Political party leader's election-funding scheme convictions upheld with prison terms, damages, and asset seizures

Asupra cauzei penale de față;

I. Prin rechizitoriul din 16 ianuarie 2009 emis în dosarul nr. 27/P/2008 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție, Secția de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție au fost trimiși în judecată inculpații:

1. N.A., pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 13 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41, alin. (2) C. pen., constând în aceea că, în mod repetat și în baza aceleiași rezoluții infracționale, s-a folosit de influenta și autoritatea ce derivau din funcția de președinte al Partidului Social Democrat (P.S.D.) și a obținut cu sprijinul inculpaților J.I.P. (Inspector General de Stat în cadrul Inspectoratului de Stat în Construcții), P.B., P.M.I. și V.M.C. (reprezentanții unor societăți comerciale), precum și a altor persoane, foloase necuvenite constând în suportarea contravalorii unor materiale de propagandă electorală în timpul campaniei electorale prezidențiale din perioada noiembrie - decembrie 2004 în valoare de 34.223.906.475 ROL (33.841.734.455 ROL de la SC E.G. SRL și 382.172.020 ROL de la SC V.T.C. SA Bacău);

2. J.I.P., pentru săvârșirea infracțiunilor de:

- abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată și continuată prev. de art. 248 C. pen. rap. la art. 2481 C. pen. combinat cu art. 17 lit. d) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., constând în aceea că în anul 2004, în calitate de inspector general de stat în cadrul Inspectoratului de Stat în Construcții (I.S.C.), în mod repetat și în baza aceleiași rezoluții infracționale, a dispus încasarea taxelor de participare la simpozionul intitulat Trofeul Calității în Construcții, în cuantum de 61.549.713.021 ROL de către 5 societăți private ( SC A.M. SRL, SC C.M. SRL, SC U.C. SRL, SC M.G.I. SRL, SC A.R. SRL ) și a încheiat pentru același eveniment, în condiții nelegale, mai multe contracte cu SC E.G. SRL și SC A.M. SRL, fapte prin care s-a cauzat în patrimoniul I.S.C. un prejudiciu total de 69.611.552.132 ROL, acestea fiind săvârșite în vederea asigurării obținerii de foloase necuvenite de către inculpatul N.A., ca urmare a exercitării influenței și autorității decurgând din exercitarea funcției de președinte al PSD;

- spălare de bani în formă continuată, prev. de art. 23 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 rap. la art. 17 lit. e) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., constând în aceea că, prin organizarea evenimentului Trofeul Calității în Construcții cu încălcarea atribuțiilor de serviciu și cu încălcarea normelor legale în ceea ce privește stabilirea taxelor de participare, încasarea și evidențierea acestora, neîntocmirea deconturilor de cheltuieli cu privire la organizarea evenimentului, inculpata J. a transferat dreptul de încasare a taxelor de participare la eveniment de la instituția organizatoare - I.S.C., la societățile prestatoare de servicii de organizare pentru eveniment în scopul disimulării originii ilicite a sumelor de bani obținute de către inculpatul N.A., urmare a exercitării influenței decurgând din funcția de șef de partid; sumele de bani au fost încasate sub formă de taxe de participare la simpozion și transferate către SC E.G. SRL în baza unor contracte ce atestă operațiuni comerciale fictive încheiate între societățile controlate de către inculpații P.M.I. și P.B. și între acestea și SC E.G. SRL, societate ce a achiziționat și respectiv produs materialele electorale aferente campaniei electorale a inculpatului N.A.;

- fals în înscrisuri sub semnătură privată, sub forma participației improprii și în formă continuată, prev. de art. 31 alin. (2) C. pen. rap. la art. 290 C. pen. combinat cu art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., constând în aceea că , în mod repetat și cu intenție Ie-a determinat pe martorele P.C. și O.A.M. (administrator, respectiv contabil în cadrul SC V.T.C. SA) să întocmească fără vinovăție, în perioada noiembrie - decembrie 2004, avize de însoțire a mărfii în care s-a menționat nereal faptul că au avut ca obiect distribuirea către punctele de lucru ale SC V.T.C. SA din Botoșani, Piatra Neamț și Galați materiale de reclamă publicitate, brichete, pungi plastic și afișe, în realitate materialele provenind de la SC E.G. SRL și fiind inscripționate „A.N. - Președinte", fapta săvârșită în scopul ascunderii infracțiunii prev. de art. 13 din Legea nr. 78/2000 reținută în sarcina inculpatului N.A.;

- fals intelectual la Legea contabilității, săvârșite sub forma participației improprii și în formă continuată, prev. de art. 31 alin. (2) C. pen. rap. la art. 37 din Legea nr. 82/1991 republicată, cu referire la art. 289 C. pen. combinat cu art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., constând în aceea că a determinat-o, cu intenție, în mod repetat și în baza aceleiași rezoluții infracționale, pe martora P.C. să efectueze fără vinovăție înregistrări inexacte în contabilitatea SC V.T.C. SA în sumă de 382.172.020 ROL, având drept consecință denaturarea veniturilor, cheltuielilor și a rezultatelor financiare ale societății, în scopul ascunderii infracțiunii prev. de art. 13 din Legea nr. 78/2000 săvârșită de inculpatul N.A.;

- folosirea creditului societății într-un scop contrar intereselor societății sub forma participației improprii și în formă continuată, prev. de art. 31 alin. (2) C. pen. rap. la art. 272 pct. 2 din Legea nr. 31/1990 republicată, combinat cu art. 17 lit. h) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., constând în acea că, a determinat-o cu intenție pe martora P.C. să folosească fără vinovăție și în mod repetat bunurile SC V.T.C. SA în valoare de 382.172.020 ROL într-un scop contrar intereselor acesteia și pentru a ascunde săvârșirea infracțiunii prev. de art. 13 din Legea nr. 78/2000 de către inculpatul N.A.;

3. G.D., pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată și continuată prev. de art. 26 rap. la art. 248 C. pen. rap. la art. 248/1 C. pen. combinat cu art. 17 lit. d) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. constând în aceea că, în calitate de inspector general de stat adjunct în cadrul I.S.C., în mod repetat și în baza aceleiași rezoluțiuni infracționale, a sprijinit-o pe inculpata J.I.P. să încheie contractele menționate de mai sus și a stabilit împreună cu aceasta încasarea taxelor de participare de către firmele organizatoare ale Trofeului Calității în Construcții, fapte prin care s-a cauzat un prejudiciu în patrimoniul I.S.C.. în sumă totală de 69.611.552.132 ROL, săvârșite în vederea asigurării obținerii de foloase necuvenite de către inculpatul N.A.;

4. P.B. și

5. P.M.I., ambii pentru săvârșirea infracțiunilor de:

- spălare de bani în formă continuată, prev. de art. 23 alin. (1) lit. b) și c) din Legea nr. 656/2002 rap. la art. 17 lit. e) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., constând în aceea că, prin încheierea unor contracte comerciale având ca obiect prestarea de servicii pentru organizarea simpozionului Trofeul Calității în Construcții , acte de cesiune acțiuni, acte de majorare de capital social, contracte de împrumut, documente prin care atestă operațiuni comerciale fictive, au disimulat proveniența sumelor de bani obținute de inculpatul N.A. ca urmare a exercitării autorității decurgând din funcția de președinte de partid, din taxele de participare la eveniment și justificate ca și cheltuieli aferente organizării trofeului în baza unor documente false, au ascuns circuitul sumelor de bani, precum și persoana care a dobândit folosul nelegal și au legitimat sumele de bani rămase în conturile societăților și ale persoanelor implicate;

- complicitate la infr. de abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă continuată și calificată, prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 248 C. pen. combinat cu art. 248/1 C. pen., cu referire la art. 17 lit. d) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., constând în aceea că, în baza aceleași rezoluțiuni infracționale și în mod repetat a sprijinit-o pe inculpata J.I.P. să încheie cu SC A.M. SRL în condiții nelegale contractul nr. 4921 din 10 septembrie 2004 în valoare de 3.770.483.000 ROL și să accepte încasarea de taxe de participare în cuantum de 61.549.713.021 ROL pentru care societățile organizatoare nu au putut prezenta documente justificative, în scopul de a obține fonduri bănești pentru campania prezidențială a inculpatului N.A. și, deci pentru a ascunde infracțiunea prev. de art. 13 din Legea nr. 78/2000 săvârșită de acesta;

- fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată, prev. de art. 290 C. pen. rap. la art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., constând în aceea că, pentru a disimula proveniența sumelor de bani folosite de SC E.G. SRL în scopul achiziționării de materiale de propagandă electorală pentru inculpatul N.A., au încheiat prin societățile controlate de ei mai multe contracte cu SC E.G. SRL, prin care se atestau operațiuni comerciale fictive;

6. V.M.C. pentru săvârșirea infracțiunilor de:

- complicitate la infr. de abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă continuată și calificată, prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 248 C. pen. combinat cu art. 248/1 C. pen., cu referire la art. 17 lit. d) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. constând în aceea că , în mod repetat și în baza aceleiași rezoluții infracționale a sprijinit-o pe inculpata J.I.P. să încheie în condiții nelegale mai multe contracte în legătură cu Trofeul Calității în Construcții, prejudiciind Inspectoratul de Stat în Construcții cu suma totală de 4.291.356.111 ROL, în scopul sprijinirii campaniei prezidențiale a inculpatului N.A. și a ascunderii infracțiunii prev. de art. 13 din Legea nr. 78/2000, reținută în sarcina acestuia.

- spălare de bani în formă continuată, prev. de art. 23 alin. (1) lit. b) și c) din Legea nr. 656/2002 rap. la art. 17 lit. e) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., constând în aceea că a încheiat cu societăți conduse sau controlate de inculpații P.B. și P.M. (SC A.R. SRL, SC M.O. SA, F.R.I., SC F.I. SA, SC C.M. SRL). mai multe contracte de prestări servicii care atestau operațiuni comerciale fictive, precum și documente ce atestau în fals prestare serviciilor aferente, pentru a legitima fondurile obținute de inculpatul N.A. ca urmare a săvârșirii infracțiunii prev. de art. 13 din Legea 78/2000, precum și sumele de bani ce au rămas în conturile SC E.G. SRL în lipsa unor contraprestații reale;

- fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată, prev. de art. 290 C. pen. rap. la art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., constând în aceea că, în perioada martie - decembrie 2004, în baza aceleiași rezoluții infracționale și în mod repetat a dispus și întocmit în fals, procese - verbale de predare - primire, facturi fiscale, contracte comerciale, avize de însoțire a mărfii și decizia datată 15 octombrie 2004 încredințate spre folosire unor persoane, în scopul ascunderii infr. prev. de art. 13 din Legea nr. 78/2000 săvârșită de inculpatul N.A.

În esență, s-a reținut că:

A.1. In anul electoral 2004 Inspectoratul de Stat în Construcții (I.S.C) a organizat un simpozion intitulat „Trofeul Calității în Construcții", manifestare care a constituit, în fapt, o formă mascată de a colecta bani publici sau provenind de la diverse societăți private ori persoane fizice, pentru campania prezidențială a inculpatului N.A., urmare a exercitării de către acesta a influenței și autorității decurgând din funcția de președinte al Partidului Social Democrat asupra :

a. inculpaților J.I.P. - persoană ce a fost numită în funcția de inspector general în cadrul Inspectoratului de Stat în Construcții urmare a legăturilor apropiate cu persoane marcante din cadrul PSD, P.B. - fost membru al CFSN și apropiat al familiei N., P.M.I. - persoană ce împreună cu învinuitul P.B. controla un grup important de firme, societăți între care existau relații de afiliere prin structura acționariatului și persoanele ce le administrau, V.M.C. - administrator al SC E.G. SRL, societate ce beneficiase de contracte importante cu Partidul Social Democrat pentru tipărirea unor materiale electorale și care avea legături cu persoane importante din cadrul PSD;

b. unor membri de partid ce dețineau funcții importante în instituții publice (Agenția Națională pentru Protecția Consumatorului, Regia Națională a Pădurilor - ROMSILVA, Agenția Națională Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor) și care în calitate de ordonatori de credite au distribuit bani publici către campania electorală, prin asigurarea sumelor necesare achitării taxelor de participare la un simpozion ce nu prezenta relevanță pentru activitatea instituțiilor publice descentralizate;

c. unor lideri locali de partid, primari, președinți de Consilii județene, ce au dispus participarea la simpozion a unor funcționari din cadrul instituțiilor pe care le conduceau și achitarea taxelor de participare aferente;

d. conducerii unor regii autonome, companii naționale, societăți comerciale cu capital majoritar de stat, în mod direct sau prin ministrul sau secretarul de stat coordonator: C.N.L.O., CE TURCENI, H.E. SA, SC D.G.S. SA, R.N.A.R., C.N.A.D.N.R., S.N.I.F. ș.a.

Inițiativa organizării „Trofeului Calității în Construcții" a aparținut inculpatei J.I.P. - inspector general de stat în cadrul Inspectoratului de Stat în Construcții, aceasta aducându-le la cunoștință inspectorilor generali teritoriali din subordine despre intenția sa cu prilejul unor ședințe de lucru pe care le convoca la sediul inspectoratului.

Organizarea simpozionului „Trofeul calității în construcții 2004" a fost una unitară, încă de la început I.S.C. stabilind că acesta se va desfășura în două etape: una locală, la nivelul celor 11 inspectorate teritoriale și una finală, la nivel de țară.

Este de precizat că inculpata J.I.P. nu a supus organizarea acestui eveniment aprobării consiliului de conducere deși, chiar din faza inițială angaja patrimonial instituția, în condițiile în care prin contractele încheiate cu societățile ce urmau să presteze servicii de organizare I.S.C. se obliga să suporte contravaloarea serviciilor furnizate si a costurilor serviciilor prestate de către terți indiferent de valoarea totală a încasărilor.

Pentru a asigura desfășurarea evenimentului, inculpata J.I.P. l-a contactat pe inculpatul P.B. - coordonatorul unui grup de firme (compus din SC A.M. SRL, SC M.G.I. SRL, SC C.M. SRL, SC U.C. SRL și SC A.R. SRL), împreună cu care a stabilit atât cuantumul taxelor de participare pentru persoanele fizice și juridice, cât și încasarea direct în contul firmelor organizatoare a sumelor de bani plătite drept taxă de participare.

Potrivit art. 4 din Regulamentul de Organizare și Funcționare al I.S.C, aprobat prin Ordinul MLPTL nr. 1398/2001, Inspectoratul de Stat în Construcții desfășoară prestări de servicii specifice, printre care și „manifestări tehnice privind problematica specifică activității proprii".

Potrivit aceluiași Regulament, dat în aplicarea O.G. nr. 63/2001, Inspectoratul de Stat în Construcții se finanțează integral din surse extrabugetare, inclusiv din sumele obținute din efectuarea de prestări și servicii specifice, pe bază de tarife stabilite de consilierul de conducere și aprobate de Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuinței.

Cu toate că taxele de participare reprezentau venituri ale I.S.C., care trebuiau administrate, utilizate și contabilizate de către instituția publică, Inspectoratul de Stat în Construcții nu a încasat nicio asemenea sumă de pe urma organizării manifestării Trofeul Calității în Construcții; beneficiind de complicitatea inculpaților G., P.B. și P.M.I., inculpata J. a transferat dreptul de a încasa taxele de participare către societățile private organizatoare a evenimentelor, controlate de aceștia din urmă.

Pe de altă parte, deși era unic organizator al evenimentului, Inspectoratul de Stat în Construcții a transferat în mod formal atribuțiile de organizare către inspectoratele teritoriale, cărora inculpatele J.I.P. și G.D. le-au dispus încheierea unor contracte de prestări de servicii de organizare cu societățile din grupul de firme controlat și condus de către inculpații P.B. și P.M.I., cu toate că potrivit legii inspectoratele teritoriale nu aveau personalitate juridică și, prin urmare, nu aveau capacitatea de a contracta.

Semnarea contractelor de către șefii inspectoratelor județene nu a fost rezultatul vreunei negocieri a acestora cu societățile private organizatoare, ci o modalitate prin care conducerea Inspectoratului de Stat în Construcții, beneficiind de complicitatea inculpaților P.M.I. și P.B. a urmărit evitarea procedurii de achiziție publică pentru serviciile de organizare a evenimentului, prin încercarea de acreditare a ideii că evenimentele s-au organizat la nivel de inspectorate teritoriale.

2. Societățile implicate în organizarea și desfășurarea fazelor teritoriale ale Trofeului Calității (SC A.R. SRL, SC A.M. SRL, SC C.M. SRL, SC U.C. SRL SC M.G. SRL) au încasat cu titlu de taxe de participare suma totală de 67.463.972.430 ROL.

Pentru desfășurarea evenimentelor, au fost efectuate cheltuieli în cuantum de 5.914.259.409 ROL, acestea fiind legate în principal de: închirierea sălilor în care au avut loc evenimentele, servicii de catering, tipărituri de ecusoane și mape cu diverși furnizori.

Diferența de 61.549.713.021 ROL reprezintă servicii facturate și nejustificate prin documente contabile - 52.936.712.254 ROL - și sume ce au rămas în conturile societăților organizatoare -8.613.000.767 ROL -, deci cheltuieli nereale.

Pentru acoperirea diferenței dintre cuantumul sumelor încasate de la participanți și cuantumul cheltuielilor efectiv realizate, societățile comerciale de mai sus au încheiat contracte cu SC A. SRL, al cărei director era inculpata P.M.I., având ca obiect în principal servicii de „concepție" și „organizare", servicii care acoperă 92% din totalul cheltuielilor.

Astfel, din valoarea totală a sumelor facturate și care reprezintă cheltuieli nejustificate - 52.936.712.254 ROL, un cuantum de 49.770.000.000 ROL reprezintă contravaloarea unor servicii de „concepție „ și „organizare" contractate de SC A.R. SRL în calitate de prestator.

Facturile fiscale emise de SC A.R. SRL pentru servicii de „concepție" și „organizare" nu au fost însoțite de documente care să probeze efectuarea în fapt a serviciilor.

Mai mult decât atât, s-a constatat că SC A.R. SRL a facturat astfel de servicii de „concepție" și „organizare" către celelalte 4 societăți comerciale implicate (SC A.M. SRL SC C.M. SRL, SC U.C. SRL, SC M.G.I. SRL) pentru fiecare din cele 10 orașe în care s-au desfășurat evenimentele organizate de acestea, deși concepția este una singură, fapt care a condus la multiplicarea de 10 ori a acestor servicii.

3. Pe de altă parte, Inspectoratul de Stat în Construcții nu numai că nu a încasat venituri din taxele de participare la cele 11 evenimente organizate la nivel teritorial, ci a efectuat cheltuieli din bugetul propriu în legătură cu Trofeul Calității, atât pentru fazele teritoriale, cât și pentru cea finală, încheind sau derulând în condiții nelegale, cu nerespectarea dispozițiilor legale privind achizițiile publice, mai multe contracte sau relații comerciale:

- contractul nr. 416 din 13 mai 2004 încheiat cu SC E.G. SRL și actul adițional la acest contract, în valoare totală de 2.786.300.037 ROL;

- contractul fără număr din 15 octombrie 2004 încheiat cu SC E.G. SRL, în valoare totală de 1.505.056.074 ROL;

- contractul nr. 4921 din 10 septembrie 2004 încheiat cu SC A.M. SRL, în valoare totală de 3.770.483.000 ROL;

- relația comercială derulată cu SC S.G. SRL, în valoare totală de 325.512.477 ROL;

4. Valoarea totală a prejudiciului adus Inspectoratului de Stat în Construcții, ca urmare a derulării manifestării Trofeul Calității în Construcții, atât la nivel local, cât și faza finală, este de 69.937.064.609 ROL, din care 61.549.713.021 ROL prejudiciu rezultat din neîncasarea veniturilor din taxele de participare (după deducerea, din taxele totale încasate de societățile organizatoare, a cheltuielilor efective) și 8.387.351.588 ROL prejudiciu rezultat din cheltuieli efectuate nelegal de către I.S.C.. pentru cele două faze ale simpozionului.

5. Ulterior, pentru a se disimula proveniența sumelor obținute, prin operațiuni de spălare de bani (cesiuni de acțiuni, majorări de capital, contracte false de vânzare-cumpărare și prestări servicii), desfășurate prin intermediul societăților controlate de inculpații P.B. și P.M.I. (SC A.R. SRL, SC M.O. SA, SC F.I. SA, F.I.), cea mai mare parte a banilor obținuți din taxele de participare la Trofeul Calității au ajuns în conturile SC E.G. SRL, societate care apoi a achiziționat, plătit și distribuit materiale de propagandă electorală pentru inculpatul N.A.

Astfel:

a. prin contractul nr. 176 din 30 aprilie 2004 încheiat cu SC A.M. SRL, SC A.R. SRL se obliga să presteze serviciul de tipărire și inserție a 12.000 afișe în revista Banii Noștri, în legătură cu Trofeul Calității în Construcții.

- în acest sens, SC A.R. SRL a încheiat contracte cu SC M.O. SA pentru inserția afișelor (nr. 248 din 6 mai 2004) și cu SC E.G. SRL pentru tipărirea acestora (nr. 171 din 20 aprilie 2004).

Acest din urmă contract avea ca obiect un număr total de 95.000 postere (în care erau incluse și cele 12.000 susmenționate), care ar fi fost predate către beneficiar la data de 30 iunie 2004, adică la o lună după ce ultimul eveniment teritorial legat de Trofeul Calității avusese deja loc.

Valoarea acestui contract a fost de 14.843.750.000 ROL, exclusiv TVA.

b. prin contractul de cesiune nr. 201 din 20 mai 2004, inculpata P.M.I. a cesionat către SC A. SRL. un număr de 3.000.975 acțiuni din capitalul social al SC M.O. SA, la un preț de 12.995,78 ROL/acțiune, în lipsa unui Raport de evaluare care să justifice acest preț, față de valoarea nominală, de 1.000 ROL/acțiune.

Din suma încasată de la SC A. SRL., aferentă acestei cesiuni, de 38.640.009.750 ROL, inculpata P.M.I. a efectuat ulterior următoarele tranzacții:

- la data de 4 iunie 2004, inculpata a cumpărat, împreună cu inculpatul P.B., un imobil aparținând F.I. România, la care acesta din urmă era membru fondator.

Suma aferentă acestei tranzacții a fost de 12.257.000.000 ROL.

Ulterior, această sumă a fost transferată către SC E.G. SRL, în baza unui contract încheiat la 26 mai 2004, între această societate și F.I. România, având ca obiect tipărirea, cașerarea și distribuția unei cantități de 66.000 postere tip A, care în realitate nu au fost livrate Fundației.

- la data de 16 iunie 2004 inculpata a transferat la SC F.I. SA suma de 4.000.000.000 ROL reprezentând aport la majorarea capitalului social.

Ulterior, din această sumă s-a transferat către SC E.G. SRL suma de 2.995.000.000 ROL, în baza unui contract încheiat la 1 iunie 2004, având ca obiect tipărirea unui tiraj de 13.500 postere pentru revista Banii Noștri.

- la data de 10 iunie 2004, inculpata a transferat înapoi, la SC A.R. SRL, suma de 6.000.000.000 ROL reprezentând aport la majorarea capitalului social al acestei societăți.

c. prin decizia din 20 mai 2004 a inculpatei P.M.I., în calitate de asociat unic al SC A.R. SRL, s-a aprobat participarea acestei societăți la capitalul social al SC M.O. SA, prin aport numerar în valoare de 24.667.275.000 ROL, urmare a emiterii de 25.300.000 acțiuni noi.

Deși SC A.R. SRL avea un drept de preferință, corespunzător acțiunilor dobândite anterior, pentru 63,85% din acțiunile nou-emise, a subscris un număr de 24.667.275 acțiuni, adică o proporție de 97,49% din acțiunile noi.

Urmare a acestei operațiuni, SC A.R. SRL a achitat în perioada 21 mai -1 iulie 2004 suma de 11.203.182.500 ROL, urmând ca diferența până la valoarea de 24.667.275.000 ROL să fie vărsată în termen de 1 an de la data publicării în Monitorul Oficial a Hotărârii A.G.A SC M.O. SA de majorare a capitalului.

