Corporate dividend claim barred by extinctive prescription; mere listing of accrued dividends insufficient to constitute acknowledgment of debt interrupting limitation period
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appellant's recourse, upholding the appellate court's decision that the claim was time-barred, thereby leaving the lower instance ruling in force. The dispute concerned a commercial action by a shareholder (currently named entity) seeking unpaid dividends for the 1996 fiscal year and associated late interest penalties from a corporate debtor; while the trial court awarded the principal dividends but rejected the interest, the appellate court rejected the entire appeal based on the statute of limitations. The decisive legal basis was the interpretation of Decree No. 167/1958, specifically Articles 1, 3, and 16, where the court held that the appellant's argued interruption of the limitation period was invalid because the cited documents merely listed accrued dividends rather than constituting a formal acknowledgment of debt required to interrupt the prescription term.
Legislator headnote
AI generatedCorporate dividend claim barred by extinctive prescription; mere listing of accrued dividends insufficient to constitute acknowledgment of debt interrupting limitation period: Recurenta susține că dreptul la acțiune nu este prescris întrucât termenul de prescripție prevăzut de art. 3 din Decretul nr. 167/1958 s-a întrerupt prin recunoașterea datoriei de către pârâtă prin Centralizatorul de dividende din 22 ianuarie 1998 și prin Situația dividendelor datorate pentru anul 1996 din data de 20 ianuarie 1998.
Keywords
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Reclamantul F.P.S. București (actualmente A.P.A.P.S. București) a solicitat obligarea pârâtei S.C. C. S.A. București la plata sumei de 18.639.282 lei dividende pentru exercițiul financiar al anului 1996 și la plata sumei de 17.590.078 lei daune interese moratorii.
Prin sentința civilă nr. 6119 din 12 octombrie 2000 Tribunalul București, secția comercială, a admis, în parte, acțiunea reclamantei și a obligat pe pârâtă la plata sumei de 18.639.282 lei reprezentând dividende aferente anului 1996 și a respins capătul de cerere privind daunele interese moratorii, ca neîntemeiat.
Reclamanta a declarat apel împotriva acestei sentințe.
Prin decizia civilă nr. 429 din 23 martie 2001 Curtea de Apel București, secția a VI-a comercială, a admis excepția prescripției dreptului la acțiune și a respins apelul reclamantei.
În motivarea deciziei s-a reținut, în esență, că dreptul reclamantei la acțiune pentru plata daunelor interese moratorii este prescris.
Reclamanta a declarat recurs împotriva acestei decizii considerând-o nelegală și netemeinică.
Recurenta susține că dreptul la acțiune nu este prescris întrucât termenul de prescripție prevăzut de art. 3 din Decretul nr. 167/1958 s-a întrerupt prin recunoașterea datoriei de către pârâtă prin Centralizatorul de dividende din 22 ianuarie 1998 și prin Situația dividendelor datorate pentru anul 1996 din data de 20 ianuarie 1998.
Recursul este neîntemeiat.
Din probele administrate în cauză nu rezultă că termenul de prescripție a fost întrerupt conform art. 16 pct. a din Decretul nr. 167/1958, întrucât documentele invocate de recurentă nu constituie o recunoaștere a pretențiilor reclamantei, ci conțin situația dividendelor cuvenite pentru anul 1996.
În această situație, se constată că instanța de apel a făcut o corectă aplicare a prevederilor art. 1 și art. 3 din Decretul nr. 167/1958 privitor la prescripția extinctivă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta A.P.A.P.S. împotriva deciziei nr. 429 din 23 martie 2001 a Curții de Apel București, secția a VI-a comercială.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 6 februarie 2003.