24 ore la data de 29 iunie 2008 și arestați preventiv pe o durată de 29 zile prin Încheierea Tribunalului Brăila din data de 30 iunie 2008 pronunțată în Dosarul nr. 1706/113/2008. Ulterior măsura arestării preventive a inculpaților a fost menținută pe tot parcursul procesului penal, la fond.

Având în vedere aceste considerente, potrivit dispozițiilor art. 88 C. pen. din pedepsele principale aplicate inculpaților s-a dedus pentru fiecare inculpat durata reținerii de 24 de ore din data de 29 iunie 2008 și durata arestării preventive din data de 30 iunie 2008 la zi.

Potrivit dispozițiilor art. 350 C. proc. pen. instanța a menținut durata arestării preventive a inculpaților A.C. și A.M.

Sub aspectul laturii civile, s-a reținut că partea vătămată Ș.M.-F. s-a constituit parte civilă în cauză, prin adresă scrisă depusă la dosar înainte de citirea actului de sesizare cu suma totală de 25.000 euro din care suma de 15.000 euro daune materiale și suma de 10.000 euro daune morale.

Ulterior, fiind audiată în cauză partea civilă Ș.M.F. a precizat că s-a constituit parte civilă în cauză împotriva inculpatului A.C. cu suma totală de 25.000 euro din care suma de 9.000 euro daune materiale respectiv suma de bani pe care inculpatul a obținut-o prin exploatarea sexuală a părții civile și suma de 16.000 euro reprezentând daune morale pentru suferința produsă prin fapta inculpatului care a bătut-o și a amenințat-o și astfel a obligat-o să se prostitueze.

Fiind audiat în cauză, cu privire la pretențiile civile formulate de partea civilă Ș.M.F., inculpatul A.C. nu a fost de acord să despăgubească partea civilă.

S-a constatat că din formularele de transfer bancar aflate în dosarul de urmărire penală rezultă că inculpatul A.C. și-a însușit din exploatarea sexuală a părții vătămate Ș.M.F. suma de 9000 euro. Acești bani au fost obținuți de partea civilă constrânsă la practicarea prostituției de către inculpatul A.C.

Această sumă de bani a fost obținută ilicit de inculpat, însă partea civilă Ș.M.F. nu a fost cercetată în legătură cu comiterea infracțiunii de prostituție prevăzută de art. 328 C. pen. în legătură cu obținerea acestor bani, ea fiind victima infracțiunii de trafic de persoane, astfel că acești bani obținuți din exploatarea sexuală a părții civile se cuvin a fi restituiți acesteia.

Cu privire la cererea părții civile de acordarea de despăgubiri pentru daune morale instanța a reținut următoarele: prin fapta sa inculpatul A.C. a indus-o în eroare cu privire la munca pe care o va desfășura în Spania spunându-i că ar putea lucra ca barman și ar câștiga mai mulți bani decât în România.

Când au ajuns în Spania inculpatul i-a spus că va trebui să practice prostituția pentru a câștiga bani, iar când aceasta s-a opus chiar a fost lovită de inculpat, în final fiind nevoită să accepte să se prostitueze pentru a câștiga bani pentru inculpat.

Având în vedere situația de fapt reținută, instanța a apreciat că prin fapta sa inculpatul A.C. i-a produs victimei Ș.M.F. o suferință fizică și psihică deosebită, ea fiind constrânsă să desfășoare o activitate care atrage oprobiul public i astfel i-a produs victimei un prejudiciu moral care se impune a fi reparat prin acordarea de despăgubiri pentru daune morale.

Având în vedere considerentele expuse mai sus, potrivit dispozițiilor art. 14 C. proc. pen. și art. 346 C. proc. pen. în referire la art. 998 C. civ. instanța a admis în parte pretențiile civile formulate în cauză și a obligat pe inculpatul A.C. să plătească părții civile suma de 15.000 euro în echivalent RON la data plății din care suma de 9.000 euro cu titlu de daune materiale și suma de 6.000 euro cu titlu de daune morale.

Din formularele de transfer bancar, precum și din declarațiile martorilor audiați în cauză rezultă că suma totală pe care cei doi inculpați și-au însușit-o din exploatarea sexuală a celor opt tinere a fost de 205.712 euro, defalcată astfel:

- suma de 135.000 euro obținută de la persoana vătămată C.C.;

- suma de 9.000 euro de la partea civilă Ș.M.-F.;

- suma de 30.000 euro de la martora B.M.G.;

- suma de 700 euro de la martora S.V.;

- suma de 5.320 euro de la martora V.S.;

- suma de 700 euro de la persoana vătămată M.S.;

- suma de 6.477 euro de la persoana vătămată P.A.D.