Anterior, între SC M.O. SA și SC E.G. SRL fusese încheiat contractul nr. 280 din 18 mai 2004 având ca obiect tipărirea unui număr de 68.000 postere cașerate, care în realitate nu au fost livrate către SC M.O. SA, ci apar ca fiind distribuite la diverse societăți comerciale ce figurau în rețeaua SC E.G. SRL.

SC M.O. SA a achitat pentru aceste postere SC E.G. SRL suma de 12.700.000.000 ROL.

6. Din sumele intrate în conturile SC E.G. SRL în urma operațiunilor civile și comerciale fictive menționate anterior, inculpatul V.M.C., administratorul acestei societăți, a asigurat inculpatului N.A., președinte al P.S.D. și candidat la alegerile prezidențiale din toamna anului 2004, foloase necuvenite în valoare de 33.841.734.455 ROL, concretizate în materiale de propagandă electorală, altele decât cele care făcuseră obiectul contractului încheiat între P.S.D și SC E.G. SRL nr. 6549 din 13 octombrie 2004.

Pentru a ascunde aprovizionarea frauduloasă a societății cu aceste materiale, au fost încheiate cu 16 furnizori contracte comerciale și documente financiar-contabile nereale, în care au fost specificate alte produse decât cele care au fost livrate în realitate (de regulă, produse personalizate pentru acordarea acestora în scop publicitar, pentru stimularea vânzărilor societății).

Concomitent cu aceste achiziții frauduloase, din dispoziția inculpatului V.M.C. a fost inițiată derularea unei așa-zise campanii de promovare a produselor SC E.G. SRL, prin distribuirea către agenții și clienții societății de materiale inscripționate „E.G." (pixuri, brichete, calendare, rigle, bloc notesuri, albume de artă,agende).

În realitate, această campanie a urmărit mascarea adevăratelor bunuri achiziționate de societate, constituind totodată o justificare aparentă pentru înregistrarea acestor achiziții în contabilitatea SC E.G. SRL.

Astfel, inculpatul a dispus a dispus întocmirea unui număr de 25 de procese verbale prin care angajații societății atestau că ar fi primit o parte din materialele menționate în decizie, precum și întocmirea a 55 de avize de însoțire a mărfii către distribuitori ai SC E.G. SRL din mai multe localități din țară prin care se atesta că aceștia ar fi primit o parte din materialele publicitare aferente deciziei emise de inculpatul V.M.C.

Din actele de urmărire penală efectuate în cauză a rezultat însă că persoanele menționate în procesele verbale și în avizele de însoțire a mărfii nu au primit în realitate produsele în cantitățile specificate, ci doar cantități modice din sortimentele pixuri și brichete, de ordinul zecilor de bucăți.

Cheltuielile reprezentând contravaloarea materialelor de propagandă electorală au fost înregistrate în contabilitatea SC E.G. SRL în conturile „cheltuieli de protocol, reclamă și publicitate", „mărfuri în depozit", „alte materiale consumabile", „alte cheltuieli", „ cheltuieli privind alte materiale consumabile", creându-se astfel aparența că acestea ar fi fost unele proprii societății.

Distribuirea materialelor electorale s-a făcut prin intermediul mai multor transportatori, în principal SC T.N.I. SRL, întocmindu-se din dispoziția inculpatului V.M.C. avize de însoțire a mărfii în care, la rubrica destinată cumpărătorului, erau menționate numele unor persoane fizice, numere de telefon și denumirea județului în care urmau să se distribuie materialele respective.

Ulterior, pentru a masca transportul de materiale electorale, au fost întocmite facturi însoțite de anexe, din care rezulta ca SC T.N.I. SRL ar fi efectuat aceste curse pentru SC E.G. SRL.

B. Pe lângă foloasele menționate anterior, obținute din sumele reprezentând taxele achitate de participanții la Trofeul Calității în Construcții, inculpatul N.A. a mai beneficiat, prin intermediul inculpatei J.I.P., de alte foloase cu caracter electoral, în cuantum de 382.172.020 ROL, din partea SC V.T.C. SA, la care această inculpată fusese acționară până la numirea sa în funcția de Inspector General de Stat în cadrul I.S.C.

În concret, la cererea inculpatei J., societatea susmenționată s-a implicat în campania electorală a inculpatului N.A., achitând o cantitate de 20.000 de pixuri personalizate „A.N.", achiziționate de la SC S.G. SRL., în valoare totală de 210.630.000 ROL.

De asemenea, personalul propriu al SC V.T.C. SA, dar și cel al altor societăți (SC C.I.P. SA, SC R.G. SRL) a participat în perioada noiembrie-decembrie 2004 la activități de ambalare (așezare în pungi) a unor materiale electorale destinate campaniei inculpatului N.A., plata întregului personal implicat făcându-se din fondurile SC V.T.C. SA și fiind în cuantum de 151.090.000 ROL.

Totodată, societatea a suportat din fonduri proprii transportul materialelor electorale pe ruta Bacău-Botoșani-Bacău, în cuantum de 3.877.020 ROL, precum și sacii de rafie achiziționați pentru ambalarea materialelor de propagandă electorală, în cuantum de 16.575.000 ROL.

Toate aceste cheltuieli au fost reflectate inexact în contabilitatea SC V.T.C. SA, fiind înregistrate în conturile „cheltuieli privind materiale nestocate" (în cazul celor 20.000 de pixuri), „cheltuieli de transport și personal" (în cazul celor aferente transportului de materiale electorale), „debitori diverși" (în cazul plăților către personalul implicat în activitățile cu caracter electoral), cu consecința diminuării profitului brut al societății aferent anului 2004 și a taxei pe valoarea adăugată datorată bugetului de stat pe anul 2004 (cu referire la achiziția celor 20.000 de pixuri).

II.Cauza a fost înregistrată pe rolul Secției Penale a Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 20 ianuarie 2009, sub nr. 514/1/2009.

1. Prin încheierea din 16 iunie 2009 a fost sesizată Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a O.U.G. nr. 134/2005, a art. 1 alin. (1) și alin. (31) și a art. 4 alin. (1) din O.U.G. nr. 43/2002 judecata fiind suspendată până la soluționarea excepției.

Prin decizia Curții Constituționale nr. 297 din 23 martie 2010 a fost respinsă excepția de neconstituționalitate.

Întrucât până la soluționarea excepției de neconstituționalitate, judecata a fost suspendată conform art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, această perioadă de timp, de 9 luni și 7 zile nu se va lua în calculul termenului de prescripție a răspunderii penale, cursul ei fiind suspendat conform art. 128 alin. (1) C. pen.

În același context, Curtea constată că parte dintre infracțiunile ce formează obiectul judecății în prezenta cauză, respectiv cele prev. de art. 13 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (reținută în sarcina inculpatului N.A.), art. 31 alin. (2) C. pen. rap. la art. 290 C. pen., art. 31 alin. (2) C. pen. rap. la art. 37 din Legea nr. 82/1991 cu ref. la art. 289 C. pen. ambele comb. cu art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 și cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 31 alin. (2) C. pen. rap. la art. 272 pct. 2 din Legea nr. 31/1990 comb. cu art. 17 lit. h) din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (reținute în sarcina inculpatei J.I.P.) și art. 290 C. pen. rap. la art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (reținută în sarcina inculpatului V.M.C.) au mai format obiectul cercetărilor în dosarul nr. 8/P/2006 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.N.A, Secția de combatere a corupției, finalizat prin trimiterea în judecată a acestor inculpați, alături de alte persoane și pentru alte infracțiuni concurente cu cele precizate anterior, prin Rechizitoriul întocmit la data de 13 noiembrie 2006.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, sub nr. 15083/1/2006.

În acea cauză, prin încheierea din 22 martie 2007 a fost sesizată Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a art. 24 alin. (2) și (3) din Legea nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială, judecata fiind suspendată până la soluționarea excepției.

Prin decizia nr. 665 din 5 iulie 2007 a Curții Constituționale a fost admisă excepția și s-a constatat că dispozițiile atacate sunt neconstituționale.

Urmare a acestei decizii, prin sentința penală nr. 611 din 18 octombrie 2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, (definitivă prin decizia nr. 219 din 7 aprilie 2008 a Completului de 9 judecători al I.C.C.J) cauza ce a format obiectul dosarului nr. 15083/1/2006 a fost restituită la Parchet pentru refacerea urmăririi penale și a actului de sesizare, în condițiile art. 332 alin. (2) C. proc. pen.

După reînregistrarea cauzei la Parchet, faptele reținute în sarcina celor trei inculpați prin Rechizitoriul nr. 8/P/2006 au fost conexate la dosarul nr. 27/P/2008 în care, prin rezoluția din 24 martie 2008, se dispusese începerea urmăririi penale față de învinuitele J.I.P. și G.D. sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu prev. de art. 248 rap. la art. 248/1 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

Ulterior, prin Ordonanța din 20 iunie 2008 s-a dispus extinderea cercetărilor și începerea urmăririi penale față de toți inculpații (la acea dată, învinuiții) din prezenta cauză și pentru toate faptele ce fac obiectul judecății (cu excepția infracțiunii de abuz în serviciu reținută în sarcina inculpatelor J. și G., pentru care urmărirea penală fusese începută anterior, în cazul lor operându-se doar o schimbare a încadrării juridice,în sensul adăugării referirii la art. 17 lit. d) din Legea nr. 78/2000.

Având în vedere această succesiune de acte de urmărire penală și de hotărâri judecătorești, Curtea constată că la intervalul de timp de 9 luni și 7 zile în care prezenta cauză a fost suspendată ca efect al sesizării Curții Constituționale cu soluționarea excepțiilor de neconstituționalitate invocate de către inculpați, se adaugă perioada de 3 luni și 13 zile, în care judecata în dosarul nr. 15083/1/2006 a fost suspendată, tot ca efect al sesizării Curții Constituționale.

Adăugarea acestei din urmă perioadă de timp se raportează exclusiv la infracțiunile ce au format obiectul dosarului susmenționat, căci numai în cazul acestora continuarea procesului penal a fost împiedicată de două ori, ca efect al aplicării aceleiași dispoziții legale din Legea nr. 47/1992, fiind fără relevanță că această cauză de suspendare a cursului prescripției răspunderii penale s-a ivit în dosare distincte.

Așa fiind, Curtea constată că termenele de prescripție a răspunderii penale incidente în cauză, calculate în condițiile art. 122, art. 124 și art. 128 C. pen. sunt următoarele:

- în cazul inculpatului N.A.: 8 ani 6 luni și 20 de zile;

- în cazul inculpatei J.I.P.:

a. pentru infracțiunea prev. de art. 248 rap. la art. 248/1 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 17lit. d) din Legea nr. 78/2000: 23 ani 3 luni și 7 zile;

b. pentru infracțiunea prev. de art. 23 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 17 lit. e) din Legea nr. 78/2000 : 15 ani 9 luni și 7 zile;

c. pentru infracțiunea prev. de art. 31 alin. (2) C. pen. rap. la art. 290 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000, 8 ani 6 luni și 20 de zile;

d. pentru infracțiunea prev. de art. 31 alin. (2) C. pen. rap. la art. 37 din Legea nr. 82/1991 cu ref. la art. 289 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000: 13 ani și 20 de zile;

e. pentru infracțiunea prev. de art. 31 alin. (2) C. pen. rap. la art. 272 pct. 2 din Legea nr. 31/1990 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 17 lit. h) din Legea nr. 78/2000: 8 ani 6 luni și 20 de zile;

- în cazul inculpatei G.D.: 23 ani 3 luni și 7 zile;

- în cazul inculpaților P.B., P.M.I. și V.M.C.:

a. pentru infracțiunea prev. de art. 23 alin. (1) lit. b) și c) din Legea nr. 656/2002 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 17 lit. e) din Legea nr. 78/2000: 15 ani 9 luni și 7 zile;

b. pentru infracțiunea prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 248 rap. la art. 248/1 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 17 lit. d) din Legea nr. 78/2000: 23 ani 3 luni și 7 zile;

c. pentru infracțiunea prev. de art. 290 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000: 8 ani 6 luni și 20 de zile (în cazul inculpatului V.) și 8 ani 3 luni și 7 zile (în cazul inculpaților P.).

2. Prin încheierea din 3 noiembrie 2010 s-a constatat regularitatea actului de sesizare a instanței conform art. 300 C. proc. pen. și au fost respinse excepțiile invocate de către inculpați, neexistând temeiuri pentru restituirea cauzei la procuror, în condițiile art. 300 alin. (2), respectiv art. 332 C. proc. pen. (fil. 506 vol.1 ds. fond).

3. Prin încheierea din 30 noiembrie 2010 s-a încuviințat introducerea în cauză în calitate de părți responsabile civilmente a SC E.G. SRL, SC M.O. SA, SC A.M. SRL, SC U.C. SRL, SC M.G.I. SRL, SC A.R. SRL, SC F.I. SA, F.I. România și SC C.M. (fil. 3 vol. 2 ds. fond)

4. La termenul din 14 ianuarie 2011, punându-li-se în vedere disp. art. 3201 C. proc. pen., toți inculpații au învederat că nu sunt de acord ca judecata să fie efectuată pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală (fil. 46 verso vol. 2 ds. fond).

5. Cercetarea judecătorească propriu-zisă s-a desfășurat în perioada 14 ianuarie 2011 - 9 ianuarie 2012 (37 termene de judecată) și a constat în:

- ascultarea inculpaților N.A. (la termenul din 14 ianuarie 2011 fil. 43 vol. 2 ds.fond) și P.B. (la termenul din 8 februarie 2011 fil. 141 vol. 2 ds.fond);

În privința celorlalți inculpați, la termenul din 14 ianuarie 2011 aceștia au învederat că se prevalează de dreptul la tăcere (fil. 46 verso vol. 2 ds.fond), poziție nuanțată la termenul din 8 februarie 2011 de inculpații V.M.C. și J.I.P., care au arătat că înțeleg să dea declarație în cauză, însă nu la acel moment, ci ulterior, pe parcursul procesului penal (fil. 149 vol. 2 ds.fond).

Deși această solicitare era contrară disp. art. 321 alin. (3) C. proc. pen., Curtea a luat act de susținerile celor doi inculpați; ulterior, la 20 decembrie 2011 (penultimul termen de judecată), Curtea Ie-a solicitat din nou celor 4 inculpați neaudiați să precizeze dacă doresc să dea declarație în cauză, ocazie cu care inculpatul V.M.C. a arătat că „nu este pregătit să dea declarație la acest termen", iar inculpatele J.I.P., G.D. și P.M.I. au învederat că nu doresc să dea declarații în cauză (fil. 180 verso vol. 22 ds. fond).

- ascultarea directă și nemijlocită a 767 martori din acte;

La termenul din 8 februarie 2011, în contextul discutării probatoriului ce urma a fi administrat în cauză, luând act de solicitările inculpaților și ale procurorului, Curtea a apreciat că la acel moment procesual s-a impus ascultarea directă și nemijlocită a tuturor martorilor menționați în citativul rechizitoriului (fil. 147 verso vol. 2 ds.fond).

Curtea retine că în citativul actului de sesizare au fost indicați 967 de martori (la care se adaugă 5 martori menționați din eroare de două ori : C.R.D. - fil. 791 și 794, S.A. - fil. 815 și 820, G.D. - fil. 816 și 824, Tempea T.O.B.T. - fil. 793 și 829 și F.V. - fil. 794 și 850 din rechizitoriu).

Acești martori pot fi împărțiți în mai multe categorii, în funcție de împrejurările de fapt în dovedirea cărora au fost propuși:

a. inspectori din cadrul Inspectoratelor Teritoriale și Județene în Construcții: 479 de martori, din care:

- audiați direct și nemijlocit în cursul cercetării judecătorești : 329;

- citați și neaudiați: 79;

- necitati: 71;

b. participanți la manifestările Trofeul Calității în Construcții: 237 de martori, din care:

- audiați direct și nemijlocit în cursul cercetării judecătorești : 213;

- citați și neaudiați: 24 [pentru care la termenul din 20 decembrie 2011 s-a făcut aplicarea art. 327 alin. (3) C. proc. pen. - fil. 181 vol. 22 ds.fond];

c. inspectori de stat, membrii ai consiliului de conducere și angajați ai Inspectoratului de Stat în Construcții: 66 de martori, din care:

- audiați direct și nemijlocit în cursul cercetării judecătorești : 57;

- citați și neaudiați: 9;

d. membrii ai Partidului Social Democrat: 12 martori, din care:

- audiați direct și nemijlocit în cursul cercetării judecătorești : 12;

e. angajați ai firmelor implicate în organizarea Trofeului Calității, evaluatori, consilieri la Administrația Financiară care au controlat aceste firme: 16 martori, din care:

- audiați direct și nemijlocit în cursul cercetării judecătorești: 15;

- citați și neaudiați: 1 [pentru care la termenul din 20 decembrie 2011 s-a făcut aplicarea art. 327 alin. (3) C. proc. pen. - fil. 181 vol. 22 ds.fond];

f. angajați ai SC V.T.C. SA: 27 martori, din care:

- audiați direct și nemijlocit în cursul cercetării judecătorești: 23;

- citați și neaudiați: 4 [pentru care la termenul din 20 decembrie 2011 s-a făcut aplicarea art. 327 alin. (3) C. proc. pen. - fil. 181 vol. 22 ds.fond];

g. angajați ai SC E.G. SRL, reprezentanți ai firmelor care au avut legături comerciale cu aceasta: 130 martori, din care:

- audiați direct și nemijlocit în cursul cercetării judecătorești: 118;

- citați și neaudiați: 12 [pentru care la termenul din 20 decembrie 2011 s-a făcut aplicarea art. 327 alin. (3) C. proc. pen. - fil. 181 vol. 22 ds.fond].

Sintetizând, rezultă că din cei 967 de martori indicați în citativul rechizitoriului, au fost audiați direct și nemijlocit în cursul cercetării judecătorești 767 de martori, adică 79% dintre cei propuși.

Din cei 200 de martori neaudiați, 129 au fost citați (parte din ei chiar de mai multe ori), iar 71 nu au fost citați niciodată.

Pentru 41 dintre cei 129 de martori citați și neaudiați, la termenul din 20 decembrie 2011 s-a făcut aplicarea art. 327 alin. (3) C. proc. pen., constatându-se o imposibilitate obiectivă de audiere a acestora, concretizată în următoarele împrejurări: deces (9 persoane), stabilire în străinătate, schimbarea domiciliului fără a se cunoaște alte date, adrese eronate, plecare din localitate, stare de sănătate precară, arestare în altă cauză.

În privința celor 71 de martori necitați în cauză, Curtea reține că aceștia reprezintă exclusiv inspectori din cadrul Inspectoratelor Teritoriale și Județene în Construcții, fiind propuși pentru dovedirea modului în care angajații I.S.C., de la nivel teritorial sau județean au fost implicați în organizarea Trofeului Calității sau au participat la acest eveniment.

Or, ținând seama de faptul că în dovedirea acelorași împrejurări fuseseră audiate până la termenul din 25 noiembrie 2011 un număr de 325 de persoane, adică 67% dintre toți martorii - inspectori din cadrul Inspectoratelor Teritoriale și Județene în Construcții -, că acestea și-au menținut în totalitate declarațiile date în cursul urmăririi penale, Curtea a apreciat că ascultarea unor martori suplimentari pentru lămurirea acelorași aspecte reprezintă un demers inutil, neexistând vreo presupunere rezonabilă că martorii neaudiați până la acea dată (fie ei și necitați) și-ar fi schimbat depozițiile date în faza de urmărire penală și ar fi înfățișat împrejurări cu totul noi, cu relevanță pe situația de fapt, altele decât cele pentru care fuseseră solicitați să depună mărturie în cursul cercetărilor.

În consecință, a făcut aplicarea art. 329 alin. (2) C. proc. pen. și a dispus ca martorii citați și neaudiați, respectiv necitați, angajați ai Inspectoratelor Teritoriale și Județene în Construcții, să nu mai fie audiați în cauză (cu două excepții, fiind vorba despre inspectori teritoriali, ale căror depoziții urmăreau a clarifica aspecte suplimentare).

În acest context, Curtea a apreciat că instituția renunțării la martori, reglementată de art. 329 C. proc. pen. nu face distincție între martorii propuși în apărare și cei propuși în acuzare, inclusiv prin actul de sesizare și că, ori de câte ori pe parcursul cercetării judecătorești se constată că administrarea acestei probe a devenit inutilă sau nu mai este necesară, instanța poate dispune, după ascultarea părților și a procurorului, ca acea probă (în particular, audierea unor martori) să nu mai fie administrată.

În acest sens, Curtea apreciază că interpretarea art. 329 C. proc. pen. trebuie făcută nu numai în litera, ci și în spiritul legii, inclusiv prin raportare și la alte principii după care se desfășoară procesul penal; or, prelungirea probațiunii asupra unor chestiuni de fapt care apar ca fiind pe deplin lămurite pe parcursul cercetării judecătorești, reprezintă un demers inutil și excesiv, care nu ar face decât să afecteze celeritatea care trebuie să guverneze procesul penal.

În acest context, Curtea nu poate să nu remarce că, probabil dintr-un exces de rigoare, Parchetul a propus prin rechizitoriu un număr impresionant de martori, fără a ține seama de necesitățile probatorii ale cauzei și, mai ales, fără o alocare echilibrată a depozițiilor testimoniale în raport de fiecare împrejurare de fapt ce se dorea a fi dovedită.

S-a ajuns astfel la situația în care, din cei 967 de martori indicați în rechizitoriu, aproape jumătate (479) să fie propuși exclusiv pentru a stabili în ce măsură proprii angajați din teritoriu ai Inspectoratului de Stat în Construcții au fost implicați organizatoric pentru Trofeul Calității, împrejurare de fapt care putea fi lămurită în mod evident de un număr mult mai mic de persoane (așa cum de altfel a rezultat din cercetarea judecătorească) și care, oricum, nu era determinantă în stabilirea vinovăției sau nevinovăției inculpaților.

Curtea reține că, prin necitarea unui număr redus de martori din aceeași categorie (71 din 479), drepturile procesuale ale inculpaților (inclusiv cel la un proces echitabil) nu au fost încălcate, întrucât mărturiile acestor persoane nu erau singulare și nici determinante pentru stabilirea situației de fapt.

În acest sens, Curtea constată pe de o parte că acești martori au fost propuși pentru dovedirea acelorași împrejurări de fapt, care au fost lămurite prin declarațiile celorlalți 329 de martori din aceeași categorie, audiați direct și nemijlocit de către instanță.

In aceste condiții, chiar dacă am admite că în urma audierii acestor 71 de martori, din depozițiile acestora ar fi rezultat împrejurări de fapt contrare celor rezultate din declarațiile celorlalți 329 de martori (deși această situație era cvasiimposibilă, ținând seama că niciunul dintre martorii audiați de instanță nu și-a modificat esențial declarația din cursul urmăririi penale), un asemenea rezultat nu ar fi fost de natură a conduce la reținerea unei alte situații de fapt, ținând seama de ponderea (minoritară) a celor 71 de martori din totalul martorilor din aceeași categorie.

Pe de altă parte, aceste chestiuni de fapt nu erau esențiale pentru stabilirea vinovăției inculpaților, nefiind de natură a conduce prin ele însele la condamnarea sau achitarea acestora. Așa cum s-a arătat, audierea lor viza exclusiv modalitatea în care angajații Inspectoratelor teritoriale sau județene în construcții au fost implicați în organizarea simpozioanelor Trofeul Calității și dacă respectivele persoane au participat ulterior, ca invitați, la aceste evenimente.

Pentru a nu aduce atingere dreptului la un proces echitabil, mărturiile persoanelor necitate, date în cursul urmăririi penale, nu vor fi valorificate în cadrul prezentului proces penal, nefiind așadar avute în vedere la soluționarea cauzei.

În privința celorlalți 79 de martori din aceeași categorie, care au fost citați, dar nu s-au prezentat în fața Curții pentru a fi audiați, prin încheierea din 25 noiembrie 2011 s-a dispus ca nici aceștia să nu mai fie recitați în cauză, pentru motive identice cu cele expuse anterior în privința celor 71 de martori necitați.

