Time-barred appeal against dismissal of complaint against non-referral to trial
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice, sitting as a full panel of nine judges, dismissed the appeal as time-barred, ruling in favor of the state prosecution and upholding the lower court's rejection of the complaint, while ordering the appellant to pay 200 lei in judicial costs. The case involved a procedural challenge to a prosecutor's decision not to initiate criminal proceedings for alleged offenses under Articles 242 and 289 of the Penal Code, following the lower court's finding that the judicial authorities had correctly exercised their duties in refusing to refer the case to trial. The decisive legal basis was the strict 10-day statutory deadline for appeals under Article 3853(1) and Article 38515(1)(a) of the Code of Criminal Procedure, which began running from the date of pronouncement on January 21, 2010, rendering the appellant's filing on February 4, 2010, tardy.
Legislator headnote
AI generatedart. 10 lit. a) C. proc. pen, art. 289 C. pen, art. 2781 C. proc. pen, art. 3856 alin. (3) C. proc. pen, art. 3853 alin. (1) C. proc. pen, art. 38 C. proc. pen; Time-barred appeal against dismissal of complaint against non-referral to trial: The case involved a procedural challenge to a prosecutor's decision not to initiate criminal proceedings for alleged offenses under Articles 242 and 289 of the Penal Code, following the lower court's finding that the judicial authorities had correctly exercised their duties in refusing to refer the case to trial. The decisive legal basis was the strict 10-day statutory deadline for appeals under Article 3853(1) and Article 38515(1)(a) of the Code of Criminal Procedure, which began running from the date of pronouncement on January 21, 2010, rendering the appellant's filing on February 4, 2010, tardy.
Keywords
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedLegal basis for dismissing the appeal as time-barred.
Basis for imposing judicial costs on the appellant.
Full text
Asupra recursului de față;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința nr. 56 din 21 ianuarie 2010 a Secției penale a Înaltei Curți de Casație și Justiție a fost respinsă, ca nefondată, plângerea formulată de petentul Z.C., împotriva Ordonanței nr. 44/P/2009 din 13 august 2009 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire penală și criminalistică, cu obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Pentru a pronunța această soluție prima instanță a reținut următoarele:
Prin Ordonanța nr. 44/P/2009 din 13 august 2009 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, s-a dispus, printre alte dispoziții, în baza art. 228 alin. (6) raportat la art. 10 lit. a) C. proc. pen., neînceperea urmăririi penale față de intimații G.D., P.G., D.D., E.G., C.M. și I.G., pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzută de art. 242 și art. 289 C. pen.
Prin Rezoluția nr. 9249/4527/lI-2/2009 din 23 septembrie 2009 a procurorului șef al Secției de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție s-a dispus respingerea, ca neîntemeiată, a plângerii formulate împotriva Ordonanței nr. 658/P/2009.
În temeiul art. 2781 C. proc. pen., petentul a formulat 1 plângere împotriva soluției de neîncepere a urmăririi penale, la instanța de judecată, plângere care a fost respinsă, ca nefondată, prin sentința nr. 56 din 21 ianuarie 2010 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, cu motivarea că magistrații reclamați și-au exercitat corect și în conformitate cu dispozițiile legale atribuțiile de serviciu.
Împotriva acestei sentințe, petentul Z.C. a declarat recurs. La termenul de azi, 28 martie 2011, înalta Curte, din oficiu, a invocat excepția tardivității recursului declarat de petent.
Examinând recursul declarat de petent, în conformitate cu dispozițiile art. 3856 alin. (3) C. proc. pen., înalta Curte constată că acesta este tardiv.
În conformitate cu dispozițiile art. 2781 alin. (10) și ale art. 3853 alin. (1) C. proc. pen., hotărârea de respingere plângerii împotriva ordonanței sau rezoluției de netrimitere în judecată poate fi făcută cu recurs, iar termenul de recurs este de 10 zile.
Potrivit art. 3853 alin. (2) raportat la art. 363 alin. (3) din același cod, pentru partea care a fost prezentă la dezbateri sau la pronunțare, termenul curge de la pronunțare.
Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului se constată că hotărârea atacată a fost pronunțată la data de 21 ianuarie 2010, petentul fiind prezent la dezbateri,. Așa fiind, termenul de recurs curge pentru acesta de la pronunțarea sentinței. Aceasta înseamnă că petentul putea declara recurs în 10 zile de la pronunțare, conform dispozițiilor art. 38 C. proc. pen., respectiv până la data de 1 februarie 20% în speță declarația de recurs a petentului fiind făcută la data de 4 februarie 2010, conform ștampilei aplicată pe plic, (fila 3).
Așa fiind, excepția tardivității recursului invocată din oficiu, de instanță, se constată a fi întemeiată.
În consecință, în temeiul art. 38515 alin. (1) pct. 1 lit. a teza I C. proc. pen., Înalta Curte va respinge ca tardiv recursul declarat de petentul Z.C.
Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul petent va fi obligat la plata sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca tardiv, recursul declarat de petentul Z.C. împotriva sentinței nr. 56 din 21 ianuarie 2010, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în Dosarul nr. 8108/1/2009.
Obligă recurentul petent la plata sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată, în ședință publică, astăzi 28 martie 2011.