Având în vedere că aceste sume de bani au fost obținute de inculpați din comiterea infracțiunilor de trafic de persoane și proxenetism, iar pentru infracțiunea de trafic de persoane patru din persoanele vătămate nu s-au constituit părți civile în cauză, instanța a dispus confiscarea lor în folosul statului. Excepție face suma de 9.000 euro pentru care Ș.M.F. s-a constituit parte civilă în cauză.

Astfel, potrivit dispozițiilor art. 19 alin. (1) din Legea nr. 678/2001 în referire la art. 118 alin. (1) lit. e) C. pen. instanța a dispus confiscarea de la cei doi inculpați în folosul statului a următoarelor sume de bani:

- de la inculpatul A.C. suma de 67.850 euro în echivalent RON la data punerii în executare, sumă de bani obținută de inculpat prin comiterea infracțiunii de trafic de persoane [respectiv suma de 67.500 euro reprezintă 1/2 din suma obținută de cei doi inculpați de la persoana vătămată C.C. și suma de 350 euro reprezintă 1/2 din suma de bani obținută de cei doi inculpați de la persoana vătămată M.S.]

-de la inculpatul A.M. suma de 74.327 euro în echivalent RON la data punerii în executare, sumă de bani obținută de inculpat prin comiterea infracțiunii de trafic de persoane [respectiv suma de 67.500 euro reprezintă 1/2 din suma obținută de cei doi inculpați de la persoana vătămată C.C., suma de 350 euro reprezintă 1/2 din suma de bani obținută de cei doi inculpați de la persoana vătămată M.S. și suma de 6.477 euro reprezintă suma de bani obținută de inculpat de la persoana vătămată P.A.-D.].

De asemenea, potrivit dispozițiilor art. 329 alin. (4) C. pen. instanța a dispus confiscarea de la cei doi inculpați în folosul statului a următoarelor sume de bani:

- de la inculpatul A.C. suma de 24.535 euro în echivalent RON la data punerii în executare, sumă de bani obținută de inculpat din comiterea infracțiunii de proxenetism [respectiv suma de 700 euro obținută de la martora S.V., suma de 18.515 euro obținută de la martora I.A. și suma de 5.320 euro obținută de la martora V.S.G.].

- de la inculpatul A.M. suma de 30.000 euro în echivalent RON la data punerii în executare, sumă de bani obținută de inculpat din comiterea infracțiunii de proxenetism față de martora B.M.G.

S-a avut în vedere că sumele de bani cu care au fost achiziționate de către inculpatul A.M. un număr de trei imobile în municipiul Brăila, sume de bani obținute din comiterea infracțiunilor de trafic de persoane și proxenetism și care fac obiectul infracțiunii de spălare de bani prevăzută de art. 23 alin. (1) lit. c) din Lega nr. 656/2002, au fost confiscate de la inculpați în folosul statului ca fiind bani obținuți din comiterea infracțiunilor de trafic de persoane și proxenetism.

Instanța a considerat că nu ar fi legal ca, în temeiul dispozițiilor art. 25 din Legea nr. 656/2002, să dispună confiscarea în folosul statului a celor trei imobile cumpărate de inculpatul A.M. din această sumă de bani, obținută din comiterea infracțiunii de trafic de persoane și proxenetism, sumă de bani pentru care s-a dispus confiscarea. În caz contrar s-ar ajunge la o dublă confiscare pe aceeași sumă de bani ceea ce ar fi nelegal.

În vederea punerii în executare a măsurii confiscării speciale, în cursul urmăririi penale s-a dispus luarea măsurii asigurătorii și aplicarea sechestrului asigurător asupra unui număr de trei imobile aparținând inculpatului A.M. De asemenea au fost indisponibilizate un televizor color și mai multe bijuterii din aur care au fost depuse la Camera de corpuri delicte din cadrul I.P.J. Brăila și la A.F.P. Galați - Trezorerie pe baza dovezilor de depunere.