În mod similar, nici declarațiile date de aceste persoane în faza de urmărire penală nu vor fi avute în vedere la soluționarea cauzei, cu atât mai mult cu cât în privința lor, Curtea nu a dispus citirea acestora în ședință publică, în condițiile art. 327 alin. (3) C. proc. pen.

- administrarea de probe noi;

Pe parcursul cercetării judecătorești, procurorul și părțile au avut posibilitatea de a propune probe noi, acestea fiind discutate în contradictoriu la termenele din 8 februarie 2011 (fil. 149 vol. 2 ds.fond), 25 noiembrie 2011 (fil. 217 vol.16 ds.fond) și 20 decembrie 2011 (fil. 182 vol.22 ds. fond).

După deliberare, în condițiile art. 67 C. proc. pen., Curtea a încuviințat în parte probatoriile solicitate, respectiv:

a. ascultarea martorilor pe situația de fapt, propuși de inculpatul N.A.: C.L.B., C.O. (fil. 121, voi. 17 ds.fond), Z.V. (fil. 201, vol.21 ds.fond), V.A. (fil. 119, vol. 17 ds.fond) și N.D. (fil. 116, vol. 17 ds.fond);

În acest context, Curtea reține că la termenul din 8 februarie 2011, fixat pentru discutarea probațiunii, inculpatul N.A. a solicitat încuviințarea audierii a 92 de martori, pentru a demonstra „că în anul 2004 campania electorală pentru alegerile legislative și prezidențială a fost comună, perioada de campanie electorală prezidențială distinctă având loc doar pentru turul al II-lea al alegerilor prezidențiale", (fil. 98 vol. 2 ds.fond).

Curtea a încuviințat în parte cererea inculpatului, limitând numărul martorilor propuși spre audiere, în condițiile în care pentru aceeași teză probatorie (așa cum însuși inculpatul a precizat în scris) s-a solicitat (și încuviințat) proba cu înscrisuri.

Curtea reține că o asemenea măsură nu încalcă principiul egalității armelor, căci acesta nu presupune o corespondență cantitativă a probelor propuse în acuzare și apărare.

În acest sens, este adevărat că prin Rechizitoriu s-a propus ascultarea a 967 de martori, însă declarațiile acestora nu au aceeași relevanță probatorie; astfel, 716 martori reprezintă numai angajați ai inspectoratelor teritoriale și județene în construcții, precum și participanți la simpozioanele legate de Trofeul Calității, persoane ale căror depoziții nu sunt esențiale pentru stabilirea vinovăției sau nevinovăției inculpaților, în condițiile în care acestea nu au atestat decât împrejurări legate de organizarea și desfășurarea respectivelor evenimente.

De altfel, așa cum se va vedea cu ocazia analizei probatoriului, situația de fapt, ca și vinovăția inculpaților sunt dovedite în primul rând de înscrisurile, rapoartele de constatare și de expertiză financiar-contabile, probele testimoniale fiind de natură a completa împrejurările de fapt rezultate din celelalte mijloace de probă.

În cazul inculpatului N., fără a intra la acest moment în analiza probatoriului, apărarea acestuia și, implicit, probațiunea propusă au avut în vedere mai mult aspecte legate de campania electorală propriu-zisă și limitele în care inculpatul a acționat în acea perioadă, omițându-se să se constate că acuzațiile aduse inculpatului vizează cu totul alte împrejurări, respectiv finanțarea ilegală a campaniei sale electorale, în strânsă legătură cu un eveniment care avusese loc cu mult înainte de declanșarea acesteia, organizat special pentru a se colecta surse pentru campania sa electorală prezidențială, ca urmare a exercitării de către inculpat a influenței și autorității sale, ca șef de partid.

In aceste condiții, cu atât mai mult s-a impus limitarea probațiunii testimoniale propuse de inculpat, relevanța sa fiind discutabilă prin raportare la concretețea acuzațiilor aduse acestui inculpat.

În privința inculpaților P.B. și P.M.I., aceștia au propus audierea, în calitate de martori, a persoanelor care au efectuat activitatea de jurizare a lucrărilor înscrise pentru Trofeul Calității, precum și a celor care au participat la aceste evenimente, în diferite calități (oficialități, oameni de afaceri, reprezentanți mass-media) - fil. 84 și urm.,vol. 2 ds.fond.

Ca și în cazul inculpatului N., Curtea a constatat că probațiunea testimonială propusă de acești inculpați se îndepărtează de acuzațiile concrete care li se aduc; astfel, inculpaților nu li se impută că evenimentele nu au avut loc, ci faptul că acestea au fost în realitate o formă mascată de colectare de fonduri pentru campania electorală a inculpatului N.A., sumele încasate nelegal de societățile conduse și controlate de cei doi inculpați fiind apoi „plimbate" prin operațiuni comerciale fictive, pentru a li se pierde urma și a putea fi în final utilizate potrivit destinației lor reale, respectiv achiziționarea de materiale electorale pentru inculpatul N.

Din această perspectivă, Curtea a respins proba cu martori solicitată de inculpații P.B. și P.M.I., constatând că aceasta nu este pertinentă, concludentă și utilă, prin raportare la acuzațiile concrete care le-au fost imputate prin actul de sesizare (fil. 148, vol. 2 ds.fond).

În privința inculpatelor J.I.P. și G.D., Curtea a apreciat că probațiunea testimonială propusă de acestea este în cea mai mare parte inutilă, întrucât martorii indicați urmau a fi audiați pe aspecte legate de „modul în care s-a organizat Trofeul Calității" (fil. 83, vol. 2 ds.fond), în condițiile în care chiar prin rechizitoriu erau deja propuse spre audiere mai multe persoane din Inspectoratul de Stat în Construcții, inclusiv cele care au deținut diverse funcții de conducere în această instituție în anul 2004.

Deși Curtea a încuviințat inculpatelor ascultarea în calitate de martor a numitului R.G., persoană care a efectuat un control la I.S.C. în legătură cu organizarea Trofeului Calității, ulterior inculpatele au renunțat la audierea acestuia, în condițiile în care nu au reușit să identifice adresa acestuia, pentru a fi citat (fil. 149 vol. 2, fil. 20 vol.3 ds.fond).

b. la termenul din 20 decembrie 2011, Curtea a încuviințat la solicitarea inculpatei J.I.P., audierea în calitate de martor pe situația de fapt a numitei O.A.M., constatând că aceasta are legătură directă cu una dintre acuzațiile aduse inculpatei prin actul de sesizare.

Martora a fost audiată la termenul din 9 ianuarie 2012 (fil. 311 vol. 22 ds.fond).

c. încuviințarea probei cu înscrisuri pentru inculpați, acestea fiind depuse la dosar în mai multe rânduri( voi.8, 9, 10, 17, 23, 24 ds.fond);

d. încuviințarea, la cererea inculpaților J.I.P., G.D., P.B. și P.M.I. efectuării unei expertize contabile, raportul de expertiză, însoțit de supliment și îndreptare eroare fiind depuse la dosarul cauzei (fil.1 vol. 12 bis, fil. 1 vol. 21, fil. 300 vol. 22 ds.fond).

În legătură cu raportul de expertiză, la termenul din 25 noiembrie 2011 Curtea a respins suplimentarea acestuia în sensul solicitat de inculpatul V.M.C., constatând pe de o parte că inițial acesta nu a solicitat nicio probă nouă în apărare, așadar nici efectuarea vreunei expertize contabile (a se vedea încheierea din 8 februarie 2011), iar pe de altă parte așa-zisul supliment de expertiză reprezenta o modificare a obiectivelor stabilite de instanță pentru expertiza solicitată de ceilalți inculpați (mai puțin inculpatul N.).

Totodată, la termenul din 9 ianuarie 2012 cei doi experți contabili desemnați să efectueze expertiza au fost audiați în condițiile art. 124 alin. (2) C. proc. pen. (fil. 307,309, vol. 22 ds.fond).

e. încuviințarea, la cererea inculpatei G., a unei adrese către Inspectoratul de Stat în Construcții în legătură cu sumele cheltuite de această instituție pentru Trofeul Calității (fil. 217 vol.1 6 ds.fond), răspunsul fiind depus la dosar (fil. 261 vol. 18 ds.fond).

Din oficiu, Curtea a apreciat necesară efectuarea unor adrese către SC E.G. SRL și Inspectoratul de Stat în Construcții în principal pentru clarificarea relațiilor comerciale/ contractuale între aceste entități (fil. 74 vol. 8, ds.fond), precum și între acestea și alte instituții/persoane juridice, răspunsurile fiind depuse la dosarul cauzei (fil. 208, vol. 8 și fil. 100 și urm. vol. 9 ds.fond)

Pe lângă probele testimoniale (cu excepția celor încuviințate, menționate anterior), Curtea a respins celelalte probe noi solicitate de inculpați la termenele din 8 februarie, 25 noiembrie și 20 decembrie 2011.

De asemenea, la termenul din 9 ianuarie 2012 Curtea a respins solicitarea inculpatului N. privind vizionarea în ședință publică a suporților electronici atașați la dosar, care în fapt conțin imagini de la simpozioanele Trofeul Calității, organizate în anul 2004.

Astfel, Curtea a avut în vedere împrejurarea că inculpatul nu a contestat conținutul acestor suporți, pe care de altfel i-a copiat, cu încuviințarea instanței, încă din anul 2009 (cu excepția unuia singur, care nu a putut fi deschis) - fil. 80,95 și 110 vol. 1 ds.fond.

În plus, imagini relevante în legătură cu aceste manifestări se regăsesc în planșele foto depuse de inculpați la dosarul de fond, în mai multe rânduri, însoțind alte înscrisuri încuviințate în probațiune.

III. Examinând întregul material probatoriu administrat în cauză în faza de urmărire penală și în faza de judecată, Înalta Curte reține ca fiind dovedită următoarea situație de fapt:

A. finanțarea ilegală a campaniei electorale a inculpatului N.A. prin intermediul TROFEULUI CALITĂȚII

Curtea reține că în anul 2004 din inițiativa inculpatei J.I.P., inspector general de stat în cadrul Inspectoratului de Stat în Construcții (I.S.C.), cu sprijinul inculpaților G.D., inspector general de stat adjunct în cadrul aceleiași instituții, P.B., P.M.I. și V.M.C., reprezentanți ai unor societăți private, a fost organizat, sub pretextul aniversării a 20 de ani de existență a Inspectoratului și a premierii lucrărilor deosebite realizate în domeniul construcțiilor, un eveniment intitulat „Trofeul Calității în Construcții".

De la bun început, s-a stabilit că această manifestare va presupune 11 evenimente organizate în primăvara anului 2004 la nivelul celor 11 Inspectorate Teritoriale în Construcții (București, Bacău, Brașov, Cluj, Craiova, Constanța, lași, Oradea, Pitești, Ploiești, Timișoara), precum și o fază finală, în toamna aceluiași an, desfășurată la București.

În realitate, în unanimitate, Curtea constată că această manifestare a fost o formă mascată de a colecta bani pentru campania electorală prezidențială din toamna anului 2004 a inculpatului N.A., președinte al Partidului Social Democrat și candidat la funcția de Președinte al României, iar în majoritate, că aceasta a fost rezultatul influenței pe care inculpatul și-a exercitat-o, aspect care va fi detaliat cu ocazia analizei probatoriului.

Potrivit mecanismului pus la punct de către inculpați, finanțarea ilegală a campaniei electorale a inculpatului N. prin intermediul Trofeului Calității, a presupus mai multe etape:

a.1. colectarea banilor

Această etapă a acoperit fazele teritoriale ale evenimentului, care au presupus încasarea unor taxe de participare, percepute persoanelor fizice și juridice din domeniul construcțiilor (și nu numai) care și-au dat acordul de a participa la aceste manifestări.

Sub pretextul lipsei din bugetul instituției a fondurilor necesare organizării acestor evenimente, inculpata J., de conivență cu inculpații G.D., P.B. și P.M.I., a decis ca respectivele taxe de participare să fie încasate de către 5 societăți private, ce făceau parte dintr-un grup de firme controlate și conduse de către ultimii doi inculpați, care activau în domeniul organizării de evenimente.

În privința ultimilor doi inculpați, din actele aflate la dosar rezultă că inculpata P.M.I. era asociat majoritar în trei dintre aceste societăți, fie în mod direct (la SC A.R. SRL și SC M.D.G. SRL), fie indirect (la SC U.C. SRL).

În cazul inculpatului P.B., deși acesta nu avea calitatea de asociat la vreuna dintre societăți, el era cel care controla în fapt activitatea acestora (ca de altfel a tuturor societăților din grup), fapt recunoscut chiar de către inculpat (fil. 141 vol. 2 ds.fond) și confirmat direct sau indirect de martorii audiați în cauză, B.B., B.G., H.I., N.G., U.M. (fil. 2 și urm.vol.4 ds. fond).

Potrivit art. 4 din O.U.G. nr. 63 din 30 august 2001 privind înființarea Inspectoratului de Stat în Construcții, aceasta instituție se finanța integral din venituri extrabugetare, constituite (în principal) din cota prevăzută de Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, dar și din alte surse, respectiv „sume obținute din efectuarea de prestații și servicii specifice, pe bază de tarife stabilite de consiliul de conducere și aprobate de ministrul lucrărilor publice, transporturilor și locuinței".

Or, potrivit art. 4 lit. c) din Regulamentul de organizare și funcționare a Inspectoratului de Stat în Construcții, în vigoare până în luna iunie 2004, între „prestările de servicii specifice" se regăseau și „manifestările tehnice privind problematica specifică activității proprii".

Dincolo de pretextul aniversar al Trofeului Calității, aceasta manifestare a avut un caracter preponderent tehnic, dezbătându-se probleme specifice domeniului proiectării și execuției construcțiilor, fapt atestat de majoritatea martorilor audiați în cauză (angajați ai inspectoratelor în construcții sau agenți economici din domeniu), care au participat la evenimentele prilejuite de Trofeul Calității.

Prin urmare, potrivit dispozițiilor legale, o asemenea manifestare trebuia să constituie o sursă de finanțare a Inspectoratului de Stat în Construcții, ceea ce presupunea stabilirea de către consiliul de conducere al instituției a taxelor (tarifelor) de participare, aprobarea lor de către ministrul lucrărilor publice, transporturilor și locuinței și încasarea lor de către Inspectoratul de Stat în Construcții.

Ulterior, din fondurile astfel constituite, toate cheltuielile legate de organizarea evenimentului, atât la nivel teritorial, cât și ca fază finală, trebuiau să fie făcute cu respectarea legislației din domeniul achizițiilor publice (O.U.G. nr. 60/2001 și H.G. nr. 461/2001).

Contrar acestor reglementări legale, care se prezumă în mod absolut (nemo censetur ignorare lege) că erau cunoscute de către toți inculpații, taxele de participare pentru Trofeul Calității au fost stabilite în mod arbitrar și exclusiv de către inculpații P.B. și P.M.I., împreună cu cei câțiva angajați ai firmelor controlate de către aceștia, iar apoi încasate direct în conturile celor 5 societăți desemnate să organizeze aceste manifestări.

S-a stabilit astfel ca participanții la evenimentele teritoriale să achite 5.000.000 ROL (circa 125 de Euro) în cazul persoanelor fizice și 15.000.000 ROL (circa 375 de Euro) în cazul persoanelor juridice. La acestea se adăugau taxe suplimentare pentru cei care doreau să aibă un stand de prezentare în expoziția care se organiza cu ocazia fiecărui simpozion.

Aceste taxe au fost percepute nu doar agenților economici din domeniul construcțiilor (proiectanți, constructori, producători și distribuitori de materiale de construcții), ci și unor societăți comerciale, regii autonome și instituții de stat, a căror legătură cu domeniul construcțiilor era cel mult tangențială, prin prisma faptului că aveau obiective de investiții în derulare, însă ca beneficiari, iar nu ca antreprenori.

Între aceste instituții s-au regăsit Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorului (A.N.P.C), Regia Națională a Pădurilor (Romsilva) și Agenția Națională Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (A.N.S.V.S.A), toate fiind conduse de către membrii P.S.D., ca și Primăriile unor localități conduse de asemenea de membrii P.S.D.

Cuantumul total al sumelor încasate cu titlu de taxă de participare pentru cele 11 simpozioane teritoriale s-a ridicat la 67.138.990.000 ROL, adică 1.652.565 euro (la un curs mediu leu/ euro de 40.627,12, calculat pentru lunile aprilie-mai 2004 când au avut loc aceste evenimente, prin raportare la datele aflate în evidența B.N.R : 40.695,05 lei/Euro în aprilie și 40.559,19 lei/ euro în mai - a se vedea www.bnro.ro)

În privința celor 5 societăți ( SC A.R. SRL, SC C.M. SRL, SC U.C. SRL, SC M.D.G. SRL și SC A.M. SRL) acestea au fost desemnate de către inculpații P.B. și P.M.I. să se ocupe de organizarea celor 11 evenimente teritoriale, fără a exista vreo procedură de achiziție publică desfășurată de către I.S.C. în acest sens.

Ulterior, fiecăreia dintre aceste societăți i-au fost „încredințate" unul sau mai multe din cele 11 evenimente teritoriale, dispunându-se totodată de către inculpatele J. și G. ca la nivelul fiecărui inspectorat teritorial în construcții să se încheie contracte de prestări servicii de organizare cu societatea corespunzătoare din grupul de firme controlat și condus de către inculpații P.B. și P.M.I.

Încheierea unor asemenea contracte a fost ilegală nu doar pentru faptul că organizatorul tuturor manifestărilor era Inspectoratul de Stat în Construcții (iar nu cele teritoriale), că nu se parcursese o procedură de achiziție publică pentru atribuirea unui asemenea contract, ci și pentru faptul că, potrivit legii [art. 1 alin. (3) din O.U.G. nr. 63/2001] inspectoratele teritoriale nu aveau personalitate juridică și, prin urmare, nu aveau capacitatea de a contracta.

Din conținutul acestor contracte - tip, rezulta că fiecare inspectorat teritorial se obliga să asigure un număr minim de participanți plătitori (de pildă, la Bacău și Constanța acesta a fost 175 - fil. 20 și 25 vol. 26 dup) și să achite organizatorului contravaloarea serviciilor furnizate și a costurilor serviciilor prestate de către terți, indiferent de valoarea totală a încasărilor. în plus, era indicată o valoare minimă a contractului, care varia între 3.100 Euro (Craiova) și 3.785 Euro (Constanța) plus TVA, la care se adăugau costurile serviciilor efectuate de alți furnizori prestatori de servicii.

Fiind vorba despre niște contracte-tip, este evident că semnarea acestora de către șefii inspectoratelor teritoriale nu a fost rezultatul vreunei negocieri cu societățile private organizatoare.

Din probatoriul administrat în cauză a rezultat că, deși au fost organizate 11 evenimente la nivel teritorial, nu s-au încheiat decât 7 contracte (neexistând asemenea acte pentru manifestările de la Brașov, Pitești, Ploiești și București), iar două dintre acestea (pentru Cluj și Craiova) nu poartă dată și număr.

Această situație contradictorie ( contractele nu s-au încheiat în toate cazurile sau erau lipsite de elemente importante; atunci când s-au încheiat, unul dintre cocontractanți era lipsit de personalitate juridică; cuprindeau dispoziții care angajau, în anumite condiții, cheltuieli din partea inspectoratelor în construcții) denotă faptul că, în realitate, încheierea acestor contracte a fost un demers formal, menit a induce o ambiguitate în ce privește organizatorul evenimentelor (inspectoratul teritorial, cel central sau societatea privată?), cu implicații directe în ce privește încasarea și cheltuirea taxelor de participare.

Pe de altă parte, prin acest mod de operare s-a abătut atenția de la problema respectării procedurii de achiziție publică pentru serviciile de organizare a evenimentului, prin încercarea de acreditare a ideii că evenimentele nu au fost concepute în mod unitar, ci s-au organizat în mod autonom, la nivel de inspectorate teritoriale.

Pe lângă problema încheierii acestor contracte între inspectoratele teritoriale și societățile organizatoare, un alt element comun pentru toate aceste evenimente de la nivel local a fost faptul că pentru 10 din cele 11 manifestări, societățile sus-arătate au subcontractat practic „organizarea și concepția" manifestărilor către SC A.R. SRL ( una dintre cele cinci societăți implicate, la care asociat unic și director general era inculpata P.M.I. și care apare ca organizator al celui de-al unsprezecelea eveniment, de la Timișoara).

Acest aspect este deosebit de important, căci, așa cum o demonstrează actele aflate la dosar, această societate este cea prin intermediul căreia banii obținuți, cu titlu de taxe, de la participanții la Trofeul Calității s-au „mișcat", ajungând direct sau indirect la „destinație", respectiv la SC E.G. SRL și fiind folosiți în scopul stabilit inițial: achiziționarea frauduloasă de materiale de propagandă electorală pentru inculpatul N.A.

Ca mod de operare, în toate cele 10 cazuri, între societățile desemnate să organizeze fiecare eveniment teritorial și SC A.R. SRL au fost încheiate contracte-tip de prestări servicii, detaliate prin câte o anexă aferentă fiecărei manifestări.

Obiectul contractului consta în „prestarea unor servicii de asistență, logistică, organizare evenimente, prezentări multimedia, grafică etc", concretizate în:

- servicii de asistență și logistică în organizare eveniment (concepție și realizare desfășurător eveniment; operare baza de date, operator telefon/fax; asistență în derularea contractelor cu furnizorii);

- servicii concepție text, design, pregătire pentru tipar și supravegherea execuției în tipografie a materialelor necesare desfășurării evenimentului (invitații, bannere de interior și exterior, pop-up-uri; mape și conținutul acestora; afișe; ecusoane);

- concepție și realizare prezentare multimedia eveniment (realizare scenariu prezentare; selectare și prelucrare fotografii; inserare sunet; programare și design);

- concepție și realizare prezentare multimedia juriu (realizare scenariu prezentare; selectare și prelucrare fotografii; prelucrare text CV- uri; programare și design);

- organizare conferință de presă (realizarea listei de invitați mass-media; redactarea comunicatului de presă; transmiterea de invitații către presă; înregistrarea participanților mass-media);

- organizarea și supravegherea înregistrării participanților la eveniment ( realizarea desk-ului de înregistrare; asigurarea prezenței a două persoane la desk).

Potrivit expertizei contabile întocmite în cauză (fil. 46 raport de expertiză), din totalul cheltuielilor efectuate de către cele 4 societăți „beneficiare" pentru fazele teritoriale ale Trofeului Calității, 84% reprezintă plăți făcute către SC A.R. SRL (la care, în mod evident, se adaugă ceea ce a obținut SC A.R. SRL din evenimentul de la Timișoara, pe care l-a organizat în mod direct).

Aparte de împrejurarea că această societate (la care asociat unic și director general era inculpata P.M.I.), făcea parte din același grup de firme controlat de inculpatul P.B., din examinarea anexelor la aceste contracte se pot desprinde cu ușurință următoarele idei:

- nu există criterii precise după care să fie evaluate în mod obiectiv „concepția" și „organizarea" unui eveniment, ceea ce conduce la arbitrariu și la concluzia (falsă) că orice sumă plătită pentru un asemenea serviciu este corectă, câtă vreme părțile au consimțit la aceasta.

Nu rezultă din actele dosarului de ce, de pildă, concepția (unică) a unor afișe, mape, ecusoane, bannere este de ordinul zecilor de mii de Euro, pe când concepția și prezentarea multimedia a evenimentului costă câteva mii.

- deși „concepția și organizarea" evenimentelor teritoriale a fost identică, cu elemente de personalizare ținând strict de denumirea locului unde aveau loc, aceste servicii „prestate" de către SC A.R. SRL au fost facturate de 10 ori, separat pentru fiecare eveniment subcontractat.

