Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 2327/2011 AI generated

Abusive nationalization of demolished building and land under Decree 92/1950; appeal dismissed and compensation proposal ordered

Case Number Decizia nr. 2327/2011
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome Dismissed

Legislator summary

AI generated

The High Court of Cassation and Justice dismissed the appeal filed by the local municipality and its mayor, thereby upholding the lower court decisions that ordered the administrative body to submit a proposal to the Central Commission for the Determination of Compensation regarding a 337.50 m² plot of land and awarded the claimant litigation costs; the dispute involved a challenge to an administrative order refusing the restitution in kind of a demolished building and associated land under Law No. 10/2001, where the courts determined that the property had been nationalized abusively via Decree No. 92/1950 and subsequently expropriated, making natural restitution impossible and necessitating compensation under Title VII of Law No. 247/2005. The decisive legal basis included Article 2(1)(a) of Law No. 10/2001, which establishes the abusive character of properties nationalized by Decree No. 92/1950, Article 21(4) of the same law confirming that the mayor acts as the representative of the municipal unit (the true legal entity holding the property), and Articles 274 and 312 of the Code of Civil Procedure, which justified the imposition of litigation costs on the losing defendants and the dismissal of the unfounded appeal.

Legislator headnote

AI generated

art. 304 pct. 9 din C. proc. civ, art. 276 din C. proc. civ, art. 21 alin. (4) din Legea nr. 10/2001, art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 10/2001, art. 274 alin. (1) din C. proc. civ, art. 312 alin. (1) C. proc. civ; Abusive nationalization of demolished building and land under Decree 92/1950; appeal dismissed and compensation proposal ordered: 10/2001, where the courts determined that the property had been nationalized abusively via Decree No. 92/1950 and subsequently expropriated, making natural restitution impossible and necessitating compensation under Title VII of Law No. 247/2005. The decisive legal basis included Article 2(1)(a) of Law No. 10/2001, which establishes the abusive character of properties nationalized by Decree No. 92/1950, Article 21(4) of the same law confirming that the mayor acts as the representative of the municipal unit (the true legal entity holding the property), and Articles 274 and 312 of the Code of Civil Procedure, which justified the imposition of litigation costs on the losing defendants and the dismissal of the unfounded appeal.

Keywords

AI generated
restitution of nationalized property land law municipal land article of civil procedure abusive dismissal administrative decree

Cited Legislation

AI generated
AI generated

Key legal questions extracted by Legislator

AI generated
art. 312 alin. (1) C. proc. civ.

Main procedural ground cited in the dispositive for dismissing the appeal as unfounded.

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Asupra cauzei de față, constată următoarele:

Primarul Municipiului Constanța a emis dispoziția din 2 aprilie 2008, prin care a fost respinsă cererea de restituire în natură, formulată în temeiul Legii nr. 10/2001 de petentul C.G.B. a imobilului (construcție) situat în Constanța, construcție ce a fost demolată, precum și a terenului în suprafață de 337,50 m.p., situat la aceeași adresă, cu motivarea că în momentul preluării terenul era proprietate de stat și a fost propusă acordarea, pentru construcție, de despăgubiri, în condițiile Titlului VII din Legea nr. 247/2005.

Prin sentința nr. 391 din 23 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Constanța, secția civilă, a fost admisă în parte contestația formulată de petent, a fost anulată parțial dispoziția emisă de primar, pe care l-a obligat să întocmească o propunere către Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, în ceea ce privește terenul în suprafață de 337,50 m.p., reprezentând despăgubiri, conform Titlului VII din Legea nr. 247/2005 și a fost obligat pârâtul să-i plătească reclamantului suma de 2.600 RON, reprezentând cheltuieli de judecată.

Pentru a hotărî astfel instanța de fond a reținut că a fost făcută de către contestator dovada calității de persoană îndreptățită la măsuri reparatorii în sensul prevederilor Legii nr. 10/2001, cu certificatele de moștenitor depuse la dosar, că imobilul a fost preluat de stat cu titlu, prin expropriere, iar cauza de utilitate publică a fost realizată, terenul fiind afectat de detalii de sistematizare, astfel că nemaifiind posibilă restituirea bunului în natură, se impune stabilirea măsurilor reparatorii prin echivalent, conform Titlului VII din Legea nr. 247/2005.

Apelul declarat împotriva sentinței tribunalului de pârâții Primarul Municipiului Constanța și Municipiul Constanța prin primar a fost respins, ca nefondat, prin decizia nr. 29/C din 17 februarie 2010, pronunțată de Curtea de Apel Constanța, secția civilă, minori și familie, litigii de muncă și asigurări sociale, iar apelanții au fost obligați la plata sumei de 1.000 RON cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei decizii au declarat recurs pârâții încadrându-l în prevederile art. 304 pct. 9 din C. proc. civ. și susținând că a fost greșit reținută calitatea procesuală pasivă a Municipiului Constanța, calitate pe care o are doar primarul, că la data exproprierii terenul era proprietate de stat și că, potrivit art. 276 din C. proc. civ. nu trebuia să se dispună obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.

Recursul este nefondat.

Municipiul Constanța are calitatea de persoană juridică deținătoare a imobilului, iar conform art. 21 alin. (4) din Legea nr. 10/2001, în cazul imobilelor deținute de unitățile administrativ teritoriale, restituirea în natură sau prin echivalent către persoana îndreptățită se face prin dispoziție motivată emisă de primar.

Primarul deci, nu a emis dispoziția contestată în nume propriu, ci în calitate de reprezentant al unității deținătoare.

De altfel Municipiul Constanța și Primarul Municipiului Constanța constituie structuri ale aceleiași entități, situație în care este nefondată prima critică ce vizează calitatea procesuală pasivă.

Curtea de apel a reținut corect faptul că terenul în suprafață de 337,50 m.p., ce a aparținut bunicului reclamantului P.I. M., precum și construcția au fost preluate abuziv, în baza Decretului nr. 92/1950, iar în urma aplicării Decretului nr. 344/1984, construcția a fost demolată.

Or, prin art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 10/2001 s-a stabilit caracterul abuziv al imobilelor naționalizate prin Decretul nr. 92/1950.

Instanțele au făcut și o corectă aplicare a prevederilor art. 274 alin. (1) din C. proc. civ. obligându-i pe pârâți la plata cheltuielilor de judecată, deoarece prin admiterea contestației și prin respingerea apelului declarat de aceștia au căzut în pretenții.

În consecință, recursul urmează a fi respins, ca nefondat, conform art. 312 alin. (1) C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâții Primarul Municipiului Constanța și Municipiul Constanța, prin primar împotriva deciziei nr. 29/C din 17 februarie 2010 a Curții de Apel Constanța, secția civilă, minori și familie, litigii de muncă și asigurări sociale.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 15 martie 2011.