Având în vedere aceste considerente potrivit dispozițiilor art. 357 alin. (2) lit. c) C. proc. pen. instanța a menținut măsura asiguratorie dispusă asupra bunurilor inculpatului A.M. până la executarea măsurii confiscării sumei totale de 205.712 euro în echivalent RON la data punerii în executare și a plății despăgubirii de 15.000 euro în echivalent RON la data plății către partea civilă Ș.M.-F., măsuri asigurătorii dispuse prin următoarele acte:

- Ordonanța de aplicare a sechestrului asigurător din 29 iunie 2008 a D.I.I.C.O.T. - B.T. Brăila asupra: apartamentului cu 2 camere situat în Brăila, A.P. aparținând inculpatului A.M.

- Ordonanța de aplicare a sechestrului asigurător din 29 iunie 2008 a D.I.I.C.O.T. - B.T. Brăila asupra: imobilului și terenului aferent situat în Municipiul Brăila, str. P.

- Ordonanța de aplicare a sechestrului asigurător din 29 iunie 2008 a D.I.I.C.O.T. - B.T. Brăila asupra: apartamentului cu o cameră situat în Municipiul Brăila, A.N.

De asemenea, potrivit dispozițiilor art. 357 alin. (2) lit. c) C. proc. pen. instanța a menținut măsura asiguratorie dispusă prin Ordonanța de aplicare a sechestrului asigurător din 29 iunie 2008 a D.I.I.C.O.T. - B.T. Brăila până la executarea măsurii confiscării sumei totale de 205.712 euro în echivalent RON la data punerii în executare și a plății despăgubirii de 15.000 euro în echivalent RON la data plății către partea civilă Ș.M.-F., asupra următoarelor bunuri aparținând inculpaților A.C. și A.M.:

- un televizor și telecomanda acestuia;

- un lanț cu cruciuliță confecționat dintr-un metal de culoare galbenă;

- 2 (doi) cercei răsuciți confecționați dintr-un metal de culoare galbenă;

- un inel model șarpe confecționat dintr-un metal de culoare galbenă;

- 2 (doi) cercei bombați gravați confecționați dintr-un metal de culoare galbenă.

Împotriva Sentinței penale nr. 186 din 24 decembrie 2009 a Tribunalului Brăila au formulat apel inculpații A.C. și A.M., criticând hotărârea instanței de fond pentru nelegalitate și netemeinicie.

Prin Decizia penală nr. 96/A din 21 iunie 2010 a Curții de Apel Galați, pronunțată în Dosarul nr. 2001/113/2008 a fost admis apelul declarat de inculpatul A.C. și, în consecință;

S-a desființat în parte, Sentința penală nr. 186 din 24 decembrie 2009 pronunțată de Tribunalul Brăila și, în rejudecare:

S-a înlăturat dispoziția prin care inculpatul A.C. să plătească părții civile Ș.M.-F. suma de 9000 euro cu titlul de daune materiale, urmând ca respectiva sumă să fie confiscată de la același inculpat în temeiul dispozițiilor art. 118 lit. a) C. pen.

S-a menținut starea de arest a inculpatului A.C. și s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii și arestării preventive începând cu data de 29 iunie 2008 la zi.

S-au menținut celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate.

S-a respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpatul A.M. împotriva aceleiași sentințe.

S-a menținut starea de arest a inculpatului A.M. și s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii și arestării preventive începând cu data de 29 iunie 2008 la zi.

A fost obligat pe inculpatul apelant A.M. la plata sumei de 50 RON cu titlul de cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a hotărî astfel instanța de apel, Curtea de Apel Galați, a avut în vedere că toate infracțiunile reținute în sarcina inculpaților au fost temeinic dovedite cu probe, iar pedepsele aplicate se situează în limitele prevăzute de lege.

Faptul că persoanele de pe urma cărora inculpații au profitat obținând foloase materiale ca urmare a practicării de către acestea a prostituției nu au fost trimise în judecată nu influențează cu nimic stabilirea situației de fapt existente și a vinovăției inculpaților.

Potrivit disp. art. 63 C. pen., constituie probă orice element de fapt care servește la constatarea existenței sau inexistenței unei infracțiuni, la identificarea persoanei care a săvârșit-o și la cunoașterea împrejurărilor necesare pentru justa soluționare a cauzei.

A fost admis apelul inculpatului A.C., doar cu privire la obligarea acestuia la plata către partea civilă Ș.M.-F. a sumei de 9000 euro, dispunându-se confiscarea conform disp. art. 118 lit. a) C. pen., întrucât această sumă provine din săvârșirea unei fapte prevăzută de legea penală.