Astfel, din actele aflate la dosar, rezultă că cele 11 evenimente teritoriale, s-au desfășurat după același tipic: înregistrarea participanților; vizitarea expoziției, organizate de regulă în holul locației; cuvântul de deschidere al inculpatei J.; doua-trei expuneri teoretice de specialitate ținute de profesori sau inspectorii teritoriali; festivitatea de premiere a lucrărilor din concurs și masa festivă. (fil. 140,169 vol. 26dup).

De asemenea, concepția invitațiilor, bannere-lor, mapelor, afișelor și ecusoanelor, a prezentării multimedia pentru juriu și eveniment s-a realizat o singură dată, ulterior datele fiind personalizate în funcție de eveniment (însă aceasta nu presupune un efort de concepție);

- deși cele 11 evenimente s-au desfășurat în mod identic, cheltuielile ocazionate de „concepția și organizarea" fiecăruia dintre cele 10 subcontractate către SC A.R. SRL au fost diferite și stabilite în mod arbitrar, atât ca sumă globală (per eveniment), cât și ca sume defalcate (conform specificației din anexe).

Astfel, SC A.R. SRL a încasat de la SC C.M. SRL. pentru 3 evenimente (Oradea, Ploiești, lași) suma de 255.000 de Euro, în timp ce de la SC A.M., tot pentru 3 evenimente (Constanța, Bacău și București) a încasat 153.800 de Euro.

Pe de altă parte, pentru „concepția și organizarea" celor două evenimente organizate de SC M.D.G. SRL (Brașov și Craiova), SC A.R. SRL a încasat 255.800 de Euro, sumă comparabilă cu cea menționată anterior, obținută de la SC C.M. SRL. pentru 3 evenimente.

În fine, cele două evenimente de la Brașov și Craiova, au fost „mai scumpe" decât alte două evenimente, de la Cluj și Pitești, organizate de SC U.C. SRL., pentru care SC A.R. SRL a încasat „doar" 216.000 de Euro.

În privința cheltuielilor defalcate, Curtea constată că, deși concepția bannere-lor, a afișelor, a mapelor și a ecusoanelor a fost unică (s-a făcut o singură dată), realizându-se ulterior doar o personalizare în funcție de locație (în sensul că s-a scris, de pildă, „Bacău" în loc de „București" - a se vedea fil. 159-162, comparativ cu fil. 184-187 vol. 26 dup), SC A.R. SRL nu doar că a încasat de 10 ori bani pentru un serviciu unic, dar sumele corespunzătoare fiecărui eveniment (de ordinul zecilor de mii de Euro !!!) sunt în mod nejustificat diferite (10.500 Euro la Bacău, 14.500 Euro la Constanța, 20.500 Euro la București, 32.100 Euro la Ploiești, 33.500 Euro la lași, 33.800 Euro la Pitești, 40.200 Euro la Craiova, 40.500 Euro la Oradea, 54.000 Euro la Cluj, 72.500 Euro la Brașov ).

Toate aceste date dovedesc lipsa oricărei fundamentări a cheltuielilor cu „concepția și organizarea" evenimentelor teritoriale și reprezintă unul dintre elementele care conduc la concluzia că, în fapt, prin aceste contracte nu s-a urmărit decât să se dea o justificare aparentă a transferării celei mai importante părți din sumele obținute cu titlu de taxă de participare, către SC A.R. SRL, principalul „pion", alături de SC E.G. SRL, în operațiunea „bani pentru campania electorală a lui A.N.".

Împrejurarea că aceste contracte au fost încheiate între societăți private (fiind rezultatul acordului lor de voință, inclusiv asupra acestor sume - exorbitante și nejustificate), este lipsită de relevanță, ținând seama că, potrivit celor expuse anterior, sumele de bani cheltuite pentru Trofeul Calității reprezentau, în realitate, sume cuvenite Inspectoratului de Stat în Construcții, care trebuiau să fie utilizate, după încasarea și contabilizarea lor de către această instituție publică, numai cu respectarea legislației privind achizițiile publice, ceea ce ar fi atras o rigoare inclusiv în privința modului de stabilire a cheltuielilor.

Pentru a valida această concluzie, se poate face comparație între oricare dintre evenimentele teritoriale (în cazul cărora cheltuielile s-au făcut din taxele încasate de societățile private) și faza finală (ale cărei cheltuieli au fost suportate din fonduri publice, respectiv din bugetul I.S.C.).

Chiar dacă nici în acest ultim caz nu au fost respectate dispozițiile legale privind achizițiile publice (fapt ce va fi detaliat ulterior), se poate constata cu ușurință diferența uriașă, de pildă, între costurile de „creație" referitoare la aceleași obiecte (invitații, afișe, bannere).

Astfel, dacă la fazele teritoriale aceste cheltuieli se situează între 10.500 și 72.500 de euro (cu mențiunea că sumele sunt, în 7 din 10 cazuri, de peste 30.000 de euro), pentru faza finală ele sunt de 4.160 de Euro !.

De altfel, chiar dacă și pentru faza finală s-a „apelat" din nou la SC A.R. SRL, fiind vorba despre o subcontractare a serviciilor de producție și creație (contractul nr. 227 din 14 septembrie 2004 - fil. 110 vol. 53 dup), se constată că valoarea acestui contract (44.695 euro) este inferioară sumelor obținute de aceeași societate pentru 9 din cele 10 evenimente teritoriale subcontractate (mai puțin cel de la Bacău), cu precizarea că în aceste ultime cazuri costurile nu au avut în vedere decât concepția, iar nu și producția (ca la faza finală).

Cu alte cuvinte, la fazele teritoriale s-au plătit mai mulți bani pentru mai puține prestații, tocmai pentru că nu a existat, nici măcar formal, vreun control asupra modului de evaluare și realizare a cheltuielilor.

Detaliind organizarea Trofeului Calității la nivel teritorial, prin raportare la societățile implicate, Curte reține următoarele:

1. SC A.R. SRL a organizat direct (fără subcontractare) primul simpozion Trofeul Calității, la Timișoara (22 aprilie 2004).

A fost încheiat contractul nr. 167 din 14 aprilie 2004 între I.T.C. Timișoara și SC A.R. SRL.

A fost încasată cu titlu de taxe de participare suma totală de 4.885.000.000 ROL, achitată de 325 de participanți plătitori.

Au fost efectuate cheltuieli în cuantum de 828.282.761 ROL

Suma rămasă la dispoziția SC A.R. SRL a fost de 4.056.717.239 ROL, adică 83% din încasări (fil. 44, 52 rap. exp., fil. 7 supliment rap. exp.).

2. SC C.M. S.R.L a organizat evenimentele de la Oradea (26 aprilie 2004), Ploiești (20 mai 2004) și lași (31 mai 2004).

Au fost încheiate contractul nr. 65 din 2 aprilie 2004 între I.T.C. Oradea și SC C.M. SRL. și nr. 87 din 26 aprilie 2004 între I.T.C. Iași și SC C.M. SRL.

Pentru simpozionul de la Ploiești nu s-a încheiat niciun contract.

Pentru cele 3 evenimente a fost încasată cu titlu de taxe de participare suma totală de 16.782.140.000 ROL, achitată de 1015 de participanți plătitori.

Au fost efectuate cheltuieli totale în cuantum de 15.603 900.975 ROL, din care (fil. 38 și urm. rap. exp.):

- către SC A.R. SRL: 10.950.000.000 ROL (255.000 Euro), adică 70% din totalul cheltuielilor, în baza contractului nr. 62 din 29 martie 2004 încheiat între această societate și SC C.M. SRL.

Se observă că acest contract este anterior celor încheiate de SC C.M. SRL. cu I.T.C. Oradea și lași, în urma cărora această societate devenea organizator al respectivelor evenimente.

- către SC M.O. SA (din același grup de firme) : 1.119.000.000 ROL, în baza contractului nr.167 din 30 martie 2004 încheiat între această societate și SC C.M. SRL .

Și acest contract este anterior celor încheiate de SC C.M. SRL. cu I.T.C. Oradea și lași.

Obiectul contractului l-a constituit inserția unor afișe în numerele 81, 85 și 86 din revista „Banii noștri" editată de SC M.O. SRL.

- către SC E.G. SRL: 2.045.312.500 ROL, în baza contractului nr. 58 din 25 martie 2004 încheiat între această societate și SC C.M. SRL.

Și acest contract este anterior celor încheiate de SC C.M. SRL. cu I.T.C. Oradea și lași.

Obiectul contractului l-au constituit servicii de tipar, cașerare și distribuție a 11.000 postere, aceasta din urmă prevăzându-se a fi făcută la adrese de persoane fizice și juridice din baza de date a beneficiarului, prin centrele SC E.G. SRL aflate pe teritoriul tării.

Din actele aflate la dosar rezultă că tipărirea respectivelor afișe a făcut obiectul pungii de comandă SC E.G. SRL nr. 25029 din 29 iunie 2004, iar produsele ar fi fost predate cu nota de predare/primire produse finite nr. 0009602 din 30 iunie 2004, adică la o lună de la data la care ultimul eveniment Trofeul Calității organizat de SC C.M. SRL avusese loc, ceea ce înseamnă că respectivele cheltuieli au fost unele fictive, fără vreo legătură cu această manifestare (fil. 6 și urm., fil. 40 vol. 37 dup).

Suma rămasă la dispoziția SC C.M. S.R.L, după efectuarea tuturor cheltuielilor, a fost de 1.178.239.025 ROL, din care 1.122.000.000 ROL au fost retrași de către administratorul societății ( fil. 2 supliment rap. exp.).

3. SC M.D.G. SRL a organizat evenimentele de la Brașov (17 mai 2004) și Craiova (27 mai 2004).

A fost încheiat contractul fără număr și fără dată între I.T.C. Craiova și SC M.D.G. SRL.

Pentru simpozionul de la Brașov nu s-a încheiat niciun contract.

Pentru cele 2 evenimente a fost încasată cu titlu de taxe de participare suma totală de 12.322.000.000 ROL, achitată de 677 de participanți plătitori.

Au fost efectuate cheltuieli totale în cuantum de 11.931.945.496 ROL, din care SC A.R. SRL: 11.020.000.000 ROL (255.800 Euro), adică 92% din totalul cheltuielilor, în baza contractului nr. 29 din 19 aprilie 2004 încheiat între această societate și SC M.D.G. SRL (fil. 42 și urm. rap. exp.)

Suma rămasă la dispoziția SC M.G.I. SRL, după efectuarea tuturor cheltuielilor, a fost de 390.054.504 ROL, din care 90.000.000 ROL au fost retrași numerar (fil. 6 supliment rap. exp.).

4. SC U.C. SRL. a organizat evenimentele de la Cluj (3 mai 2004) și Pitești (24 mai 2004).

A fost încheiat contractul fără număr și fără dată între I.T.C. Cluj și SC U.C. SRL.

Pentru simpozionul de la Pitești nu s-a încheiat niciun contract.

Pentru cele 2 evenimente a fost încasată cu titlu de taxe de participare suma totală de 12.302.350.000 ROL, achitată de 829 de participanți plătitori.

Au fost efectuate cheltuieli totale în cuantum de 11.401.793.208 ROL, din care SC A.R. SRL: 10.500.000.000 ROL (216.000 Euro), adică 92% din totalul cheltuielilor, în baza contractului fără număr din 15 aprilie 2004 încheiat între această societate și SC U.C. SRL.(fil. 35 și urm. rap. exp.).

Suma rămasă la dispoziția SC M.G.I. SRL, după efectuarea tuturor cheltuielilor, a fost de 900.556.792 ROL, din care 300.000.000 ROL au fost retrași numerar (fil. 4 supliment rap. exp.).

5. SC A.M. SRL a organizat evenimentele de la Constanța (29 aprilie 2004), București (10 mai 2004) și Bacău (13 mai 2004).

Au fost încheiate contractul nr. 16 din 22 aprilie 2004 între I.T.C. Constanța și SC A.M. SRL și contractul nr. 17 din 3 mai 2004 dintre I.T.C. Bacău și SC A.M. SRL.

Pentru simpozionul de la București nu s-a încheiat niciun contract.

Pentru cele 3 evenimente a fost încasată cu titlu de taxe de participare suma totală de 20.847.500.000 ROL .

Au fost efectuate cheltuieli totale în cuantum de 13.933.199.253 ROL, din care:

- către SC A.R. SRL: 8.903.600.900 ROL, în baza contractului nr. 166 din 14 aprilie 2004 încheiat între această societate și SC A.M. SRL.

Acest contract are 11 anexe, însă numai o parte din ele vizează Trofeul Calității (anexele 1-3 pentru fazele teritoriale și anexa 10 pentru faza finală).Valoarea însumată a acestora este de 177.300 Euro (153.800 fazele teritoriale și 23.500 faza finală).

Din actele aflate la dosarul cauzei mai rezultă că, deși în baza acestui contract, către SC A.R. SRL a fost virată suma de 14.000.000.000 ROL, numai 8.903.600.900 ROL este aferentă Trofeului Calității în Construcții, diferența de 5.096.399.100 reprezentând plata pentru un alt eveniment („Consumator, Competiție. Calitate") ce făcea obiectul anexelor 4-9 din același contract, ceea ce înseamnă că din taxele încasate de participanții la Trofeul Calității în Construcții s-a plătit și prestația SC A.R. SRL. pentru un alt eveniment.

De asemenea, prin anexa nr. 11 (fără dată) s-au contractat servicii de publicitate în revista Tarom Insight, care se tipărea de către SC E.G. SRL în baza contractului nr. 178 A din 3 mai 2004 încheiat de către această societate și SC A.R. SRL.

Având în vedere că numerele ce au făcut obiectul contractului erau cele de vară și toamnă, cu termene de livrare 14.06 și 14 septembrie 2004, este evident că aceste cheltuieli nu puteau să privească publicitate aferentă fazelor teritoriale ale Trofeului Calității, câtă vreme simpozioanele avuseseră loc în perioada aprilie-mai 2004!

- către SC A.R. SRL: 3.300.000.000 ROL, în baza contractului nr. 176 din 30 aprilie 2004 încheiat între această societate și SC A.M. SRL.

Obiectul acestui contract consta în tipărirea a 12.000 afișe format 70 x 100 și inserția acestora în revista „Banii noștri" (câte 4.000 în numerele ce urmau a se distribui în zonele Dobrogea/ sud și București/Moldova).

Pentru a-și îndeplini aceste obligații, SC A.R. SRL a încheiat la rândul său alte două contracte: nr. 248 din 6 mai 2004 cu SC M.O. SA, editorul revistei, ce avea ca obiect inserția afișelor și nr. 171 din 20 aprilie 2004 cu SC E.G. SRL (așadar, anterior contractului dintre SC A.M. SRL și SC A.R. SRL !) ce avea ca obiect tipărirea a 95.000 de postere format 70x100, din care 83.000 se distribuiau prin centrele SC E.G. SRL și 12.000 se livrau beneficiarului SC A.R. SRL.

Or, așa cum rezultă din actele dosarului, cele 95.000 de postere au făcut obiectul pungii de comandă nr. 25030 din 29 iunie 2004 și apoi notei de predare/primire produse finite nr. 0009605 din 30 iunie 2004, adică la mai mult de o lună de la data la care ultimul eveniment teritorial Trofeul Calității organizat de SC A.M. SRL avusese loc, ceea ce înseamnă că respectivele cheltuieli au fost unele fictive, fără vreo legătură cu această manifestare (fil. 6 și urm., fil. 40 vol. 37 dup).

Sintetizând, sumele obținute de către SC A.R. SRL de la SC A.M. SRL pentru Trofeul Calității în Construcții se ridică la 12.203.600.900 ROL, adică 88% din totalul cheltuielilor făcute de organizator pentru acest eveniment.

Suma rămasă la dispoziția SC A.M. SRL, după efectuarea tuturor cheltuielilor, a fost de 6.914.300.747 ROL, din care suma de 5.096.399.100 ROL a fost transferată către S.C A Rond S.R.L., ca plata pentru un alt eveniment („Consumator, Competiție, Calitate") - fil. 32 și urm.,fil.46 și urm. rap. exp., fil. 5 supliment rap. exp.

Concluzionând, din cele prezentate anterior rezultă că:

- suma totală încasată cu titlu de taxă de participare de cele 5 societăți organizatoare ale simpozioanelor teritoriale Trofeul Calității a fost de 67.138.990.000 ROL (1.652.565 Euro);

- suma totală ajunsă în conturile SC A.R. SRL a fost de 53.826.717.239 ROL (1.324.896 Euro), adică 80% din totalul taxelor încasate de la participanții la Trofeul Calității.

Această sumă este compusă din: 44.673.600.900 ROL aferentă contractelor încheiate cu celelalte 4 societăți; 4.056.717.239 ROL rămasă în cont după efectuarea cheltuielilor aferente simpozionului de la Timișoara; 5.096.399.100 ROL încasată pentru alt eveniment, dar tot din taxele de participare pentru Trofeul Calității.

- pe lângă suma sus-arătată, din taxele de participare au mai fost făcute alte plăți de 3.164.312.500 ROL către SC M.O. SA (a se vedea contractul nr. 167 din 30 martie 2004 încheiat cu SC C.M. SRL) și SC E.G. SRL ( a se vedea contractul nr. 58 din 25 martie 2004 încheiat cu SC C.M. SRL), fără ca acestea să fie aferente în mod real evenimentelor legate de Trofeul Calității.

- din sumele obținute de cele 4 societăți din taxele de participare, au rămas la dispoziția lor, după efectuarea cheltuielilor (reale și fictive), 4.286.751.968 ROL (105.514 euro).

- cheltuielile efective (reale) cu organizarea celor 11 simpozioane teritoriale (mai puțin cele către SC A.R. SRL., SC E.G. SRL și SC M.O. SA) au fost de 5.861.208.293 ROL, adică 8% din totalul taxelor încasate.

a. 2. cheltuieli făcute din bugetul Inspectoratului de Stat în Construcții pentru Trofeul Calității

Deși Inspectoratul de Stat în Construcții nu a încasat nicio sumă de bani cu titlu de taxă de participare pentru Trofeul Calității, instituția a făcut o serie de cheltuieli din bugetul său curent pentru acest simpozion, atât în fazele teritoriale, cât și în faza finală.

În acest sens, au fost încheiate o serie de contracte fără respectarea procedurilor de achiziție publică, hotărârea privind „câștigătorul" fiecărei proceduri fiind luată de către inculpatele J. și G. mai înainte de declanșarea acestora.

Mai mult, în cazurile în care era vorba despre achiziționarea unor bunuri, acestea fuseseră deja produse de către viitorul „câștigător" la momentul la care procedura de achiziție abia se iniția, ele existând fizic în patrimoniul I.S.C.

Se poate spune, de aceea, că în speță nu este vorba doar despre simple nereguli în legătură cu procedurile de achiziție publică, ci despre desfășurarea unor false asemenea proceduri, care în fapt nu au urmărit decât să dea o aparență de legalitate deciziilor ilegale luate la nivelul conducerii I.S.C, prin care fonduri din bugetul instituției au fost direcționate cu bună-știință către aceleași firme implicate în strângerea de bani și achiziționarea frauduloasă de materiale de propagandă electorală pentru inculpatul N.A.

Cheltuielile efectuate din bugetul I.S.C au vizat:

- achiziția unor bunuri distribuite la simpozioanele Trofeul Calității ca materiale promoționale, personalizate cu inscripția „Inspectoratul de Stat în Construcții" (caiete A4, caiete A5, pixuri, rulete, mape din plastic, cataloage cu firmele participante) sau utilizate pentru organizarea evenimentelor (plicuri și coli personalizate);

- achiziționarea unor servicii de organizare a fazei finale a Trofeului Calității.

In acest, sens au fost încheiate contracte ori s-au derulat relații comerciale, după cum urmează:

1. contractul nr. 416 din 13 iunie 2004 (sau 13 mai 2004) încheiat cu SC E.G. SRL (fil. 29 vol. 38 dup)

Acest contract a avut ca obiect executarea următoarelor bunuri: 5000 caiete personalizate A4, 5000 caiete personalizate A5, 7.100 plicuri personalizate C4, 7.450 plicuri personalizate Fedrigoni, 48.600 coli personalizate, 9.100 coli personalizate Fedrigoni.

Valoarea contractului a fost de 39.228 euro fără TVA , fiind achitată de către I.S.C suma de 1.915.641.892 ROL.

Așa cum rezultă din probatoriul administrat în cauză, bunurile respective au existat fizic înainte de încheierea contractului de mai sus, ceea ce dovedește că procedura de achiziție publică a fost inițiată și desfășurată în mod formal.

Astfel, la dosar există pungile de comandă aferente acestor bunuri, toate fiind executate de SC E.G. SRL în perioada 24.03-13 aprilie 2004, precum și avizele de însoțire a mărfii emise de aceeași societate în perioada 29 martie - 27 mai 2004 (fil. 58 și urm., fil. 75-84 vol. 38 dup).

Aceste acte confirmă susținerile martorului G.E., șeful serviciului administrativ și achiziții din cadrul I.S.C și șef al comisiilor de achiziții publice, care a arătat că a declanșat procedura de achiziție prin cerere de ofertă în luna aprilie 2004, la solicitarea inculpatelor J. și G., în condițiile în care plicurile și hârtiile ce urmau să facă obiectul procedurii fuseseră deja achiziționate, ele aflându-se în biroul inculpatei G. Martorul a mai susținut că această inculpată i-a comunicat că produsele fuseseră deja comandate la SC E.G. SRL și că documentația procedurii de achiziție trebuia întocmită astfel încât câștigătoare să fie această societate (vol. 72 dup, fil. 193 și urm. vol. 21 ds.fond).

Că așa stau lucrurile, rezultă implicit și din declarațiile date în calitate de martor de cvasimajoritatea persoanelor care au participat la simpozioanele teritoriale (reprezentanți ai unor agenți economici și inspectori de specialitate din cadrul inspectoratelor județene în construcții), care au arătat că la aceste manifestări au primit materiale promoționale inscripționate I.S.C, identice cu cele menționate în contractul nr. 416 (și, cum se va arăta în continuare, rezultate din relația comercială cu SC S.G. SRL).

Or, câtă vreme primul eveniment a avut loc la 22 aprilie 2004 la Timișoara, iar până la data încheierii contractului nr. 416, mai mult de jumătate din simpozioanele teritoriale avuseseră loc (luând în considerare data de 13 mai, iar nu de 13 iunie, ce apare pe exemplarul original), rezultă o dată în plus că bunurile ce au făcut obiectul contractului au existat fizic anterior încheierii acestuia.

Pe lângă faptul că a fost o procedură formală, ea a fost marcată și de o serie de nereguli (fil. 7 și urm. rap. exp): nu a existat o notă de estimare a valorii contractului și nici nota justificativă privind alegerea procedurii [art. 15 alin. (1) din O.U.G. nr. 60/2001]; nu au existat confirmări de primire a invitațiilor de participare emise către cei 5 agenți economici (art. 63); nu s-a întocmit procesul-verbal cu ocazia deschiderii ofertelor și nici anunțul de atribuire, nu s-a transmis simultan tuturor ofertanților o comunicare în scris referitoare la rezultatul aplicării procedurii (art. 66).

De altfel, două dintre societățile cărora li s-ar fi transmis invitații de participare la procedura de achiziție publică (SC B.P. SRL și SC F.P. SRL) au negat faptul că ar fi primit vreo invitație de participare la vreo selecție de oferte din partea I.S.C (fil. 21, 24 vol. 66 dup).

2. actul adițional nr. 1 din 4 octombrie 2004 la contractul nr. 416 din 13 iunie 2004 (sau 13 iunie 2004) încheiat cu SC E.G. SRL (fil. 35 vol. 38dup.)

Obiectul acestuia l-a constituit suplimentarea produselor ce au făcut obiectul contractului nr. 416 cu: 3.250 caiete personalizate A4, 7.000 de plicuri personalizate Fedrigoni și 7.000 de coli personalizate Fedrigoni.

Valoarea actului adițional a fost de 18.060 Euro fără TVA, fiind achitată de I.S.C suma de 870.658.145 ROL.

În acest caz, nu a fost desfășurată nicio procedură de achiziție publică, susținându-se în mod nelegal că aceasta nu mai era necesară, câtă vreme era vorba despre suplimentarea unor bunuri ce făcuseră obiectul unei proceduri anterioare.

