Annulment of commercial judgment due to alleged violation of right to defense and misinterpretation of civil procedure citation norms
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the motion for annulment filed by the appellant, thereby upholding the appellate decision that had previously rejected the underlying commercial dispute; the contested decision remains in force. The dispute concerned a challenge to the procedural regularity of the litigation, specifically alleging violations of the right to defense and the principle of adversarial proceedings due to alleged improper legal citation of the company through its judicial administrator, along with errors in the interpretation of civil procedural norms regarding party summoning. The court held that the motion was inadmissible because the grounds invoked did not fall under Article 317(1)(1) of the Code of Civil Procedure, as the alleged procedural violations could and should have been raised during the appeal and cassation phases where the parties were legally represented and heard. Furthermore, the court determined that the substantive criticisms regarding the interpretation of legal norms and the resolution of the case on the merits did not constitute material errors within the meaning of Article 318 of the Code of Civil Procedure, which is required for admissible annulment.
Legislator headnote
AI generatedart. 317 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ, art. 317 C. proc. civ, art. 317 alin. (1) C. proc. civ, art. 318 C. proc. civ, art. 320 C. proc. civ; Annulment of commercial judgment due to alleged violation of right to defense and misinterpretation of civil procedure citation norms: Contestația în anulare nu poate fi primită, întrucât aceasta putea fi formulată și întemeiată pe art. 317 C. proc. civ., „numai dacă aceste motive nu au putut fi invocate pe calea apelului sau recursului".
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra contestației în anulare de față:
Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin Decizia nr. 2129 din 4 iunie 2010 Înalta Curte de Casație și Justiție, secția comercială, a respins ca nefondat recursul declarat de reclamanta SC M. SA reprezentată prin administrator special A.P.S.P. M. SA Târgu Secuiesc împotriva Deciziei nr. 7 din 21 ianuarie 2010 a Curții de Apel Brașov, secția comercială.
Contestatoarea a solicitat, în temeiul art. 317 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., admiterea contestației în anulare, desființarea deciziei contestate, admiterea recursului și a apelului și trimiterea cauzei pentu rejudecare la instanța de fond, în scopul citării legale a societății prin administratorul judiciar și aplicării corecte a legii.
Analizând decizia atacată prin prisma criticilor formulate, Înalta Curte urmează a o respinge pentru următoarele considerente:
Motivele invocate de contestatoare nu se încadrează în motivele prevăzute de art. 317 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. pentru care poate fi admisă o atare cale de atac. În fapt, prin cricile formulate se reiterează motivele de recurs.
Contestația în anulare nu poate fi primită, întrucât aceasta putea fi formulată și întemeiată pe art. 317 C. proc. civ., „numai dacă aceste motive nu au putut fi invocate pe calea apelului sau recursului".
Practic, încălcarea principiului dreptului la apărare și al contradictorialității puteau fi dezbătute în cadrul ședințelor de judecată din recurs, părțile nefiind împiedicate să formuleze apărări în acest sens. În calea de atac a recursului părțile au fost legal citate și au fost chiar reprezentate la termenul din 4 iunie 2010 când pricina a fost soluționată. Deci nu poate fi vorba despre incidența dispozițiilor art. 317 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., iar la punctul 2 al art. 317 alin. (1) C. proc. civ. nici nu s-a făcut referire de către contestatoare.
Instanța supremă, în recurs, nu era ținută să dezlege fondul cauzei ci doar să examineze motivele de nelegalitate, respectiv să verifice temeiul legal al hotărârii atacate sau să verifice dacă hotărârea este temeinică în drept, cu atât mai mult cu cât soluția a fost pronunțată pe cale de excepție.
Așa cum se poate observa din motivarea contestatoarei, aceasta are în vedere reformarea unor presupuse greșeli de fond ale instanței recurs, critici cu privire la interpretarea normelor legale care reglementeză materia citării părților în procesul civil, aspecte ce nu reprezintă erori materiale în înțelesul art. 318 C. proc. civ.
Rezultă, așadar, că dezlegarea dată recursului prin decizia atacată nu este nici rezultatul unei greșeli materiale, iar prezenta contestație în anulare este nefondată și din perspectiva art. 318 alin. (1) teza 1 C. proc. civ., deși neinvocat explicit de către contestatoare.
Pentru aceste considerente și nefiind îndeplinite cerințele art. 317 și art 318 C. proc. civ., conform art. 320 C. proc. civ. se va respinge contestația în anulare formulată de contestatoarea SC M. SA reprezentată prin administrator special A.P.S.P. M. SA Târgu Secuiesc împotriva Deciziei nr. 2129 din 4 iunie 2010 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția comercială.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Respinge contestația în anulare formulată de contestatoarea SC M. SA reprezentată prin administrator special A.P.S.P. M. SA Târgu Secuiesc împotriva Deciziei nr. 2129 din 4 iunie 2010 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția comercială.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 23 martie 2011.