Deși apelul a fost declarat de inculpat, s-a apreciat că măsura nu creează pentru acesta o situație mai grea, nemodificând obligația ce-i incubă acestuia.

Împotriva Deciziei penale nr. 96/A din 21 iunie 2010 a Curții de Apel Galați, au formulat recurs inculpații A.C. și A.M., criticând soluția instanței de apel pentru nelegalitate și netemeinicie.

Prin Decizia penală nr. 3263 din 22 octombrie 2010 a Înaltei Curți de Casație și Justiție pronunțată în Dosar nr. 2001/113/2008, au fost admise recursurile formulate de inculpații A.C. și A.M. împotriva Deciziei penale nr. 96/A din 21 iunie 2010 a Curții de Apel Galați.

A fost casată decizia recurată și trimisă cauza spre rejudecarea apelurilor inculpaților aceleiași instanțe, respectiv Curtea de Apel Galați, menținându-se starea de arest a inculpaților A.C. și A.M.

Pentru a hotărî astfel, Înalta Curte de Casație și Justiție, a avut în vedere, că decizia criticată a instanței de apel nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția de respingere a apelului declarat de inculpatul A.M. și de admitere a celui declarat de inculpatul A.C., în sensul înlăturării obligării sale către partea civilă Ș.M.F. la plata sumei de 9000 euro și confiscarea acesteia în folosul statului și nici nu atestă că instanța de apel s-a pronunțat asupra unor cereri esențiale pentru recurenți de natură să garanteze drepturile lor și să influențeze soluția procesului.

Astfel, cu ocazia dezbaterilor de la termenul de judecată din 21 iunie 2010, inculpații sus-menționați au criticat sentința instanței de fond a Tribunalului Brăila și cu privire la înlăturarea obligării ambilor la plata daunelor materiale și morale pretinse de victimele infracțiunilor.

Acest motiv de critică a fost invocat de inculpatul A.C. "in terminis" atunci când în practicaua deciziei recurate în alin. (6) al filei x s-a indicat "în concluzie solicită desființarea sentinței… și înlăturarea obligării inculpatului A.C. la plata daunelor materiale și morale pretinse".

Tot astfel, s-a mai atestat în consemnarea de la alin. (3) al filei y a practicalei aceleiași decizii atacate și că avocatul P.D., apărător ales al aceluiași inculpat A.C. solicita "să se aprecieze asupra daunelor materiale stabilite de instanța de fond și consideră că este inadmisibil să se acorde compensații bănești pentru practicarea prostituției. A fost de acord să se discute cu privire la daunele morale, însă nu este posibil ca din suma de 15.000 RON să se aprecieze că 9000 reprezintă despăgubiri materiale și 6000 daune morale".

Pe palierul criticilor de netemeinicie a sentinței instanței de fond s-a mai reținut că apărătorul comun al ambilor inculpați, avocat L.R. a devoluat ca motiv de critică cu referire la pedepsele finale aplicate și pe acela consemnat în alin. (6) al filei x a Practicalei deciziei recurate, în sensul că sunt "exagerate și pedepsele de 4 ani, respectiv 3 ani stabilite pentru infracțiunile de proxenetism, unde limita minimă de pedeapsă este închisoarea de 2 ani, existând și aici posibilități legale de coborârea spre minimul special, precum și pedeapsa de 4 ani închisoare pentru infracțiunea de spălare de bani, când era suficientă o pedeapsă echivalentă cu minimul special.

Pe de altă parte, consideră exagerate și sporurile de 1 an și 6 luni respectiv de 2 ani închisoare adăugate cu prilejul contopirii la pedepsele cele mai grele, în condițiile în care sporirea nu este obligatorie iar pedepsele cele mai grele sunt substanțiale și pot reprezenta echivalentul pericolului social al tuturor infracțiunilor concurente".

S-a mai reținut că, și avocatul P.D. în calitate de apărător ales al inculpatului A.C. a solicitat aplicarea pentru acesta de "circumstanțe atenuante mai largi pentru a se coborî pedepsele pentru minimul prevăzut de fiecare infracțiune în parte, dacă totuși se va aprecia că se face vinovat și de infracțiunea de trafic de persoane" (consemnare iterată în alin. (4) al filei z a aceleiași decizii a instanței de apel).