Procedându-se astfel s-au încălcat disp. art. 15 alin. (1) și (2) din O.U.G nr. 60/2001, potrivit cărora autoritatea contractantă are obligația de a estima valoarea contractului de achiziție publică prin luarea în considerare a duratei acestuia și a tuturor costurilor implicate pentru îndeplinirea lui, neavând dreptul de a diviza contractul de achiziție publică în mai multe contracte de valoare mai mică, în scopul de a evita aplicarea procedurilor de licitație.

Or, valoarea cumulată a celor două acte era de 57.288 Euro fără TVA, care depășea limita de 40.000 de Euro menționată în art. 13 din O.U.G nr. 60/2001 permisă pentru procedura cererii de ofertă, ceea ce înseamnă că, procedând astfel, I.S.C. a ocolit aplicarea procedurii licitației.

3. contractul fără număr din 15 octombrie 2004 încheiat cu SC E.G. SRL (fil. 32 vol. 38 dup)

Obiectul contractului l-a constituit realizarea a 4.000 de cataloage de prezentare a tuturor participanților la fazele teritoriale ale Trofeului Calității, ce urmau a fi distribuite, ca și materiale promoționale, participanților la faza finală a simpozionului din 16 octombrie 2004 de la București.

Valoarea contractului a fost de 33.200 euro fără TVA, fiind achitată de I.S.C. suma de 1.505.056.074 ROL.

Și în acest caz procedura de achiziție publică a fost derulată în mod formal, în condițiile în care cataloagele erau deja produse până la momentul finalizării acesteia și încheierii contractului.

Acest lucru rezultă din declarațiile martorului G.E., date în faza de urmărire penală și în cursul judecății, coroborate cu fapte și împrejurări ce rezultă din alte mijloace de probă.

Astfel, deși la procedura de achiziție publică ar fi fost invitate să depună oferte alte 5 societăți, din actele dosarului rezultă că două dintre acestea (SC F.D.D. SRL și SC A.P. SRL) nu au primit nicio invitație de participare la această procedură (fil. 36,38 vol. 66 dup).

Totodată, este de observat că, deși evenimentul pentru care urmau a se produce cele 4.000 de cataloage s-a desfășurat pe 16 octombrie 2004, contractul apare încheiat doar cu o zi înainte, fiind practic imposibil ca în decurs de o zi să fie tipărite, finisate și distribuite 4.000 de cataloage a câte 250 de pagini fiecare .

În fine, Curtea constată că la dosar nu există punga de comandă pentru aceste produse, neputându-se dovedi că ele s-au realizat între 15 și 16 octombrie 2004.

Pe de altă parte, examinând catalogul propriu-zis (fil. 407 și urm.,vol. 66 dup), Curtea constată că pe coperțile interioare există materiale publicitare pentru publicația Eurolider, aparținând grupului de firme condus și controlat de inculpații P.B. și P.M.I., fără ca aceasta să se reflecte în vreun fel în costul catalogului.

4. contractul nr. 4921 din 10 septembrie 2004 încheiat cu SC A.M. SRL (fil. 306 vol. 26 dup)

Obiectul acestui contract l-a constituit organizarea de către prestator a evenimentului privind decernarea Trofeului Calității în Construcții din 16 octombrie 2004.

Valoarea contractului a fost de 82.000.000 ROL, la care s-au adăugat costurile directe pentru serviciile contractate cu terții, detaliate în anexa contractului, I.S.C. achitând suma de 3.770.483.000 ROL.

Din această anexă rezultă că respectivele servicii (închiriere sală, catering, producție și creație eveniment) erau de 89.583 de Euro.

Prin urmare, valoarea reală a contractului nu era de 82.000.000 ROL (2.000 de Euro), ci de 91.583 de Euro, ceea ce ar fi impus aplicarea procedurii licitației.

Cu toate acestea, I.S.C a demarat procedura de achiziție a cererii de ofertă (adresând invitații de participare către 5 societăți, 3 dintre ele fiind chiar cele implicate în fazele teritoriale : SC U.C. SRL, SC M.D.G.I. S.R.L și SC A.M. SRL), însă pe parcursul desfășurării acesteia, ea s-a transformat în negociere cu o singură sursă.

La baza acestui demers a stat referatul de necesitate nr. 4632 din 26 august 2004 întocmit de inculpata G. și aprobat de inculpata J., prin care se solicita aprobarea organizării evenimentului de către o firmă specializată în organizarea de evenimente și simpozioane, având în vedere „numărul mare de participanți la această manifestare".

La finalizarea procedurii, prin referatul nr. 848 din 10 septembrie 2004 s-a solicitat aprobarea atribuirii contractului firmei SC A.M. SRL, întrucât aceasta „a avut oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere financiar".

O asemenea concluzie este însă contrazisă de actele aflate la dosar, în condițiile în care una dintre societățile invitate inițial la procedura cererii de ofertă (SC U.C. SRL) a prezentat un buget de 66.000 de Euro pentru același eveniment!

În realitate însă, toate aceste nereguli evidențiate până la acest moment (eludarea procedurii licitației, transformarea ilegală a procedurii inițiale de cerere de ofertă în procedura negocierii cu o singură sursă, invitarea la negociere a unei societăți care nu avea oferta cea mai avantajoasă) demonstrează că și în acest caz, procedura de achiziție publică, indiferent de modalitatea concretă de realizare, a fost una formală, decizia de organizare a fazei finale de către SC A.M. SRL fiind luată cu mult timp înainte de către inculpatele J. și G.

Astfel, Curtea reține că, urmare a încheierii contractului cu Inspectoratul de Stat în Construcții, SC A.M. SRL a încheiat contractul nr.227 din 14 septembrie 2004 cu SC A.R. SRL., prin care se subcontractau practic serviciile de producție și creație a fazei finale a Trofeului Calității.

Așadar, și în acest caz s-a apelat la aceeași firmă întâlnită la toate fazele teritoriale, cu deosebirea că de această dată costurile serviciilor de creație rezultă dintr-un număr de ore afectat respectivei activități ( de circa 200 !)

Esențial însă este faptul că implicarea SC A.M. SRL și SC A.R. SRL în organizarea fazei finale din 16 octombrie 2004 era stabilită încă din 14 aprilie 2004 (!), când abia erau în desfășurare fazele teritoriale și nici măcar nu se inițiase vreo procedură de achiziție publică pentru finala de la București .

Astfel, anexa nr. 10 la contractul de prestări servicii nr. 166 din 14 aprilie 2004 încheiat între SC A.M. SRL și SC A.R. SRL detaliază „serviciile ce urmează a fi prestate de prestator pentru evenimentul Trofeul Calității în Construcții - gala de decernare a premiilor de la București, din ziua de 16 octombrie 2004, eveniment organizat de beneficiarul prezentului contract" (fil. 259 vol. 73 dup)

Mai mult, valoarea serviciilor prestate de SC A.R. SRL în baza acestei anexe era de 23.500 euro, în timp ce în contractul nr. 227, încheiat după ce SC A.M. SRL a devenit „oficial", după o așa-zisă procedură de achiziție publică, organizatorul fazei finale, era aproape dublă (44.695 euro).

Faptul că organizatorul fazei finale era stabilit încă din luna aprilie rezultă fără dubiu din împrejurarea că toate cele 11 anexe ale contractului nr. 166 dintre SC A.M. SRL și SC A.R. SRL sunt menționate în obiectul contractului. Mai mult, în anexa nr. 10 se precizează, ca termen de plată a serviciilor ce fac obiectul acesteia, 10 mai 2004.

Pentru ca lucrurile să fie și mai clare, Curtea constată că, pe lângă contractul nr. 166 din 14 aprilie 2004 cu SC A.R. SRL, societatea SC A.M. SRL a mai încheiat un contract ce viza faza finală din 16 octombrie 2004, mai înainte de a fi fost desemnată „câștigătoare" a vreunei proceduri de achiziție publică pentru organizarea acestui eveniment.

Este vorba despre contractul nr. 594 din 24 august 2004 încheiat între SC A.M. SRL și SC M.O. SA (din același grup de firme), prin care prestatorul se obliga să asigure mai multe servicii „pentru evenimentul organizat de beneficiar din data de 16 octombrie 2004", respectiv asistență pentru persoanele VIP participante la eveniment, maestrul de ceremonii și propunere de regie pentru desfășurarea evenimentului.

In aceste condiții, este lipsit de relevanță procesul verbal încheiat la 18 octombrie 2004 prin care comisia formată din inculpata G. și martorii G.E. și B.M. au constatat îndeplinirea obligațiilor asumate de prestator în baza contractului nr. 4921 din 10 septembrie 2004, câtă vreme încheierea acestuia a fost rezultatul unei proceduri de achiziție publică desfășurate în mod formal, cu încălcarea dispozițiilor legale.

Pe de altă parte, cheltuielile ocazionate de desfășurarea fazei finale a Trofeului Calității nu au fost aprobate de către Consiliul de Conducere a I.S.C., cu excepția celor de deplasare, transport, cazare și masă pentru inspectorii veniți din teritoriu. (a se vedea Hotărârea Consiliului de Conducere nr. 7 din 4 octombrie 2004 - fil. 47 vol. 53 dup)

5. relația comercială cu SC S.G. SRL.

Acesta a avut ca obiect achiziționarea a unor bunuri personalizate (6000 de pixuri, 600 rulete și 1.500 mape din plastic) ce au fost distribuite ca și materiale promoționale, alături de caietele achiziționate de la SC E.G. SRL, participanților la simpozioanele Trofeul Calității din teritoriu.

Deși achiziționarea acestor bunuri a fost, formal, rezultatul unei proceduri de cerere de ofertă, aceasta nu s-a concretizat într-un contract încheiat între I.S.C. și SC S.G. SRL.

Valoarea bunurilor sus-menționate, stabilită pe baza facturilor emise de producător, a fost de 325.521.477 ROL (6.753 Euro), fiind achitată de către I.S.C. cu ordine de plată.

În ce privește derularea procedurii de achiziție publică, este de observat că în referatul de necesitate care a stat la baza acesteia nu se menționează scopul real al achiziției (pentru Trofeul Calității), ci faptul că respectivele bunuri ar fi necesare „pentru buna desfășurare a activității Inspectoratului de Stat în Construcții" (fil. 38 vol. 66 dup).

Ca și în precedent, cel puțin una dintre firmele participante la procedură (SC T.S. SRL) nu a primit vreun document care să facă referire la selecția de oferte din 22 aprilie 2004.

De asemenea, la dosar nu există vreo dovadă că s-a transmis simultan tuturor ofertanților o comunicare în scris referitoare la rezultatul aplicării procedurii [art. 66 din O.U.G. nr. 60/2001 și art. 29 lit. f) din H.G. nr. 461/2001).

În ce privește plata bunurilor achiziționate, nu a fost identificat documentul „ordonanțare de plată", prev. de art. 52 alin. (6) din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice.

Concluzionând, Curtea retine următoarele:

- deși a considerat că nu are surse proprii de finanțare a manifestărilor legate de Trofeul Calității, transferând totodată către firme private încasarea taxelor de participare la aceste simpozioane, Inspectoratul de Stat în Construcții a efectuat cheltuieli din bugetul instituției pentru evenimentele teritoriale și faza finală în cuantum total de 8.387.360.588 ROL;

- niciunul dintre contractele încheiate nu a fost cuprins în programul anual al achizițiilor publice și, întrucât nu erau niște situații de forță majoră sau care impuneau acoperirea urgentă a unor necesități neprevăzute, I.S.C. nu avea dreptul de a iniția aplicarea procedurilor pentru atribuirea contractelor de achiziție publică (art. 2 și art. 23 din H.G. nr. 461/2001 pentru aprobarea normelor de aplicare a O.U.G. nr. 60/2001 privind achizițiile publice);

- încheierea tuturor contractelor a fost rezultatul unor proceduri formale de achiziție publică, așa-zisul câștigător fiind decis de către inculpatele J. și G. mai înainte de derularea procedurilor;

- societățile care au beneficiat de pe urma nerespectării dispozițiilor legale în materia achizițiilor publice se regăsesc între cele implicate în finanțarea ilegală a campaniei electorale a inculpatului N.A. (SC A.M. SRL, SC. A.R. S.R.L, SC M.O. SA, SC E.G. SRL);

- toate procedurile de achiziție publică, chiar dacă au avut loc în mod formal, nu au respectat toate cerințele prevăzute de lege pentru desfășurarea lor;

- într-unui dintre cazuri (relația comercială cu SC S.G. SRL.), au fost efectuate plăți pe seama fondurilor publice, deși nu a existat un angajament legal (în sensul art. 2 pct. 3 din Legea nr. 500/2002) și nici ordonanțarea de plată [conform art. 52 alin. (6) din Legea nr. 500/2002].

b. „mișcarea" banilor

Colectarea banilor, sub forma taxelor de participare la simpozionul Trofeul Calității, nu a reprezentat decât un prim pas pentru atingerea scopului propus de inculpații J., G., P.B., P.I.M. și V.C.: finanțarea ilegală a campaniei electorale a inculpatului N.A.

Utilizarea banilor astfel obținuți nu s-a făcut în mod direct, ci a presupus mai întâi o ascundere a provenienței acestora, prin punerea la punct a unor circuite financiare, constând în esență în operațiuni civile și comerciale fictive (cumpărarea unui imobil, cesiuni de acțiuni, majorări de capital, prestări servicii), prin care banii strânși de cele 5 societăți private organizatoare ale Trofeului Calității, au fost transferați, în principal prin intermediul SC A.R. SRL, către SC E.G. SRL, societate care i-a utilizat apoi potrivit destinației inițiale (achiziționarea ilegală de materiale de propagandă electorală pentru inculpatul N.A.).

Dacă în etapa anterioară rolul principal l-a deținut inculpata J., care a decis, cu concursul celorlalți inculpați, atât organizarea Trofeului Calității, cât și strângerea taxelor de participare de către societățile organizatoare, iar nu de către I.S.C., în această nouă etapă un asemenea rol este partajat între inculpații P.B., P.M.I. și V.M.C., care au încheiat contracte fictive între societățile lor, având drept urmare transferarea celei mai importante părți din taxele de participare la Trofeul Calității în contul societății SC E.G. SRL, prin 4 circuite în care aceste societăți au fost implicate, la care se adaugă o relație comercială directă.

Așa cum s-a arătat anterior, 80% din taxele de participare la Trofeul Calității (53.826.717.239 ROL) au ajuns în contul SC A.R. SRL., societate al cărei acționar unic și director general era inculpata P.M.I.

Această sumă a fost utilizată astfel :

b.1. cumpărarea de acțiuni deținute de inculpata P.M.I. la SC M.O. SA: 35.023.534.739 ROL (în fapt, 29.023.534.739 ROL)

În baza contractului autentificat sub nr.201 din 20 mai 2004, inculpata P.M.I. a cesionat către SC A.R. SRL (societate la care era aceasta era asociat unic și director general) 3.000.975 din cele 4.155.975 acțiuni.

Deși valoarea nominală totală a acestor acțiuni era de 3.000.975.000 ROL (1.000 ROL/acțiune), prețul tranzacției a fost stabilit la 39.000.000.000 ROL (12.995,78 ROL/acțiune), în lipsa unui Raport de evaluare care să justifice diferența de valoare.

Mai mult, în această operațiune inculpata P.M.I., în calitate de acționar al SC M.O. SA. avea interese contrarii cu SC A.R. SRL, la care era asociat unic, căci pe de o parte, ca acționar, era interesată să-și vândă acțiunile la un preț cât mai mare, iar pe de altă parte, ca asociat, avea interesul achiziționării acțiunilor la un preț cât mai mic.

Cu toate acestea, prin decizia asociatului unic din 20 mai 2004, inculpata P.M.I. a aprobat încheierea contractului de cesiune de acțiuni între ea însăși și SC A.R. SRL, încălcând disp. art. 79 alin. (1) din Legea nr. 31/1990 potrivit cărora asociatul care, într-o operațiune determinată, are, pe cont propriu sau pe contul altuia, interese contrare acelora ale societății, nu poate lua parte la nicio deliberare sau decizie privind această operațiune.

Pentru a încerca să legitimeze tranzacția efectuată la prețul menționat anterior, în anul 2006 inculpații P.B. și P.M.I. au apelat la o societate de evaluări patrimoniale și imobiliare, SC D&C E. SRL pentru a obține estimarea valorii de piață a SC M.O. SA. în vederea vânzării unui pachet de acțiuni, data de referință fiind 31 martie 2004.

Astfel, în acest Raport se arată că valoarea de piață a SC M.O. SA. la data de 31 martie 2004 era de 44.300 milioane lei, de unde ar rezulta o valoare de 9425,5 ROL/acțiune.

Din conținutul Raportului, rezultă că evaluarea a avut la bază „metoda fluxurilor financiare actualizate", care are în vedere capacitatea societății de a genera fluxuri pozitive de disponibilități, care în final rămân la dispoziția proprietarului (capacitatea de a genera profit din activitatea de exploatare).

Ținând seama de momentul la care a avut loc evaluarea (30 septembrie 2006), este evident că anumite date, cum ar fi profitul societății în perioada anilor 2004-2005 erau cunoscute, nemaifiind vorba așadar despre previziuni, ci despre certitudini.

Or, evaluatorul a avut în vedere la stabilirea valorii de piață a societății „previziunea" că aceasta va realiza în anul 2005 un profit de 6.181 mii. lei, deși potrivit bilanțului societății aceasta încheiase anul cu o pierdere de 489.433 mii RON!

Prin urmare, concluziile la care a ajuns Raportul de evaluare nu pot fi avute în vedere pentru a justifica, fie și în parte, diferența de valoare între prețul tranzacției și valoarea nominală a acțiunilor.

Pe de altă parte, în ce privește valoarea acțiunilor SC M.O. SA, este de observat că în aceeași zi, 20 mai 2004, în paralel cu cesiunea acțiunilor de către inculpata P.M.I., societatea și-a majorat capitalul prin emiterea a 25.300.000 acțiuni noi, din care SC A.R. SRL a subscris 24.667.275 acțiuni, la valoarea lor nominală, de 1.000 ROL/acțiune.

Această operațiune va fi analizată ulterior, însă ea este edificatoare pentru stabilirea valorii acțiunilor SC M.O. SA., căci în aceeași zi, SC A.R. SRL a dobândit acțiuni ale SC M.O. SA. la valori diferite: 12.995,78 ROL/acțiune de la inculpata P.M.I. și 1.000 ROL/acțiune prin cumpărarea de acțiuni noi, ca urmare a majorării capitalului social!

În realitate, Curtea constată că așa-zisa cesiune de acțiuni către SC A.R. SRL. nu a fost decât o parte a unui circuit financiar, ce va fi detaliat în cele ce urmează, având drept scop ascunderea provenienței sumelor de bani cu care, în final, a fost finanțată ilegal campania electorală a inculpatului N.A.

Conform suplimentului la raportul de expertiză contabilă, suma achitată de SC A.R. SRL către inculpata P.M.I. a fost de 35.023.534.739 ROL (fil.7 supl. rap. exp.).

Având în vedere însă că ulterior, prin decizia asociatului unic din 7 iunie 2004 (fil. 127 vol. 22 dup), din suma obținută pentru acțiunile cesionate inculpata P.M.I. a majorat capitalul social al SC A.R. SRL cu suma de 6.000.000.000 ROL (fil.127-129 vol. 22 dup, fil. 10 supl. rap. exp.), rezultă că, în fapt, în urma cesiunii de acțiuni inculpata a rămas cu 29.023.534.739 ROL, restul de 6.000.000.000 ROL „întorcându-se" practic la sursă, respectiv la SC A.R. SRL.

Din această sumă, o parte, respectiv 15.252.000.000 ROL a ajuns la SC E.G. SRL și a constituit o finanțare ilegală a campaniei electorale a inculpatului N.A., parcurgând de la sursă la destinație următoarele două circuite:

b. 1.1. Trofeul Calității -» SC A.R. SRL -» inc.P.M.I. -> F.I. România -» SC E.G. SRL.

La data de 4 iunie 2004, între F.I. România (la care inculpatul P.B. era membru fondator și făcea parte din consiliul de conducere) și inculpații P.M.I. și P.B. s-a încheiat contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1321 din 4 iunie 2004, prin care inculpații au cumpărat un imobil situat în comuna Gruiu, sat Siliștea Snagovului (fil.124 vol. 22 dup).

Prețul vânzării (inclusiv T.V.A) a fost de 12.257.000.000 ROL și a fost achitat de către inculpata P.M.I. cu ordinul de plată nr. 1 din 4 iunie 2004 (fil. 123 vol. 22 dup).

Din probele administrate în cauză rezultă că din partea Fundației contractul a fost semnat de martorul C.A., director executiv, care însă nu a putut prezenta vreo justificare pentru încheierea acestuia. Astfel, martorul a arătat că ar fi fost împuternicit de către membrii fondatori (inculpatul P.B. și numiții U.R. și I.E.) să semneze actul de vânzare-cumpărare, însă nu i s-au dat detalii legate de motivul încheierii acestui contract și nici despre modalitatea în care s-a ajuns la prețul vânzării. Același martor a mai arătat că nu mai existaseră anterior cazuri în care Fundația să fi vândut din bunurile sale către membrii fondatori, că activitatea acesteia era condusă de inculpatul P.B. și că nu a avut cunoștință despre vreo nevoie acută de fonduri la momentul încheierii contractului (fil. 263 vol. 4 ds.fond).

Cu privire la utilizarea sumei obținute de Fundație în urma vânzării imobilului, din actele aflate la dosar, a căror analiză se regăsește atât în Raportul de constatare întocmit de specialiștii D.N.A, cât și în raportul de expertiză contabilă, rezultă că ea a ajuns în totalitate și în mod direct în contul SC E.G. SRL.

Astfel, la 26 mai 2004 s-a încheiat contractul fără număr între SC E.G. SRL și F.I. România, având ca obiect tipărirea, cașerarea și distribuția a 66.000 de postere format 70x100 și 972 de postere format 70x50 (fil. 13 și urm. vol. 46 dup).

Valoarea contractului a fost de 12.295.000.000 ROL inclusiv TVA.

Atât contractul, cât și anexa în care este detaliat obiectul acestuia, nu sunt semnate de către reprezentantul SC E.G. SRL (inculpatul Vasile Cristian) și nu prevăd un termen de execuție a lucrărilor, fiind menționată doar valabilitatea contractului (până la 31 decembrie 2005).

Din analiza registrului de bancă al F.I. România, rezultă că de la data încasării sumei obținute din vânzarea imobilului (4 iunie 2004) și până la utilizarea ei integrală pentru plata contractului cu SC E.G. SRL (8 iunie 2004) nu au mai fost alte încasări, ceea ce înseamnă că sumele achitate acestei societăți provin direct din prețul încasat de Fundație din contractul de vânzare-cumpărare.

Astfel, în perioada 4 iunie - 8 iunie 2004, din suma încasată ca preț al vânzării s-au constituit și lichidat succesiv depozite în lei, iar din soldul total (ce a inclus dobânzile obținute din depozite și suma inițială aflată în cont, de 26.542.351 ROL) s-au achitat în două tranșe (10.300.000.000 ROL în 7.06 și 1.995.000.000 ROL în 8 iunie 2004) întreaga valoare a contractului cu SC E.G. SRL.

Acest fapt este confirmat de altfel și de martorul C.A., care a arătat că a aflat de la inculpatul P. că din banii obținuți din vânzarea imobilului urmează să fie achitați furnizorii, inclusiv E.G. (în realitate, acesta a fost singurul „furnizor" ce a fost plătit din respectiva sumă).

Potrivit minutei aflate la dosar, datată 30 iunie 2004, dar de asemenea nesemnată de către reprezentantul SC E.G. SRL, serviciile menționate în contract au fost prestate, ceea ce înseamnă că posterele au fost tipărite și distribuite.

În privința distribuției, conform contractului aceasta trebuia să se realizeze „prin centrele de distribuție E.G. aflate pe teritoriul României".

