Peremption of administrative appeal due to one-year suspension in state of calamity compensation claim
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court of Cassation and Justice declared the appellant’s appeal perempted, leaving the appellate court’s dismissal of the claim irrevocably in force; the case involved an administrative action by an agricultural producer seeking to compel the Ministry of Agriculture and the Government to issue a decree declaring a state of natural calamity (drought) to trigger compensation for destroyed crops. While the lower appellate court rejected the claim on the ground that courts cannot substitute the legislative or executive powers in granting statutory rights, the Supreme Court did not rule on the merits but found the appeal lapsed under the Romanian Code of Civil Procedure because the case remained in suspension for one year due to the parties' unjustified absence, without any procedural acts to interrupt the limitation period.
Legislator headnote
AI generatedart. 7 din Legea nr. 554/2004, art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ, art. 248 alin. (1) C. proc. civ; Peremption of administrative appeal due to one-year suspension in state of calamity compensation claim: La termenul de judecată din iunie 2009, pentru lipsa nejustificată a părților, s-a dispus suspendarea judecării cauzei, în temeiul art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal, reclamanta a solicitat în contradictoriu cu pârâții Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și Guvernul României obligarea acestora la emiterea și inițierea unui act normativ prin care să fie declarată stare de calamitate naturală în jud. Galați pentru cultura de coriandru.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că este producător agricol înregistrat în evidența Primăriei Băneasa și în perioada 5 - 10 aprilie 2007 a înființat cultura de coriandru pe suprafața de 450 ha care, din cauza calamității naturale din agricultură, respectiv seceta excesivă persistentă în timp și care a afectat terenurile neirigate, a fost distrusă în proporție de 100%.
Mai arată reclamanta că, în condițiile Legii nr. 381/2002 privind acordarea de despăgubiri în caz de calamități în agricultură, era îndreptățită la acordarea de despăgubiri pentru pierderile înregistrate, dar pârâții nu au propus, respectiv nu au adoptat o hotărâre în acest sens, prejudiciind astfel pe toți cultivatorii de coriandru.
Prin întâmpinarea formulată de pârâți, au invocat excepția inadmisibilității acțiunii pentru lipsa plângerii prealabile, astfel cum aceasta este instituită de art. 7 din Legea nr. 554/2004.
Referitor la excepția invocată, Curtea a respins-o, datorită împrejurării că reclamanta a dovedit că s-a adresat în prealabil organelor competente, respectiv Direcției Județene Galați, solicitând constatarea și repararea pagubelor rezultate din calamitatea terenurilor cultivate.
Prin Sentința nr. 173 din 10 decembrie 2008, Curtea de Apel Galați a respins acțiunea formulată de reclamanta SC A.M. SRL Galați, ca nefondată.
Pentru a pronunța această hotărârea, Curtea a reținut că solicitarea reclamantei de obligare a pârâtelor la emiterea unei hotărâri de guvern pentru plata despăgubirilor ca urmare a calamității naturale din agricultură, este inadmisibilă, întrucât instanțele de contencios administrativ nu se pot substitui legiuitorului sau executivului în privința acordării unui drept prevăzut de lege, așa cum s-a pretins în cauza de față.
Împotriva sentinței pronunțată de Curtea de Apel Galați a declarat recurs reclamanta SC A.M. SRL Galați, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
La termenul de judecată din iunie 2009, pentru lipsa nejustificată a părților, s-a dispus suspendarea judecării cauzei, în temeiul art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.
Cauza a fost repusă pe rol, întrucât a rămas în nelucrare timp de un an.
Potrivit dispozițiilor art. 248 alin. (1) C. proc. civ., orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau de revocare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor dacă a rămas în nelucrare din vina părții timp de un an.
Cum, în cauză, nu s-au îndeplinit acte de procedură de natură a întrerupe sau suspenda perimarea, potrivit prevederilor art. 249 – 251 C. proc. civ., urmează a se face aplicarea dispozițiilor art. 252 alin. (1) din același Cod, constatându-se din oficiu perimarea recursului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Constată perimat recursul declarat de SC A.M. SRL Galați împotriva Sentinței nr. 173/F din 10 decembrie 2008 a Curții de Apel Galați, secția comercială și de contencios administrativ și fiscal.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 1 octombrie 2010.