Astfel, rezultă fără echivoc că, motivele de critică comune relative la reindividualizarea judiciară a pedepselor aplicate celor doi inculpați au fost unic motivate prin susținerea din alin. (7) al considerentelor deciziei "pedepsele aplicate se situează în limitele prevăzute de lege".

În consecință, s-a reținut că judecătorii instanței de apel nu au făcut nicio motivare relativă la scopul și funcțiile pedepselor stabilite recurenților inculpați prin trimiterea la art. 52 C. pen. și nici nu au analizat cu referire la persoana fiecăruia dintre inculpați, dacă aceleași pedepse au fost judicios dozate prin prisma criteriilor legale de individualizare judiciară prevăzute de art. 72 C. pen., raportat analitic pentru fiecare recurent la gradul de pericol social concret al faptelor comise, datele care circumstanțiază persoana acestora și profilul lor, precum și în funcție de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală în cauză.

"A fortiori", s-a mai reținut că, aceeași instanță de apel nu a examinat în nici un fel motivul de critică iterat de inculpatul A.C. pentru reținerea unor împrejurări care să poată constitui circumstanțe atenuante și să fie reținute în favoarea sa, în sensul dispozițiilor art. 74 lit. a), b), c) C. pen., după caz.

S-a mai reținut că, lipsește în considerentele deciziei instanței de apel orice motivare cu referire la critica ambilor recurenți inculpați vizând înlăturarea sporurilor de 1 an și 6 luni închisoare pentru inculpatul A.C. și respectiv 2 ani închisoare pentru inculpatul A.M. adăugate de instanța de fond la pedepsele rezultante aplicate și dispuse a fi executate în pedepsele finale stabilite pentru fiecare din recurenții inculpați indicați.

Înalta Curte a mai reținut că, prin aceeași decizie atacată pronunțată de instanța de apel nu a fost motivată critica exclusiv formulată de inculpatul A.C. cu privire la înlăturarea obligării sale nu numai la plata daunelor materiale ci și morale în cuantum de 6000 euro către partea civilă Ș.M.F.; aspect intrinsec și esențial, pentru justa soluționare a laturii civile a cauzei penale de față.

Nici cu referire la critica aplicării măsurii de siguranță a confiscării în folosul statului de la ambii inculpați recurenți a unor sume de bani - subsumat căreia s-a solicitat reducerea cuantumului "enorm și nejustificat stabilit prin estimare de către instanța de fond"; instanța de apel nu a motivat în vreun fel în considerentele deciziei pronunțate, nepertinența acestei critici.

Față de toate cele sus-expuse, s-a constatat că recursurile inculpaților sunt fondate prin prisma cazului de casare prevăzut de art. 3859 pct. 10 C. proc. pen. întrucât instanța de apel nu s-a pronunțat asupra unor cereri esențiale iterate cu titlu de motive de critică distincte de ambii recurenți inculpați atât în rezolvarea laturii penale a cauzei (cuantumul pedepselor aplicate, sporurile de pedeapsă stabilite, cuantumul confiscării unor sume de bani cu titlu de măsură de siguranță) cât și cu referire la rezolvarea laturii civile a aceleiași cauze, respectiv reducerea cuantumului daunelor materiale și morale pretinse.

În consecință, au fost admise recursurile declarate de ambii inculpați împotriva deciziei atacate, casându-se hotărârea în întregime și trimisă cauza spre rejudecarea apelurilor declarate de inculpați la aceeași instanță, respectiv Curtea de Apel Galați, urmând ca instanța să examineze apelurile formulate prin prisma tuturor temeiurilor invocate și a cererilor și motivelor de critică formulate de inculpați, și în general sub toate aspectele de fapt și de drept datorat efectului devolutiv integral al căii de atac prin dispozițiile art. 371 alin. (2) C. proc. pen.

În rejudecare, Curtea de Apel Galați, secția penală și pentru cauze cu minori, prin Decizia penală nr. 43A din 17 februarie 2011, a admis apelul formulat de inculpatul A.C., a desființat, în parte, Sentința penală nr. 186 din 24 decembrie 2009 a Tribunalului Brăila și a înlăturat dispoziția prin care acest inculpat a fost obligat să plătească părții civile Ș.M.F. suma de 9.000 euro cu titlu de daune materiale, menținându-se celelalte dispoziții ale sentinței apelate.

Prin aceeași decizie a fost respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpatul A.M. împotriva aceleeași sentințe.