Din înscrisurile aflate la dosar rezultă că cele 66.000 de postere ar fi făcut obiectul pungii de comandă SC E.G. SRL nr. 25027 din 29 iunie 2004 (fil. 41 vol. 37 dup) și predate în vederea distribuirii la data de 30 iunie 2004, conform notei de predare-primire produse finite nr. 0009605 (fil. 10 vol. 37 dup).

Mai departe, aceste 66.000 de postere ar fi fost expediate în teritoriu către diferiți distribuitori ai produselor E.G. (societăți comerciale care distribuiau de regulă formulare fiscale tipărite de E.G.), în baza unor avize de expediție întocmite în 30 iunie 2004, fiind vorba despre 3.300 de postere/aviz.

În realitate, în urma adreselor întocmite către aceste societăți în faza de urmărire penală, niciuna dintre acelea care au răspuns (15 din 20) nu au primit respectivele avize si, implicit, nici produsele menționate în ele (SC P.L. SA Arad, SC P.L.D. SA Hunedoara - pt. două avize, SC R.P. SRL Galați, Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Ialomița, SC S.T. SRL, SC I. SRL Vaslui, SC S.D.C.L. SRL Mureș, SC N. SRL Bacău, SC R.S. SRL Sinaia, Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Teleorman, SC I.M. SRL Brașov, SC N.V.S. SA Craiova, SC A.S. SRL Turnu Severin și SC A.X.C. SRL Buzău (fil. 215 și urm.vol. 55 dup).

Prin urmare, în ciuda „minutei" care atesta tipărirea și distribuirea celor 66.000 de postere, Curtea constată că în realitate operațiunea comercială ce a făcut obiectul contractului fără număr din 26 mai 2004 încheiat între SC E.G. SRL și F.I. România a fost una fictivă, ea având drept scop transferarea sumei de 12.257.000.000 ROL în contul SC E.G. SRL, pentru a fi ulterior utilizată pentru finanțarea ilegală a campaniei electorale a inculpatului N.A.

b.1.2. Trofeul Calității -> SC A.R. SRL -> inc. P.M.I. -> SC F.I. România -> SC E.G. SRL.

La data de 16 iunie 2004, tot din suma încasată de inculpata P.M.I. în urma cesiunii de acțiuni, aceasta a virat în contul SC F.I. S.A suma de' 4.000.000.000 ROL reprezentând majorare la capitalul social, în baza Hotărârii Adunării Generale Extraordinare a Acționarilor din 7 iunie 2004 (fil. 35 vol. 22 dup).

În perioada 16 iunie - 22 iunie 2004, din suma sus-menționată se constituie și lichidează succesiv depozite bancare în lei, iar în ziua de 22 iunie 2004, în urma lichidării unui asemenea depozit suma rezultată, de 2.995.000.000 ROL a fost transferată în contul SC E.G. SRL, cu titlu de „prestări servicii conform contractului".

Atât raportul de constatare (fil. 136 vol. 76 dup), cât și suplimentul la raportul de expertiză contabilă (fil. 15 supl. rap. exp.) constată că în perioada 16 iunie - 22 iunie 2004 nu au mai avut loc alte încasări în contul bancar al SC F.I. S.A, rezultând astfel că suma achitată SC E.G. SRL, de 2.995.000.000 ROL provine din suma de 4.000.000.000 ROL ce fusese încasată anterior de la P.M.I.

În privința relației contractuale dintre SC E.G. SRL și SC F.I. SA, aceasta s-a concretizat în contractul din 31 mai 2004 (scris olograf nr. 23 din 1 iunie 2004) și cele 9 anexe ale acestuia, care detaliază lucrările tipografice ce urmau a fi realizate.

Analizând aceste anexe, rezultă că doar primele două prezintă relevanță, fiind singurele care se referă la postere format 70x100. Astfel, prima anexă (nedatată) privește 200 asemenea postere, iar cea de-a doua (datată 4 iunie 2004) are ca obiect 16.000 bucăți postere, ce urmau a fi distribuite, ca și în cazul prezentat anterior, „prin centrele de distribuție E.G. aflate pe teritoriul României" (fil. 220-229, 273 vol. 65 dup).

Aceste 16.000 postere au făcut obiectul pungii de comandă nr.25024 din 29 iunie 2004, lansată în baza unei cereri din 30 iunie 2004 (!), dată la care s-a întocmit și nota de predare-primire produse finite (fil.4,5 și 8 vol. 37 dup).

La dosar se află de asemenea minute, prin care se confirmă prestarea întocmai a serviciilor ce fac obiectul contractului (fil. 230 și urm. vol. 65 dup).

Cu toate acestea însă, deși aceste postere urmau a fi distribuite „prin centrele de distribuție E.G. aflate pe teritoriul României", ceea ce presupunea în mod evident întocmirea unor avize de expediție, aceste acte nu au fost identificate în cazul celor 16.000 de postere.

În afara acestei pungi de comandă, la SC E.G. SRL s-a mai identificat o pungă de comandă pe numele clientului SC F.I. S.A., nr. 13809 din 15 iunie 2004, având ca obiect 13.500 postere „Banii noștri" format 70x100, care însă nu își găsește suport în niciuna dintre anexele contractului-cadru sus-arătat.

În legătură cu această pungă de comandă nu există vreo notă de predare-primire produse finite și nici avize de expediție către beneficiar, neputându-se stabili de altfel, în lipsa unei prevederi contractuale, cui trebuiau livrate aceste postere (către SC F.I. S.A sau către centre de distribuție E.G.).

În plus, chiar și mențiunile de pe punga de comandă sunt contradictorii, căci se menționează livrarea a 5.500 de postere (fără a se preciza vreun bon de predare) și un tiraj lucrat de 14.300 de postere.

Toate aceste date conduc la concluzia că atât cele 16.000 de postere prevăzute în contract, cât și cele 13.500 postere fără temei contractual, nu s-au realizat în fapt, fiind vorba despre operațiuni fără corespondență în realitate.

La dosar există, ca și mostre doar trei afișe format 70x100, model „cei mai puternici 66 de români" , „boierii" și „cina cea de taină" (fil. 52,53 și 57 vol. 37 dup), însă este de observat că niciunul dintre ele nu este rezultatul vreunei pungi de comandă al cărei beneficiar să fie SC F.I. S.A. și nici nu are vreo legătură (fie și publicitară) cu activitatea acesteia.

Pe de altă parte, singura factură de 2.995.000.000 ROL (nr. 8245644 din 31 mai 2004 - fil. 134 vol. 76 dup) nu face referire la vreun poster, ci poartă mențiunea „avans produse".

Prin urmare, plata acestei sume a avut la bază o operațiune comercială fictivă, scopul ei fiind transferarea sumei de 2.995.000.000 ROL în contul SC E.G. SRL, pentru a fi ulterior utilizată pentru finanțarea ilegală a campaniei electorale a inculpatului N.A.

Concluzionând, rezultă că în urma operațiunilor civile și comerciale fictive prezentate (cesiuni de acțiuni la prețuri supraevaluate, vânzare-cumpărare a unui imobil, participări la majorări de capital, contracte de prestări servicii tipografice), au avut loc următoarele transferuri:

- din suma de 53.826.717.239 ROL obținută de SC A.R. SRL din taxele de participare la Trofeul Calității în Construcții, a fost transferată inculpatei P.M.I. suma de 35.023.534.739 ROL, din care:

- suma totală de 15.252.000.000 ROL a ajuns la SC E.G. SRL și a constituit o finanțare ilegală a campaniei electorale a inculpatului N.A.;

- suma de 6.000.000.000 ROL s-a întors la SC A.R. SRL sub forma majorării de capital făcute prin aportul exclusiv al inculpatei, în calitate de asociat unic, ca urmare a deciziei din 7 iunie 2004.

b. 2. participarea la majorarea capitalului social al SC M.O. SA. : 11.203.182.500 ROL.

Așa cum s-a arătat anterior, la data de 20 mai 2004, prin decizia inculpatei P.M.I., în calitate de asociat unic al SC A.R. SRL., s-a aprobat pe de o parte încheierea contractului de cesiune de acțiuni cu inculpata P.M.I., în calitate de acționar la SC M.O. SA, iar pe de altă parte participarea SC A.R. SRL la majorarea capitalului social al SC M.O. SA, prin aport în numerar în valoare de 24.677.275.000 ROL.

Practic, în aceeași zi, SC A.R. SRL a dobândit 27.678.250 acțiuni la SC M.O. SA, din care 3.000.975 acțiuni cesionate de inculpata P.M.I. (la o valoare de 12.995,78 ROL/acțiune) și 24.677.275 acțiuni noi (la o valoare de 1.000 ROL/acțiune).

Această din urmă operațiune s-a făcut de asemenea cu încălcarea legii.

Astfel, potrivit art. 98 din Legea nr. 31/1990, dreptul de proprietate a asupra acțiunilor se transmite prin declarație făcută în registrul acționarilor, semnată de cedent și de cesionar sau de mandatarii lor.

În acest sens, în contractul de cesiune nr. 201 din 20 mai 2004 s-a prevăzut că transferul dreptului de proprietate asupra acțiunilor cesionate are loc la data declarației făcute în Registrul Acționarilor Societății, semnată de cedent și de cesionar sau de mandatarii lor.

În speță, SC M.O. SA nu a prezentat în cursul cercetărilor registrul acționarilor, care să consfințească transferul dreptului de proprietate asupra acțiunilor, ceea ce înseamnă că la data de 20 mai 2004 nu avea calitatea de acționar la SC M.O. SRL, care să-i dea dreptul de a participa la majorarea capitalului social.

Pe de altă parte, potrivit art. 211 din Legea nr. 31/1990, acțiunile emise pentru majorarea capitalului social vor fi oferite spre subscriere în primul rând acționarilor existenți, proporțional cu numărul acțiunilor pe care le posedă, aceștia putându-și exercita dreptul de preferință numai în interiorul termenului hotărât de adunarea generală, dacă actul constitutiv nu prevede alt termen. Operațiunea de majorare a capitalului social efectuată fără acordarea dreptului de preferință către acționarii existenți, este lovită de nulitate absolută.

De asemenea, potrivit art. 206 din Legea nr. 31/1990, hotărârea adunării generale extraordinare pentru majorarea capitalului social se va publica în Monitorul Oficial al României, partea a IV-a, acordându-se pentru exercițiul dreptului de preferință un termen de cel puțin o lună cu începere din ziua publicării.

Or, în speță, hotărârea adunării generale extraordinare a acționarilor SC M.O. SA. prin care s-a decis majorarea capitalului social a avut loc în 20 mai 2004, iar în aceeași zi s-a modificat și actul constitutiv, reținându-se calitatea de acționar majoritar a SC A.R. SRL, cu 92,3% din capitalul social, ca urmare a achiziționării de către această societate a 24.677.275 acțiuni noi (din cele 25.300.000 emise).

Potrivit deciziei asociatului unic al SC A.R. SRL și a actului adițional la actul constitutiv al SC M.O. SA, ambele din 20 mai 2004, aportul în numerar corespunzător acțiunilor noi dobândite trebuia vărsat în proporție de 30% la data subscrierii, respectiv 7.403.182.500 ROL, urmând ca restul de 70% , adică 17.274.092.500 ROL să fie vărsat în termen de 1 an de la data publicării în Monitorul Oficial a Hotărârii de majorare a capitalului social.

Ca urmare, în perioada 21 mai 2004-1 iulie 2004, SC A.R. SRL a vărsat în contul SC M.O. SRL suma totală de 11.203.182.500 ROL.

Așa cum rezultă din suplimentul la raportul de expertiză (fil. 17 ), suma sus-menționată a ajuns în contul SC E.G. SRL, ca și plăți efectuate în baza contractului nr. 280 din 18 mai 2004 ce fusese încheiat între această din urmă societate și SC M.O. SA.

Obiectul acestui contract este detaliat în 11 anexe nedatate, fiecare fiind însoțită de cate o minută-tip care „confirmă prestarea întocmai a serviciilor ce fac obiectul contractului" (fil. 78 și urm.voi.33 dup).

Între aceste anexe, primele două au ca obiect tipărirea, cașerarea și distribuția prin centrele de distribuție E.G. aflate pe teritoriul României, a 68.800 de postere format 70x100.

Aceste postere au făcut obiectul pungii de comandă nr. 25028 din 29 iunie 2004 și ale notei de predare-primire produse finite nr. 0009601 din 30 iunie 2004. (fil. 47 vol.37 dup).

Fiind vorba, potrivit contractului, de produse ce urmau a fi distribuite de SC E.G. SRL, prin centrele proprii din țară, dovada distribuirii și, implicita existenței faptice a acestor postere trebuia să rezulte din avize de expediție, a căror primire să fie confirmată de către societățile din țară.

Or, așa cum s-a întâmplat și în cazul posterelor comandate de F.I. România, nici de această dată societățile menționate pe avizele de expediție nu au confirmat primirea bunurilor respective, câte 4.500 de postere/aviz (fil. 215 și urm. vol. 55 dup, fil. 72 și urm. vol. 61 dup))

Facturile emise de SC E.G. SRL pentru cele 68.800 de postere au fost totalizat 12.700.000.000 ROL, sumă care a fost achitată în cea mai mare parte (11.203.182.500 ROL) din suma vărsată de SC A.R. SRL. în contul participării la majorarea capitalului social al SC M.O. SA, restul fiind achitat din disponibilul din cont rezultat din alte relații comerciale desfășurate de această din urmă societate.

Ca și în situațiile prezentate anterior, și în acest caz tipărirea și distribuirea de către SC E.G. SRL a celor 68.800 a reprezentat o operațiune comercială fictivă, menită să ascundă atât proveniența, cât și destinația reală a sumei de 11.203.182.500 ROL.

Această sumă a provenit din taxele de participare la Trofeul Calității în Construcții și a reprezentat o sursă de finanțare ilegală a campaniei electorale a inculpatului N.A., parcurgând cel de-al treilea circuit : Trofeul Calității -> SC A.R. SRL -> SC M.O. SA. -» SC E.G. SRL.

b. 3. plăți în baza contractului nr. 171 din 20 aprilie 2004 cu SC E.G. SRL: 13.600.000.000 ROL.

Așa cum s-a reținut anterior, SC A.M. SRL, în calitate de organizator al simpozioanelor Trofeul Calității de la Constanța, Bacău și București, a încheiat cu SC A.R. SRL. două contracte.

Unul dintre acestea, contractului nr. 176 din 30 aprilie 2004, avea ca obiect tipărirea a 12.000 afișe format 70 x 100 și inserția acestora în revista „Banii noștri", câte 4.000 în numerele ce urmau a se distribui în zonele Dobrogea/ sud și București/Moldova (fil. 268 și urm. vol. 73 dup).

Pentru a-și îndeplini aceste obligații, SC A.R. SRL a încheiat la rândul său alte două contracte: unul cu SC M.O. SA, editorul revistei, ce avea ca obiect inserția afișelor, iar celalalt, nr. 171 din 20 aprilie 2004 cu SC E.G. SRL (așadar, anterior contractului dintre SC A.M. SRL și SC A.R. SRL !) ce avea ca obiect tipărirea a 95.000 de postere format 70x100, din care 83.000 se distribuiau prin centrele SC E.G. SRL și 12.000 se livrau beneficiarului SC A.R. SRL. (fil. 128 vol. 23 dup).

În baza acestui contract au fost emise facturi de 17.664.062.500 ROL, încasate din conturile SC A.R. SRL până la concurența sumei de 17.600.000.000 ROL, din care suma de 13.600.000.000 ROL provine din derularea Trofeului Calității, iar restul din alte surse (fil. 7,12,13 supl. rap. exp.)

În privința celor 95.000 de postere, acestea au făcut obiectul pungii de comandă nr. 25030 din 29 iunie 2004 și apoi notei de predare/primire produse finite nr. 0009605 din 30 iunie 2004, adică la mai mult de o lună de la data la care ultimul eveniment teritorial Trofeul Calității organizat de SC A.M. SRL avusese loc, ceea ce înseamnă că respectivele cheltuieli au fost unele fictive, fără vreo legătură cu această manifestare (fil. 6 și urm.,fil. 40 vol.37 dup).

Mai mult, ca în precedent, și în acest caz societățile comerciale menționate în avizele de expediție a posterelor au comunicat că nu au primit și nici nu au semnat aceste acte, în condițiile în care unele dintre ele nici nu au avut vreo colaborare cu SC E.G. SRL mai înainte de 1 iulie 2004 (fil. 215 și urm.,vol. 55 dup, fil. 72 și urm. vol. 61 dup).

De asemenea, deși potrivit anexei 2 la contract, 12.000 postere trebuiau livrate direct beneficiarului, la dosar nu există vreun aviz de expediție din care să rezulte o asemenea operațiune.

Rezultă așadar că tipărirea și distribuirea de către SC E.G. SRL a celor 95.000 de afișe (în care se includ și cele 12.000 ce trebuiau inserate în revista „Banii noștri") a reprezentat o operațiune comercială fictivă, menită să asigure transferul unei alte părți din taxele de participare la Trofeul Calității în Construcții, respectiv a sumei de 13.600.000 ROL către SC E.G. SRL și, pe această cale, finanțarea ilegală a campaniei electorale a inculpatului N.A., realizându-se astfel cel de-al patrulea circuit: Trofeul Calității -» SC A.R. SRL -> SC E.G. SRL.

b. 4. Potrivit celor expuse anterior, suma de 53.826.717.239 ROL provine din taxele de participare la Trofeul Calității în Construcții și a ajuns în conturile SC E.G. SRL prin intermediul SC A.R. SRL.

La această sumă se mai adaugă 2.045.312.500 ROL, încasată de SC E.G. SRL în baza contractului nr. 58 din 25 martie 2004 încheiat cu SC C.M. SRL., organizator al evenimentelor Trofeul Calității de la Oradea, Ploiești și lași.

Obiectul contractului sus-arătat l-a constituit tipărirea, cașerarea și distribuția a 11.000 postere format 70x100, aceasta din urmă prevăzându-se a se face prin „centrele de distribuție E.G. aflate pe teritoriul României" (fil. 15 și urm. vol. 38 dup).

Valoarea contractului a fost de 2.045.312.500 ROL cu TVA (11.000 postere x 156.250 ROL) și a făcut obiectul a două facturi, din 31 mai și 30 iunie 2004 (fil. 38 rap. exp).

Deși contractul s-a încheiat în luna martie 2004 (mai înainte de încheierea de către SC C.M. SRL a contractelor cu I.T.C Oradea și lași), posterele au făcut obiectul pungii de comandă nr. 25029 din 29 iunie 2004 și notei de predare-primire produse finite nr. 0009602 din 30 iunie 2004 (fil.6 și urm., fil. 40 vol. 37 dup), nefiind așadar cheltuieli legale aferente Trofeului Calității (în condițiile în care evenimentele organizate de SC C.M. SRL avuseseră loc în perioada 26 aprilie - 31 mai 2004).

Totodată, deși distribuția acestor postere trebuia să se facă prin centrele E.G. de pe teritoriul României, la dosar nu se regăsesc avizele de expediție a acestor bunuri, după cum nu există nicio minută care să ateste prestarea de către SC E.G. SRL a serviciilor asumate prin contractul nr. 58 din 25 martie 2004.

Rezultă așadar că și în acest caz suntem în prezența unei operațiuni comerciale fictive, ce a avut ca finalitate alimentarea SC E.G. SRL cu fondurile necesare finanțării ilegale a campaniei electorale a inculpatului N.A.

Concluzionând:

- din suma totală de 67.138.990.000 ROL încasată cu titlu de taxe de participare la Trofeul Calității în Construcții de către cele 5 societăți comerciale conduse și controlate de inculpații P.B. și P.M.I., a ajuns în contul SC E.G. SRL condusă de inculpatul V.M.C. suma totală de 42.100.495.000 ROL ( din care 40.055.182.500 ROL prin intermediul SC A.R. SRL., în mod direct sau indirect și 2.045.312.500 ROL prin intermediul SC C.M. SRL, în mod direct) - a se vedea fil. 38 rap. exp. și fil. 18 supl. rap. exp;

- modalitatea în care această sumă a ajuns efectiv în contul SC E.G. SRL a constat în încheierea unor contracte de prestări servicii tipografice fictive între S.C.E.G. SRL și societățile, respectiv fundația conduse sau controlate de inculpații P.B. și P.M.I. (SC C.M. SRL, SC A.R. SRL., F.I. România, SC F.I. SA, SC M.O. SA);

- în toate cazurile aceste contracte au avut un obiect formulat identic (servicii de tipar, cașerare și distribuție „Poster" - între 11.000 și 95.000 bucăți), după cum urmează:

- Tipar - format 70x100

- nr. culori 4

- hârtie MPL 150 gr./mp.

- Cașerare - carton tip „Mucava" + coală albă verso

- Distribuție - se va face prin centrele de distribuție E.G. aflate pe teritoriul României

- în toate cazurile, deși contractele fuseseră încheiate în perioada 25 martie - 1 iunie 2004, posterele au făcut obiectul unor pungi de comandă din 29 iunie 2004 și a unor note de predare-primire produse finite din 30 iunie 2004 (cu excepția a 13.500 postere Banii Noștri, pentru care nu există nicio bază contractuală);

- în ce privește distribuția, nici una dintre cele 22 de societăți ce figurau pe avizele de expediție a posterelor realizate nu au confirmat primirea și semnarea acestor documente

c. utilizarea banilor

Potrivit celor expuse anterior, întreaga activitate infracțională desfășurată de inculpații J.I.P., G.D., P.B., P.M.I. și V.M.C. a avut drept scop finanțarea ilegală a campaniei electorale a inculpatului N.A., urmată de achiziționarea de materiale de propagandă electorală pentru campania prezidențială a acestuia din sumele reprezentând taxele de participare la Trofeul Calității în Construcții, ajunse prin modalitățile sus-arătate în contul SC E.G. SRL.

Este de observat că între această societate comercială, condusă de inculpatul V.M.C. și Partidul Social Democrat (P.S.D.) s-a încheiat contractul nr. 6549 din 13 octombrie 2004, având ca obiect tipărirea unor materiale de propagandă electorală (detaliate în cele două anexe) - fil. 345 și urm. vol. 23 ds.fond.

În afara materialelor electorale ce au făcut obiectul contractului, în perioada august-decembrie 2004, inculpatul V.M.C. a decis aprovizionarea SC E.G. SRL și cu alte materiale de propagandă electorală pentru campania electorală a inculpatului N.A., achitate din sumele ajunse în contul societății și provenite din taxele de participare la Trofeul Calității.

În acest sens, în mod direct sau prin unii dintre angajații săi, inculpatul V.M.C. a implicat SC E.G. SRL în relații comerciale cu diferite societăți, cu care a încheiat contracte comerciale cu conținut contrafăcut și documente financiar-contabile în care au fost specificate alte produse decât cele realizate în fapt.

Mascarea foloaselor necuvenite al căror beneficiar era inculpatul N.A., s-a făcut prin inițierea și derularea unei așa-zise campanii publicitare, de promovare a produselor realizate de SC E.G. SRL.

Astfel, pe de o parte, contractele comerciale încheiate cu societățile ce au realizat materialele de propagandă electorală aveau ca obiect aparent, scriptic „produse personalizate pentru acordarea acestora în scop publicitar pentru stimularea vânzărilor SC E.G. SRL", iar pe de altă parte în cadrul acestei societăți, în perioada noiembrie - decembrie 2004, din dispoziția inculpatului V.M.C. a avut loc, tot aparent, o campanie de promovare a produselor SC E.G. SRL, prin distribuirea către angajații și clienții din teritoriu ai societății a unor materiale inscripționate E.G., în cea mai mare parte identice (ca și obiect material) cu cele menționate în contractele comerciale arătate anterior.

Ulterior, pentru a exista și o acoperire în contabilitate a cheltuielilor aferente achiziționării de materiale electorale ilegale, acestea au fost înregistrate în cea mai mare parte în contul 623 („cheltuieli de protocol, reclamă și publicitate"), menținându-se astfel aparența unor cheltuieli efectuate cu propria reclamă a SC E.G. SRL.

Rezultă așadar că utilizarea banilor proveniți din taxele de participare la Trofeul Calității, a presupus pe de o parte achiziționarea ilegală a materialelor de propagandă electorală, iar pe de altă parte disimularea acestora prin documente întocmite în fals, ce au servit ca justificare pentru înregistrarea în contabilitatea SC E.G. SRL a sumelor de bani cheltuite în mod fraudulos pentru inculpatul N.A.

c.1. achiziționarea materialelor de propagandă electorală

Din actele aflate la dosarul cauzei,coroborate cu declarațiile unora dintre martorii audiați în cauză, rezultă că din suma totală de 42.100.495.000 ROL, provenind din taxele de participare achitate de diferite persoane fizice și juridice pentru Trofeul Calității în Construcții, suma de 33.374.525.258 ROL ( 849.282 Euro, la un curs mediu de 39.297 leu/Euro aferent perioadei noiembrie-decembrie 2004 ) a fost achitată de SC E.G. SRL pentru materialele de propagandă electorală achiziționate ilegal și folosite ulterior în campania electorală a inculpatului N.A.

Această sumă a fost utilizată astfel:

1.1. în relația comercială cu SC A.T. SRL Sibiu (suma de 970.706.146 ROL)

Între SC E.G. SRL și SC A.T. SRL Sibiu s-a încheiat contractul cadru de prestări servicii nr. 601 din 6 octombrie 2004 care avea ca obiect servicii grafice pe platforma computerizată, servicii de traducere și adaptare documente, servicii de pre-press și tipărire; servicii de realizare materiale promoționale; servicii de consultanță în publicitate.

În anexa 1 a contractului, încheiată la 20 octombrie 2004 și semnată de inculpatul V.M.C. s-a prevăzut realizarea de către executant a 130.000 brichete mecanice personalizate (2600 de pachete x 50 de brichete).

În fapt, ceea ce s-a livrat către SC E.G. SRL au fost 130.000 brichete personalizate cu inscripția A.N. – PRESEDINTE.

S-a emis factura din 18 octombrie 2004 (anterior anexei 1) în valoare de 970.706.146 ROL, achitată integral de SC E.G. SRL

Bunurile au fost livrate la beneficiar în baza avizului de însoțire a mărfii din 5 noiembrie 2004.

Pentru a onora această comandă, SC A.T. SRL a apelat la SC F.M. SRL, de la care a achiziționat atât brichetele, cât și serviciul de imprimare (personalizare) a acestora. La rândul său, SC F.M. SRL a realizat imprimarea brichetelor la SC A.B.T.H. SRL.

Din declarațiile martorilor audiați în cauză, reprezentanți ai celor trei societăți implicate (I.A., R.D.) rezultă că au fost livrate către SC E.G. SRL 130.000 de brichete personalizate cu inscripția „A.N. - PREȘEDINTE", C.D. -ul cu grafica respectivă provenind de la SC E.G. SRL.

1.2. În relația comercială cu SC M. SA CIuj (suma de 548.809.912 ROL).

Între SC E.G. SRL și SC M. SA CIuj s-a încheiat contractul nr. 5471 din 1 iunie 2004, având ca obiect „creație publicitară, tehnoredactare pentru flyere, pliante, broșuri, cataloage pentru clienți".

În fapt, SC M. SA CIuj a realizat 400.000 de caiete A4, ce conțineau pe copertă imaginea inculpatului N. într-un grup de tineri și inscripția A.N.-PREȘEDINTE".

Mai mult, din probatoriul administrat în cauză, a rezultat că respectivul contract nu a fost încheiat la 1 iunie 2004, ci în luna noiembrie 2004, când de altfel s-a și inițiat relația comercială dintre cele două societăți, prin mijlocirea martorului C.R., director comercial la producătorul de hârtie SC C.D. SA.

Antedatarea contractului s-a făcut la solicitarea martorului B.I., director de aprovizionare la SC E.G. SRL și apropiat al inculpatului V.M.C., fiind acceptată de martorul P.V., director executiv la SC M. SA CIuj, întrucât i-a fost teamă că în caz contrar nu ar mai fi primit banii pentru comanda deja realizată.

S-a emis factura din 18 noiembrie 2004 în valoare de 548.809.912 ROL, care a fost achitată integral de SC E.G. SRL.

Deși s-a emis un singur aviz de însoțire a mărfii, datat 18 noiembrie 2004 pentru întreaga cantitate de caiete, la dosar există 4 înscrisuri cu antetul SC M. SA prin care se confirmă trimiterea bunurilor către SC E.G. SRL, însă cu 4 transporturi distincte, din 18, 20, 22 și 23 noiembrie 2004.

Potrivit înțelegerii, SC M. SA a procesat practic cele 400.000 de caiete, în condițiile în care atât hârtia necesară, cât și coperțile au fost puse la dispoziție de SC E.G. SRL.

Astfel, hârtia a provenit de la SC C.L.H.D. SA Brăila (72.107 kg.), în baza a 4 avize de expediție emise în perioada 17-19 noiembrie 2004, ce a făcut parte dintr-o comandă mai mare al cărei beneficiar a fost SC E.G. SRL (și care va fi analizată ulterior). Scriptic, aceasta cantitate de hârtie apare ca fiind livrată către SC E.G. SRL - punctul de lucru de la Cluj, a fost facturată către SC E.G. SRL, însă în fapt ea a fost livrată direct către SC M. SA Cluj.

În privința coperților, au fost utilizate 111.000 bucăți primite în 17 noiembrie 2004 de la SC E.G. SRL, care s-au adăugat celor 29.700 coperți primite cu o zi înainte tot de la SC E.G. SRL fără documente de livrare, aflate deja în magazia SC M. SA.

Din declarațiile martorilor P.V., C.R., R.E., B.D. (directori și angajați ai SC M. SA Cluj și SC C.L.H.D. SA Brăila) rezultă pe de o parte că hârtia livrată pentru realizarea caietelor a fost corespunzătoare calitativ, fiind însoțită de declarație de conformitate din partea furnizorului și recepționată de o comisie, iar pe de altă parte că, ceea ce s-a produs în fapt, a fost o cantitate de 400.000 caiete A4, pe coperta cărora se afla imaginea inculpatului N., împreună cu un grup de tineri, precum și programul electoral al acestuia.

De altfel, acest lucru rezultă și din fișa de magazie întocmită de SC M. SA, potrivit căreia cantitatea de 400.000 bucăți „caiet 48 F.A4 DR.A.N." a intrat cu nota de predare nr. 154 din 18.11 și a ieșit cu avizul de expediție nr. 691 din 18 noiembrie 2004.

1.3. în relația comercială cu SC S.G. SRL București (suma de 202.002.500 ROL)

1.3.1. în luna august 2004, martorul B.A., administrator la SC S.G. SRL. a primit o comandă, în regim de urgență, de la SC E.G. SRL pentru 10.000 de pixuri și 10.000 de brichete inscripționate A.N.".

În privința pixurilor, acestea au fost achiziționate de la SC M.P.G. SRL cu factura nr. 0459014 din 11 august 2004 și inscripționate de către S.C. A.B.T.H. S.R.L., la solicitarea SC S.G. SRL., în baza notei de comandă nr. 1141 din 11 august 2004 cu specificația „inscripționare A.N.", fiind întocmită factura nr. 6844579 din 24 august 2004.

În privința brichetelor, acestea au fost furnizate și imprimate de către SC M.P.G. SRL, conform facturii nr. 0459014 din 11 august 2004.

Această situație de fapt este confirmată de martorii B.A., P.E., H.D. (ambii de la S.C..A.B.T.H..S.R.L), F.E. (director executiv la SC M.P.G. SRL), S.N.

Pentru furnizarea și personalizarea celor 10.000 de pixuri și brichete, SC S.G. SRL. a emis factura nr. 4193179 din 16 august 2004, în valoare de 202.002.500 ROL, care a fost achitată cu ordinele de plată nr. 1134 din 11 august 2004 și nr. 1250 din 30 august 2004 (fil.190 vol. 76 dup).

1.3.2. în cursul lunii noiembrie 2004, martorul B.A., administrator la SC S.G. SRL. a fost contactat de o persoană de sex feminin din cadrul SC E.G. SRL care i-a comandat cantitatea de 20.000 de pixuri personalizate cu inscripția ,A.N. PREȘEDINTE".

Ulterior, aceeași persoană i-a precizat că, deși livrarea produselor se va face către SC E.G. SRL, facturile trebuie emise către o altă societate, SC V.T.C. SA Bacău, care va face și plata.

Ca și în precedent, pentru a onora această comandă martorul a contactat S.C. A.B.T.H. S.R.L (pentru inscripționarea a 10.000 de pixuri) și SC M.P.G. SRL (pentru achiziționarea celor 20.000 de pixuri și inscripționarea a 10.000 dintre acestea).

În cadrul S.C. A.B.T.H S.R.L s-a întocmit nota de comandă nr. 1810 din 22 noiembrie 2004 cu inscripția „A.N.", fiind ulterior emisă factura nr. 9550213 din 26 noiembrie 2004 către SC S.G. SRL. Tot astfel, SC M.P.G. SRL a emis către SC S.G. SRL. factura nr. 8792996 din 29 noiembrie 2004.

La rândul său, deși bunurile au fost livrate către SC E.G. SRL, SC S.G. SRL Ie-a facturat către SC V.T.C. SA Bacău, aceasta achitând cele două facturi, nr. 7246464 din 25 noiembrie 2004 (în cuantum de 105.672.000 ROL) și nr. 7246526 din 6 decembrie 2004 (în cuantum de 104.958.000 ROL). Despre circumstanțele în care acest lucru s-a produs, se va face vorbire ulterior (vezi pct. B din situația de fapt).

Această parte a situației de fapt este confirmată de martorii B.A., P.E., H.D. (ambii de la S.C..A.B.T.H..S.R.L), F.E. (director executiv la SC M.P.G. SRL), S.N.

1.4. în relația comercială cu SC P. SA Călărași (suma de 5.943.252.700 ROL)

1.4.1. Între SC E.G. SRL, în calitate de cumpărător, și SC P. SA, în calitate de vânzător, s-a încheiat contractul nr. 42 din 1 noiembrie 2004, având ca obiect 400.000 de bucăți caiete A5 și 200.000 caiete A4 personalizate pentru acordarea acestora în scopuri publicitare pentru stimularea vânzărilor.

Contractul, în valoare de 2.662.030.000 ROL, a fost semnat de martorul B.I., director cu aprovizionarea la SC E.G. SRL și apropiat al inculpatului V.M.C., cu acordul acestuia.

Atât hârtia, cât și coperțile necesare executării comenzii au fost asigurate de către SC E.G. SRL (mai puțin o cantitate de 30.000 kg. hârtie offset care a fost procurată de SC P. SA), astfel încât în realitate în baza contractului SC P. SA. încasa doar manopera aferentă procesării caietelor.

În privința hârtiei, aceasta provine din comanda adresată de SC E.G. SRL la SC C.L.H.D. SA Brăila (a se vedea în continuare pct. 1.7), în două tranșe, respectiv 40.345 kg și 101.625 în privința coperților, pentru caietele A4 acestea au fost realizate de SC A.G.G. SRL, potrivit indicațiilor SC E.G. SRL.

Astfel, potrivit declarațiilor martorilor T.M., Mone Andreea, P.I., Z.G.I. și S.A. (toți de la SC A.G.G. SRL), în baza pungii de comandă nr. 244 din 6 noiembrie 2004, la solicitarea SC P. SA, s-au tipărit 24.700 coli (cuprinzând 8 coperți de caiet A4 per coală), conținând imaginea inculpatului N.A. alături de niște tineri și cu inscripția „A.N. PREȘEDINTE" și sigla P.S.D.

Matrițele folosite au fost realizate la aceeași societate, după ce grafica a fost transpusă pe film de către SC A.R.V.P SRL

Pentru caietele A5, coperțile au fost puse la dispoziție direct de către SC E.G. SRL (fil. 184 vol.76 dup).

Potrivit declarațiilor martorilor T.M. și C.S. (director de producție și președinte al consiliului de administrație), toate caietele aveau pe copertă imaginea inculpatului N. și mesajul „A.N. PREȘEDINTE".

1.4.2. Ulterior, SC E.G. SRL a solicitat suplimentare cantității de caiete A5 cu 2.000.000 bucăți, convenindu-se încheierea anexei 2 la contractul nr. 42/2004, care însă nu a fost semnată de către martorul B.I.

După producția și livrarea celor 2.000.000 de caiete, la solicitarea acestui martor anexa nr. 2 la contractul nr. 42/2004 a fost înlocuită cu un nou contract nr. 43/2004.

Obiectul formal al acestui contract consta în vânzarea-cumpărarea a 2000 de agende personalizate pentru acordarea acestora în scopuri publicitare pentru stimularea vânzărilor.

Valoarea noului contract era de 2.142.000.000 ROL.

În realitate, valoarea acestui contract cuprindea, pe lângă prețul agendelor, valoarea manoperei pentru cele 2.000.000 de caiete A5 comandate suplimentar și care trebuiau să facă obiectul anexei nr. 2 la contractul inițial.

Martorul C.S. a acceptat schimbarea anexei nr.2 cu un nou contract cu totul diferit de primul, având în vedere că bunurile fuseseră deja produse, iar în caz contrar exista riscul de a pierde banii cuveniți pentru manoperă.

De asemenea, mai rezultă că în baza celor două contracte nu au fost realizate caiete personalizate E.G., după cum nici agendele nu au fost livrate personalizate.

Totodată, martorul a arătat că din dispoziția sa, urmare a faptului că nu s-a mai semnat anexa nr. 2, au fost anulate avizele de însoțire a mărfii prin care aceasta fusese livrată la SC E.G. SRL, deși în realitate operațiunea avusese loc, fapt confirmat și de martora T.M.

În concluzie, în baza celor două contracte SC P. SA a procesat și livrat 2.400.000 caiete A5 si 200.000 caiete A4 personalizate cu imaginea inculpatului N.A. și inscripția .A.N. PREȘEDINTE".

SC P. SA a emis pentru cele două comenzi, 4 facturi: nr. 9426336 din 5 noiembrie 2004, nr. 9426437 din 15 noiembrie 2004 (fiecare cu referire la cele două contracte), nr. 9426772 și 9426773, ambele din 7 decembrie 2004 (aferente celor 30.000 kg. hârtie proprie folosită la procesarea caietelor).

Valoarea acestora, de 5.943.252.700 ROL a fost achitată integral de SC E.G. SRL cu file CEC și ordine de compensare (fil. 178 și urm. vol. 76 dup).

1.5. În relația comercială cu SC B.T. SRL Filipeștii de Pădure (suma de 144.676.142 ROL)

Între SC E.G. SRL și SC B.T. SRL s-a încheiat contractul de prestări servicii din 1 noiembrie 2004, având ca obiect tipărire coperte block-notes cu numele beneficiarului ( SC E.G. SRL) în vederea efectuării de reclamă/publicitate cu scopul creșterii vânzărilor.

În fapt, ceea ce s-a realizat au fost 86.000 coli tipărite ( pe fiecare încadrându-se 9 coperți de caiet A5, în total 774.000 coperți) cu imaginea inculpatului N.A.

Pentru serviciul prestat s-a emis factură de 144.676.142 ROL, care a fost achitată de SC E.G. SRL (fil. 11,14,15 vol.30 dup)

Din declarațiile martorilor C.C. și S.A., director, respecți angajat la SC B.T. SRL a rezultat că în timpul campaniei electorale din noiembrie 2004 această societate a tipărit 86.000 de coli, fiecare având câte 9 coperți, cu imaginea inculpatului N. înconjurat de elevi. Această comandă s-a executat cu hârtia și filmele puse la dispoziție de SC E.G. SRL, în condițiile în care anterior între cele două societăți nu au mai existat relații comerciale.

1.6. În relația comercială cu SC S.T. SRL Pitești (suma de 6.757.772.000 ROL).

Între SC E.G. SRL și SC S.T. SRL s-a încheiat contractul de vânzare-cumpărare nr. 6692 din 25 octombrie 2004 având ca obiect 476.000 brichete și 400.000 de pixuri pentru acordarea acestora în scopuri publicitare pentru stimularea vânzărilor.

Valoarea totală a contractului a fost de 6.757.772.000 ROL.

Au fost emise facturile nr. 7016611 din 18 noiembrie 2004, nr. 4041942 din 30 noiembrie 2004 și nr. 7016615 din 7 decembrie 2004 pentru cele 476.000 brichete și facturile nr. 7016612 din 22 noiembrie 2004, nr. 7016613 din 25 noiembrie 2004 și nr. 7016614 din 3 decembrie 2004 pentru cele 400.000 pixuri.

Plata acestora s-a făcut în cea mai mare parte (6.247.307.077 ROL) în perioada 18 noiembrie - 31 decembrie 2004, restul fiind achitat până la 30 iunie 2005.

Din probatoriul administrat în cauză a rezultat că în perioada octombrie-noiembrie 2004, martorul I.A., administratorul SC S.T. SRL Pitești, a fost contactat de inculpatul V.M.C., administratorul SC E.G. SRL București, care i-a comandat cantități mari de brichete și pixuri, de ordinul sutelor de mii, solicitându-i și inscripționarea acestora.

Pentru a onora comanda, SC S.T. SRL a achiziționat pixuri nepersonalizate de la SC L.B.A. SRL și SC E.T. SA.

Ulterior, SC S.T. SRL a furnizat pixurile fără să le inscripționeze, emițând către SC E.G. SRL facturile fiscale nr. 7016612 din 22 noiembrie 2004 - pentru 35.000 de pixuri în valoare de 83.300.000 lei, 7016613 din 25 noiembrie 2004 - pentru 160.000 de pixuri în valoare de 1.751.680.000 lei, 7016614 din 03 decembrie 2004 - pentru 205.000 de pixuri în valoare de 2.244.340.000 lei.

Așa cum se va arăta în continuare (pct.1.9 și 1.10), pixurile livrate de SC S.T. SRL către SC E.G. SRL au fost ulterior personalizate, la cererea acesteia, cu inscripția ,A.N. PREȘEDINTE", de către SC D.C.I. SRL și SC P.M.P. SRL.

În privința brichetelor, martorul I.A. a luat legătura cu martora F.E., director executiv la SC T.P.P. G. SRL (ca și la SC M.P.G. SRL), solicitându-i livrarea și personalizarea a 700.000 de brichete.

Potrivit declarațiilor acestei martore, dar și ale martorilor S.F., S.N., E.P., C.G. și I.A., personalizarea brichetelor s-a făcut cu grafica existentă pe un CD transmis de SC E.G. SRL ce conținea inscripția „A.N. PREȘEDINTE" și sigla P.S.D.+ P.U.R.

După inscripționare, brichetele au fost ambalate în cutii de câte 1.000 de bucăți și livrate în zona Casa Presei Libere, unde erau preluate de alte autovehicule înmatriculate în județul Argeș.

Din cele 700.000 de brichete, 100.000 au fost nepersonalizate , fiind livrate și facturate către SC S.T. SRL Argeș (al cărui administrator, martorul I.S., era și director de sucursală la SC S.T. SRL Pitești), iar alte 124.000 au fost livrate de asemenea nepersonalizate către această din urmă societate, fiind comercializate apoi ca atare, prin magazinul propriu.

Această situație de fapt rezultă din declarațiile martorilor I.S., I.A., B.C., E.E. și C.F.

Rezultă așadar că, deși în contractul încheiat între SC E.G. SRL și SC S.T. SRL era vorba despre 476.000 de brichete ce urmau a fi acordate ca și material publicitar pentru stimularea vânzărilor SC E.G. SRL, în realitate cele 476.000 de brichete au fost inscripționate A.N. PREȘEDINTE" si sigla P. S. D. +P. U. R.

1.7. în relația comercială cu SC C.L.H.D. SA Brăila (suma de 4.696.100.861 ROL).

Deși între SC E.G. SRL și SC C.L.H.D. SA. Brăila nu a existat un contract, în perioada 1 noiembrie -18 noiembrie 2004 această din urmă societate a emis către prima facturi referitoare la o cantitate totală de 214.077 kg. hârtie, în valoare de 5.970.544.032 ROL.

Conform avizelor de însoțire a mărfii, această cantitate a fost livrată către punctele de lucru ale SC E.G. SRL din Călărași (101.625 kg.), Cluj (72.107 kg.) și București (40.345 kg.).

În realitate însă, cele două cantități livrate la Călărași și Cluj (173.732 kg.) în valoare totală de 4.696.100.861 ROL au fost expediate la solicitarea martorului B.I. (zis J.), director de aprovizionare la SC E.G. SRL, la SC P. SA Călărași și SC M. SA Cluj, fiind utilizate integral la procesarea caietelor format A4 și A5, personalizate cu imaginea inculpatului N., comandate de SC E.G. SRL ( a se vedea anterior, petele 1.2. și 1.4.)

Ulterior, în luna ianuarie a anului 2005, pentru a ascunde folosirea hârtiei pentru producerea de materiale electorale, SC E.G. SRL a informat printr-o adresă SC C.L.H.D. SA Brăila că o cantitate de 173.732 kg. hârtie livrată în perioada 15 noiembrie - 18 noiembrie 2004 (adică exact cea expediată la SC M. SA Cluj și SC P. SA Călărași, din care se confecționaseră ilegal caiete personalizate cu imaginea inculpatului N. !) nu poate fi folosită pentru procesare „datorită unor deficiențe apărute în timpul procesului de fabricație".

În acest sens, abia în luna noiembrie 2005 s-a încheiat un proces-verbal de custodie cu privire la respectiva cantitate de hârtie.

Ținând seama de faptul că, potrivit actelor de la dosar și a declarațiilor persoanelor implicate (de la SC C.L.H.D. SA, SC M. SA Cluj și SC P. SA Călărași), cantitatea de hârtie în litigiu a fost livrată la cele două societăți și procesată de acestea pentru realizarea caietelor tip A4 și A5 cu conținut electoral comandate tot de SC E.G. SRL (conform înțelegerilor dintre aceasta și cele două societăți), fiind însoțită de fiecare dată de declarații de conformitate care reprezenta un certificat de calitate, coroborată cu împrejurarea că reclamația și procesul-verbal de custodie au fost întocmite de SC E.G. SRL abia în anul 2005, în condițiile în care hârtia în cauză nu se putea afla la sediul acesteia din București (întrucât, prin ipoteză fusese expediată la „punctele de lucru de la Cluj și Călărași"), rezultă în mod evident pe de o parte că respectiva cantitate de hârtie (173.732 kg) a fost utilizată pentru realizarea materialelor de propagandă electorală detaliate anterior, iar pe de altă parte că demersurile ulterioare ale reprezentanților SC E.G. SRL au avut doar rolul de a ascunde întrebuințarea reală a hârtiei și, implicit, foloasele necuvenite de care a beneficiat inculpatul N. în campania sa electorală.

Sunt relevante în acest sens declarațiile martorilor C.R., M.A., D.S., D.G., B.R., R.E., S.M., D.M., P.V., T.M., C.S.

Chiar dacă pentru respectiva cantitate de hârtie s-au întocmit ulterior facturi de stornare, este de observat că marfa în litigiu nu s-a reîntors la SC C.L.H.D. SA Brăila.

Facturile de stornare au fost întocmite în luna noiembrie 2005, iar din suma totală de 5.970.544.032 ROL reprezentând contravaloarea facturilor care fac obiectul cauzei SC E.G. SRL a achitat către SC C.L.H.D. SA. în perioada 2 noiembrie 2004-25 martie 2005, suma de 5.125.869.912 ROL, așadar inclusiv 4.696.100.861 ROL aferentă celor două cantități de hârtie livrate la Cluj și Călărași (fil. 172 rap. constatare, vol. 76 dup).

1.8. în relația comercială cu SC P.M. SRL București (suma de 4.689.637.085 ROL).

1.8.1. între SC E.G. SRL și SC P.M. SRL. a fost încheiat contractul de vânzare-cumpărare nr. 4 din 2 noiembrie 2004 având ca obiect 10.000 de calendare și 5.000 albume de artă personalizate pentru acordarea acestora în scopuri publicitare pentru stimularea vânzărilor.

Valoarea contractului a fost de 4.040.064.875 ROL.