Reținând aceeași situație de fapt și încadrare juridică a faptelor comise de inculpați, instanța de apel a apreciat că suma de 9.000 euro la care inculpatul a fost obligat să o plătească părții civile Ș.M.F., nu este justificată.

Împotriva acestei decizii, în termen legal, inculpații au declarat recurs prin care au solicitat schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de trafic de persoane, prevăzută de art. 12 alin. (1) și alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, în infracțiunea de proxenetism, prevăzută de art. 329 C. pen. și reindividualizarea pedepselor.

Recursurile nu sunt fondate.

Înalta Curte, în consens cu practica judiciară constantă în materie, precum și cu Decizia nr. XVI/2008 a Secțiilor Unite, pronunțată în interesul legii, constată că cererea formulată de inculpați, de schimbare a încadrării juridice a faptelor din infracțiunea de trafic de persoane în forma continuată prevăzută de art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., în infracțiunea de proxenetism prevăzută de art. 329 alin. (1) și (2) C. pen., este nefondată.

Pentru existența infracțiunii de proxenetism este necesar ca recrutarea sau traficul de persoane să se facă în vederea practicării prostituției de bună voie de către acele persoane, și nu prin inducerea în eroare sau constrângerea acestora.

Elementul principal care face diferențierea între cele două infracțiuni este, în cazul proxenetismului, neexercitarea de acte de constrângere asupra victimei sau nesupunerea ei la presiuni, în vederea practicării prostituției.

Or, acțiunea celor doi inculpați care au inițiat încă din anul 2005 relații de concubinaj cu tinere având o situație materială grea, determinându-le pe unele dintre acestea să practice prostituția, făcându-le promisiuni de căsătorie și promițându-le că din banii obținuți vor achiziționa bunuri mobile și imobile de valoare, se circumscrie elementelor unei înșelăciuni în vederea obținerii consimțământului, fapt ce atrage încadrarea juridică în infracțiunea prevăzută de art. 12 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Instanța de fond și cea de apel au avut în vedere aceste criterii de diferențiere între infracțiunea de trafic de persoane, prevăzută de art. 12 lit. a) și infracțiunea de proxenetism, prevăzută de art. 329 alin. (1) C. pen., ținând seama, în raport de cazul concret al fiecărei părți vătămate, de împrejurarea dacă inculpații le-au amăgit cu promisiuni de căsătorie și apoi le-au traficat și exploatat sexual sau numai le-au sprijinit să plece din țară și să practice prostituția în Spania, câștigurile fiind împărțite.

Ca atare, încadrarea juridică a faptelor comise de inculpați este corectă, motiv pentru care prima critică formulată este nefondată.

Referitor la individualizarea pedepselor se reține că în cauză au fost avute în vedere dispozițiile art. 52 și 72 C. pen.

Potrivit art. 72 C. pen., la stabilirea și aplicarea pedepselor se ține seama de dispozițiile părții generale a acestui cod, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana infractorului și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.

Aceste criterii de individualizare au fost analizate de instanța de fond și reanalizate de instanța de apel, iar pedepsele aplicate, în cuantumul stabilit, au fost bine dozate.

Împrejurările în care au fost comise faptele, consecințele acestora, numărul mare de persoane traficate și exploatate sexual, perioada îndelungată în care s-a derulat activitatea infracțională, relevă un grad de pericol social ridicat, just apreciat.

De asemenea, sporul de pedeapsă aplicat a fost justificat raportat la faptul că inculpații au săvârșit infracțiuni în formă continuată, aflate în concurs real, considerente pentru care și al doilea motiv de recurs invocat de inculpați nu este fondat.

Ca atare, în conformitate cu dispozițiile art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., recursurile declarate vor fi respinse.

Se va computa perioada arestării preventive, iar în temeiul art. 192 alin. (2) C. proc. pen., inculpații vor fi obligați la cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații A.C. și A.M. împotriva Deciziei penale nr. 43/A din 17 februarie 2011 a Curții de Apel Galați, secția penală și pentru cauze cu minori.

Deduce din pedepsele aplicate, timpul reținerii și al arestării preventive de la 29 iunie 2008 la 5 septembrie 2011, pentru ambii inculpați.

Obligă recurenții inculpați la plata sumei de câte de 350 RON cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 50 RON, reprezentând onorariul parțial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, până la prezentarea apărătorului ales, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Onorariul de avocat în sumă de 100 RON, pentru apărarea din oficiu a intimatei părți vătămate Ș.M.F. se va plăti din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 5 septembrie 2011.