Pentru executarea acestei comenzi, SC P.M. SRL a apelat la SC A.P. SRL.

În momentul în care a primit grafica pentru această comandă (care a fost pusă la dispoziție de către martora G.E., director de marketing și apropiată a inculpatului V.M.C.), martora I.L.M., reprezentant al SC P.M. SRL a observat că în realitate aceasta se referea la pliante ce conțineau imaginea inculpatului N.A., alături de bătrâni, copii și tineri, însoțite de mesajul electoral „A.N. PREȘEDINTE".

Solicitându-i explicații martorei G., aceasta i-a cerut ca în aceeași valoare a contractului să tipărească 2.000.000 de pliante cu conținut electoral pentru inculpatul N.A., in locul albumelor de artă și calendarelor comandate inițial.

La rândul său, martora I.L.M. a transmis această solicitare către SC A.P. SRL care în fapt a tipărit cele 2.000.000 de pliante solicitate.

Au fost întocmite facturile fiscale nr. 4224380 din 2 decembrie 2004, nr. 4224367 din 18 noiembrie 2004 și nr. 4224371 din 22 noiembrie 2004, în care la solicitarea inculpatului V.M.C. și a martorului B.I. nu s-a trecut ceea ce s-a executat în realitate, ci obiectul contractat (calendare și albume de artă).

Aceleași mențiuni s-au regăsit și în facturile emise de SC A.P. SRL. către SC P.M. SRL.

Această situație de fapt este susținută de precizările formulate în scris de SC A.P. SRL (fil. 41 vol. 66 dup) și de martorii I.L.M., T.F., F.C., M.A., P.O.

1.8.2. Intre aceleași societăți (SC E.G. SRL și SC P.M. SRL.) s-a mai încheiat un contract cadru de prestări servicii datat 19 noiembrie 2004.

În anexa 1 din aceeași zi se arată că obiectul contractului îl constituie producția și inscripționarea a 500 de seturi de echipamente de protecție (compuse din salopetă și tricou).

În fapt însă, serviciul prestat în baza contractului sus-menționat a constat în imprimarea a 10.000 de tricouri si 20.000 de fulare cu inscripția A.N. PREȘEDINTE" si sigla P.S.D + P.U.R.

Și de această dată, comanda reală a venit prin intermediul martorei G.E., iar la solicitarea inculpatului V.M.C., în contractele încheiate cu terții și în facturile aferente, nu s-a trecut obiectul real, ci cel menționat în anexa 1.

De asemenea, în factura nr. 4224374 din 25 noiembrie 2004 emisă de SC P.M. SRL către SC E.G. SRL s-au menționat „servicii inscripționare și servicii producție echipament protecție", deși în limita aceleiași valori, de 649.572.210 ROL s-a executat inscripționarea a 10.000 de tricouri și 20.000 de fulare pentru campania electorală a inculpatului N.A.

Pentru a onora comanda primită, martora I.L.M. a contactat reprezentanții a două societăți, respectiv pe martorii P.A. (administrator la SC I.C.G. SRL Giurgiu, pentru 10.000 de fulare) și S.D. (administrator la SC P.S.P.S. SRL , pentru 10.000 de tricouri și 10.000 de fulare).

Ambii martori au confirmat faptul că fularele și tricourile au fost personalizate cu inscripția „A.N. PREȘEDINTE" și sigla P.S.D+P.U.R., precum și împrejurarea că li s-a cerut menționarea în acte a altor obiecte decât cele efectiv realizate.

Ambele facturi emise de SC P.M. SRL , în valoare totală de 4.689.637.085 ROL au fost achitate de către SC E.G. SRL cu ordin de plată, bilete la ordin și file CEC, în perioada 19 noiembrie 2004-1 februarie 2005 (fil. 159,184 și urm.vol.76 dup, fil. 19 vol.29 dup, fil. 185 și urm.vol.30 dup).

1.9. în relația comercială cu SC D.C.I. SRL Târgoviște (suma de 1.127.096.005 ROL)

Potrivit contractului de vânzare cumpărare comercială nr. 6798 din 3 noiembrie 2004, SC D.C.I. SRL se obliga să vândă către SC E.G. SRL 225.265 pixuri pentru acordarea acestora în scopuri publicitare pentru stimularea vânzărilor.

În realitate, din actele aflate la dosar și declarațiile martorului B.F. (șofer și tampografist la SC D.C.I. SRL), circa 5.000 de pixuri au fost personalizate E.G., restul de 220.265 de pixuri fiind inscripționate A.N. PREȘEDINTE", împreună cu sigla P.S.D.+P.U.R.

Macheta pentru inscripționarea pixurilor a fost confecționată de către SC D.C.I. SRL., în baza filmului pus la dispoziție de către SC E.G. SRL.

O parte din aceste pixuri au fost puse la dispoziție de către SC E.G. SRL, restul fiind achiziționate de la diverși furnizori chiar de către firma care s-a ocupat de inscripționare, SC D.C.I. SRL.

Întreaga cantitate, de 225.265 pixuri a făcut obiectul facturilor nr. 7417404 din 2 decembrie 2004 și 7417402 din 24 noiembrie 2004, valoarea totală, de 1.152.681.005 ROL fiind achitată de SC E.G. SRL cu 4 ordine de plată, în perioada 29.11-10 decembrie 2004. (fil. 160,173 vol. 76 dup, fil. 102,275 vol. 29 dup).

Ținând seama că din întreaga cantitate, doar 220.265 pixuri au constituit material de propagandă electorală, suma cheltuită de SC E.G. SRL pentru acestea a fost de 1.127.096.005 ROL. (s-a scăzut din suma totală contravaloarea a 5.000 pixuri, respectiv 25.585.000 ROL).

1.10. în relația comercială cu SC P.M.P. SRL Buzău (suma de 131.376.000 ROL)

Între SC E.G. SRL și SC P.M.P. SRL s-a încheiat contractul de prestări servicii nr. 6774 din 1 noiembrie 2004, având ca obiect inscripționarea de pixuri cu numele beneficiarului (E.G.) în vederea efectuării de reclamă publicitate cu scopul creșterii vânzărilor.

Prețul stabilit prin contract, inclusiv T.V.A., a fost de 131.376.000 ROL.

Ulterior, după ce au fost inscripționate circa 30.000 de pixuri cu numele E.G., la solicitarea reprezentantului SC E.G. SRL, martorul I.Z., apropiat al inculpatului V.M.C., comanda a fost modificată, astfel încât în continuare, în fapt, 100.000 de pixuri au fost inscripționate A.N. PREȘEDINTE si sigla P.S.D.

Matrița pentru inscripționare a fost confecționată de martora D.F., în baza filmelor transmise de către SC E.G. SRL.

Pentru o parte din pixurile primite spre inscripționare s-a putut stabili și originea, ele provenind de la SC S.T. SRL Pitești.

Această situație de fapt rezultă din declarațiile martorilor D.N. (administrator al SC P.M.P. SRL.), D.F., C.M. și S.M. (persoana care a efectuat tampografierea pixurilor).

Factura nr. 02897002 din 16 noiembrie 2004 în valoare de 131.376.000 ROL a fost achitată de SC E.G. SRL cu ordinul de plată nr. 2011 din 29 noiembrie 2004 (fil.161.187 vol. 76 dup).

1.11. în relația comercială cu SC D.C. SRL București (suma de 1.584.251.920 ROL).

Între SC E.G. SRL și SC D.C. SRL s-a încheiat contractul de vânzare cumpărare comercială fără număr din 15 octombrie 2004 având ca obiect saci menajeri pentru ambalare (122.360 buc.x 8695,65 ROL/sac și 50.000 buc.x9600 ROL/sac).

Din partea SC E.G. SRL contractul a fost semnat de martorul B.I. (director cu aprovizionarea la această societate), cu acordul inculpatului V.M.C.

În realitate însă, potrivit declarațiilor martorilor audiați în cauză, la solicitarea martorei G.E. (director de marketing la S.C.E.G. S.R.L. și apropiată a inculpatului V.M.C.), martora I.L.M. ( reprezentant al SC P.M. SRL., implicată la rândul său relație comercială distinctă cu SC E.G. SRL, așa cum se va vedea ulterior) l-a contactat pe martorul D.R.M. (administrator la SC D.C. SRL) pentru a intermedia prin firma sa achiziționarea unor pungi din plastic personalizate „A.N. PREȘEDINTE" de la o altă societate, S.C.V.F.M S.R.L.

Potrivit martorului D., el nu i-a cunoscut nici pe cei de la SC E.G. SRL și nici pe cei de la S.C. V.F.M. S.R.L, în realitate relația comercială fiind între aceste două societăți (livrarea mărfii s-a făcut direct de la S.C. V.F.M. S.R.L. către SC E.G. SRL), iar de derularea ei s-a ocupat martora I.L.M.

Singura contribuție a martorului D. a constat în realizarea matriței pentru personalizarea pungilor, pe care apoi, tot prin intermediul martorei sus-menționate, a transmis-o la S.C. V.F.M. S.R.L.

În fapt, potrivit declarațiilor martorului T.V., administrator la S.C. V.F.M S.R.L, în perioada noiembrie-decembrie 2004 această societate a executat, la solicitarea SC D.C. SRL, dar prin intermedierea martorei I.L.M., 150.000 de saci personalizați .A.N. PREȘEDINTE" si 5.000 de pungi personalizate .A.N. PREȘEDINTE".

La solicitarea martorului B.I., în facturile întocmite atât de către S.C. V.F.M S.R.L, cât și de către SC D.C. SRL. s-a menționat furnizarea de saci menajeri, iar nu de pungi electorale inscripționate „A.N. PREȘEDINTE".

Astfel, pentru comanda realizată, SC D.C. SRL a emis către SC E.G. SRL facturile fiscale nr. 7284667 din 16 noiembrie 2004, nr. 7284719 din 30 noiembrie 2004 și factura de stornare nr. 986336 din 27 decembrie 2004, având ca obiect „saci menajeri", în valoare totală de 1.584.251.920 lei, sumă ce a fost achitată de SC E.G. SRL cu ordine de plată din 18 noiembrie și 3 decembrie 2004. (fil. 161,175 vol.76, fil.30 vol. 29 dup).

1.12. În relația comercială cu SC P.R.P. SRL București (suma de 102.367.400 ROL).

În luna decembrie 2004, între SC E.G. SRL și SC P.R.P. SRL s-a derulat o relație comercială, concretizată în tipărirea de către aceasta din urmă a 280.000 de rigle din carton (tip semn de carte), personalizate cu imaginea inculpatului N. si inscripționate „ A.N.- PREȘEDINTE".

Realitatea și obiectul acestei relații rezultă din declarațiile martorilor L.M., B.C. (ambii angajați ai SC P.R.P. SRL.) și G.E. (director de marketing la SC E.G. SRL și apropiată a inculpatului V.M.C.).

Rezultă astfel că martora G.E. este cea care s-a deplasat la sediul SC P.R.P. SRL și a dat bunul de tipar pentru respectivele tipărituri din carton, că acestea au fost realizate pe baza machetei puse la dispoziție de către beneficiar și au fost transportate la un depozit al SC E.G. SRL

Deși factura fiscală nr. 8483278 din 6 decembrie 2004 emisă de SC P.R.P. SRL a fost în valoare totală de 103.292.000 ROL, nu au fost identificate instrumente de plată (doua ordine de compensare din 29 septembrie și 30 septembrie 2005) decât pentru suma de 102.367.400 ROL (fil. 189 vol. 76 dup).

1.13. în relația comercială cu SC S.F.P. SA București (suma de 1.214.636.749 ROL)

În cursul anului 2004, între SC S.F.P. SA și SC E.G. SRL au existat relații comerciale, materializate în contractul nr. 63 din 25 martie 2004 și nr. 84 din 1 octombrie 2004, ultimul având ca obiect tipărirea de coperți de caiete cu numele beneficiarului în vederea efectuării de reclamă-publicitate cu scopul creșterii vânzărilor.

În realitate însă, din declarațiile reprezentanților SC S.F.P. SA (R.H., D.C. și B.N.), rezultă că solicitarea a fost de a tipări 292.500 coli (în fapt coperti de caiete A4 și A5) cu imaginea inculpatului N.A. și sigla P.S.D), precum si 2.000.000 de pliante ce conțineau inculpatului N., alături de copii, țărani, tineri.

Layout-ul (ceea ce urma să se imprime) aferent coperților a fost pus la dispoziție de către SC E.G. SRL, iar pentru pliante aceeași societate a transmis documentul pe suport magnetic.

Hârtia pentru coperți a fost asigurată de SC E.G. SRL, iar pentru pliante de către SC S.F.P. SA., în acest ultim caz valoarea ei fiind inclusă în costul produselor.

Ca și în alte situații, pe facturi nu s-a trecut ceea ce s-a produs și livrat în fapt.

Au fost încheiate 5 facturi, în valoare totală de 1.214.636.749 ROL: nr. 426996 și 426997 din 4 noiembrie 2004, nr. 427047 și 427048 din 17 noiembrie 2004 și nr. 427121 din 30 noiembrie 2004 (fil.197,214 vol.76 dup), achitate integral și înregistrate în contabilitatea SC E.G. SRL.

1. 14. În relația comercială cu SC B.P.S. SRL București (suma de 2.232.379.488 ROL).

Deși între SC E.G. SRL și SC B.P.S. SRL. nu s-a încheiat un contract, în perioada 28 octombrie 2004 -19 noiembrie 2004 între acestea s-a derulat o relație comercială, concretizată în realizarea de către cea din urmă societate, la solicitarea celei dintâi, a 1.000.000 de broșuri și 800.000 de pliante cu imaginea inculpatului N. si inscripționate A.N. PREȘEDINTE".

Au fost emise 4 facturi fiscale nr. 4306653 din 28 octombrie 2004, nr. 4306739 din 3 noiembrie 2004, 4306914 din 15 noiembrie 2004 și 6367447 din 19 noiembrie 2004, în valoare totală de 2.232.379.488 ROL, care au fost încasate de beneficiar cu 4 bilete la ordin (fil. 198 vol. 76 dup, fil. 15 și 27 vol.43 dup).

În facturi nu este precizat caracterul electoral al bunurilor tipărite, ci doar denumirea lor generică ( pliante, broșuri), cu trimitere la un număr de comandă.

Existența acestei relații comerciale, precum și conținutul ei rezultă din declarațiile martorilor F.I.F. (administrator la SC B.P.S. SRL) și S.C. (tehnolog la SC E.G. SRL și fost salariat la SC B.P.S. SRL).

1.15. În relația comercială cu SC A.G.I. SRL București (suma de 1.062.194.000 ROL).

Deși între SC E.G. SRL și SC A.G.I. SRL. nu s-a încheiat un contract, în luna noiembrie 2004 între acestea s-a derulat o relație comercială, concretizată în realizarea de către cea din urmă societate, la solicitarea celei dintâi, a 100.000 de bucăți coli tipărite format 70 x 100, fiecare conținând câte două afișe electorale cu imaginea inculpatului N. si inscripționate A.N. PREȘEDINTE".

Factura fiscală nr. 1063019 din 18 noiembrie 2004, emisă pentru aceste produse, în valoare totală de 1.062.194.000 ROL, a fost achitată integral de SC E.G. SRL cu ordinul de plată nr. 1875 din 18 noiembrie 2004 și fila CEC din 6 decembrie 2004 (fil. 199 vol.76 dup, fil.15 și 27 vol.43 dup).

1.16 În relația comercială cu A.P.G. SRL București (suma de 1.967.266.350 ROL)

Deși între SC E.G. SRL și A.P.G. SRL nu s-a încheiat un contract, în luna noiembrie 2004 între acestea s-a desfășurat o relație comercială, concretizată în realizarea a 5.000 de cataloage, conținând imagini cu inculpatul N. și alte personaje, însoțite de mesaje electorale.

Aceste cataloage au fost realizate ca urmare a unei comenzi venite din partea martorei G.E., director de marketing la SC E.G. SRL, subordonată direct inculpatului V.M.C., ea fiind și cea care a pus la dispoziție machetele albumului pe un CD.

Pentru a onora această comandă, A.G. a apelat la alte două societăți, SC P.R.P.T. SRL și SC S. SRL, iar hârtia necesară a fost achiziționată de la SC E.P. SRL.

Produsele realizate au fost facturate de A.G. către SC E.G. SRL, emițându-se facturile 04372609 din 17 noiembrie 2004 în valoare de 752.080.000 ROL și 07372614 din 30 noiembrie 2004 în valoare de 1.215.186.350 ROL, ambele fiind achitate integral de SC E.G. SRL (vol. 15 și 17 dup)

Potrivit declarației martorei V.D., administrator la A.G., în aceste facturi nu a specificat denumirea exactă a produsului executat, întrucât așa obișnuia să procedeze în activitatea curentă.

c.2. disimularea materialelor de propagandă electorală

Disimularea materialelor de propagandă electorală achiziționate ilegal de către SC E.G. SRL s-a făcut pe de o parte, așa cum s-a evidențiat anterior, prin încheierea unor contracte comerciale și documente financiar contabile cu conținut nereal (în acte fiind trecute alte bunuri decât cele executate efectiv și livrate beneficiarului SC E.G. SRL), de cele mai multe ori fiind vorba despre așa-zise materiale promoționale personalizate E.G. ce urmau a fi acordate pentru „stimularea vânzărilor".

Pe de altă parte, dar în strânsă corelare cu aceste documente false, prin decizia fără număr din 15 octombrie 2004, inculpatul V.M.C. a dispus inițierea și derularea unei campanii de promovare a produselor SC E.G. SRL prin distribuirea către agenții și clienții societății în perioada 01 noiembrie - 31 decembrie 2004 de materiale inscripționate E.G.

În acest context, inculpatul a dispus întocmirea unui număr de 25 procese verbale prin care angajații societății atestau că ar fi primit materialele precizate în decizie, precum și întocmirea a 55 avize de însoțire a mărfii către distribuitori din teritoriu ai produselor tipărite de S.C. E.G. S.R.L. (în principal, formulare fiscale cu regim special), prin care se atesta că aceștia ar fi primit de asemenea materialele publicitare aferente deciziei emise de inculpat.

Din declarațiile celor 41 de martori audiați direct și nemijlocit în faza de judecată și ale celor 6 martori față de care s-a făcut aplicarea art. 327 alin. (3) C. proc. pen., a rezultat în mod cert că persoanele care au fost menționate în procesele verbale de predare-primire și în avizele de însoțirea a mărfii nu au primit cantitățile de produse specificate (mii sau zeci de mii de pixuri, brichete, calendare, rigle, bloc - notess - uri, albume de artă, agende), ci doar cantități modice (doar din sortimentele pixuri și brichete de ordinul zecilor de bucăți).

Astfel, în privința celor 25 de procese-verbale, acestea au fost întocmite și semnate pentru predare de martora F.L., economist la SC E.G. SRL și pentru primire de 23 angajați ai SC E.G. SRL, fără a se efectua și remiterea materialelor precizate în conținutul acestora, aspect ce rezultă din declarațiile susnumiților.

Totodată, în privința celor 55 avize de însoțire a mărfii întocmite de asemenea de martora F.L., acestea au fost transmise reprezentanților zonali ai SC E.G. SRL cărora li s-a cerut să se deplaseze la distribuitorii din teritoriu menționați la rubrica destinată cumpărătorilor, pentru a le semna și ștampila de primire, urmând ca toate exemplarele avizelor să-i fie restituite.

Astfel, conform dispozițiilor primite de la inculpatul V.M.C., martorul V.I., responsabilul cu expediții-transport și parcul auto de la SC E.G. SRL a completat rubrica din fiecare aviz destinată delegatului cu numele, datele de identitate și numărul de înmatriculare al mijlocului de transport aparținând unor șoferi și mașini ale SC T.N.I. SRL , semnând în locul acestora, după care Ie-a expediat directorilor zonali, prin curier rapid.

În fapt însă, deși aceste avize poartă de regulă ștampila agentului economic, ele fie nu sunt semnate de un reprezentant al acestuia, fie sunt semnate din neglijență (odată cu alte acte prezentate cu aceeași ocazie); din declarațiile martorului V., reprezentanților zonali ai SC E.G. SRL, șoferilor menționați în avize, precum și din declarațiile administratorilor societăților comerciale menționate pe avize rezultă, cu certitudine, că produsele specificate în avize nu au fost distribuite și respectiv primite .

În fine, având la bază aceeași falsă campanie de promovare a produselor E.G., materialele de propagandă electorală de care a beneficiat în mod fraudulos inculpatul N.A. au fost înregistrate în contabilitatea SC E.G. SRL în principal sub forma unor cheltuieli efectuate cu propria reclamă, prin trecerea acestor costuri în contul nr. 623 („cheltuieli de protocol, reclamă și publicitate") iar o altă parte pe conturi contabile de cheltuieli proprii și de stocuri ale societății (fil. 200 și urm.vol.76 dup).

În altă ordine de idei, SC E.G. SRL s-a implicat nu doar în achiziționarea frauduloasă de materiale de propagandă electorală în beneficiul inculpatului N.A., ci și în transportarea acestora în diferite zone din țară.

Aceste transporturi au fost organizate de martorul Vodă Ion, ca urmare a solicitării inculpatului V.M.C. și ale martorei G.E., apropiată a inculpatului și persoană de legătură din partea SC E.G. SRL cu Partidul Social Democrat.

Astfel, din declarațiile martorilor D.T. și S.M., conducători auto angajați sau colaboratori ai SC T.N.I. SRL, rezultă că aceștia au făcut 4 curse în țară cu materiale de propagandă electorală pentru inculpatul N. (caiete, brichete, pixuri, postere, calendare), în zilele de 14.11( martorul Ș.), 20 noiembrie, 30 noiembrie și 6 decembrie 2004 (martorul D.).

De fiecare dată, martorii încărcau marfa de la sediul SC E.G. SRL și primeau doar avize de însoțire a mărfii, în care erau menționate persoanele de contact de la destinație și numerele de telefon ale acestora.

Conținutul fiecărui transport a fost cunoscut de către martori, căci la destinație se proceda la deschiderea fiecărui paiet în care marfa era ambalată.

De asemenea, fiecare dintre cei doi martori au încărcat fie cu aceeași ocazie, fie separat unele dintre produsele comandate de SC E.G. SRL Este vorba despre caiete de la SC P. SA (în cazul martorului D.) și de pungi din plastic de la S.C.V.F.M S.R.L. Rm.Vâlcea (în cazul martorului S.).

Implicarea SC E.G. SRL în transportul materialelor electorale este confirmată de altfel și de martorul V.I.

În luna decembrie 2004, la solicitarea inculpatului V.M.C., pentru a masca transportul materialelor electorale, martorul I.V. s-a deplasat la sediul SC T.N.I. SRL și a solicitat emiterea a două facturi și anexe, din care rezulta că această societate a efectuat pentru SC E.G. SRL mai multe transporturi de marfă în diferite zone ale țării.

În acest sens, s-au întocmit factura fiscală nr. 7252360 din 23 decembrie 2004 (pentru 11 curse) și nr. 7252364 din 29 decembrie 2004 (pentru 13 curse), în anexele cărora au fost înscrise ziua și luna, itinerariul și numărul de înmatriculare al autovehiculului care ar fi efectuat transportul, toate aceste date fiind indicate de către martorul Vodă.

În realitate, doar 4 curse fuseseră efectuate cu adevărat la datele și cu autovehiculele menționate; în contul celorlalte, au fost efectuate alte curse în anul 2005, deși reprezentanții SC T.N. SRL. au solicitat inițial stomarea facturilor corespunzătoare curselor neefectuate.

B. finanțarea ilegală a campaniei electorale a inculpatului N.A. prin intermediul SC V.T.C. SA Bacău.

Inculpata J.I.P. a avut calitatea de acționar (cu o cotă de participație de 20%), la SC V.T.C. SA Bacău până la data de 15 februarie 2002, când formal și-a înstrăinat acțiunile către martora P.C., care a devenit astfel acționar majoritar și administrator al societății (funcție deținută încă din anul 1999).

Deși în drept nu a mai avut vreo calitate la SC V.T. SA, inculpata J.I.P. a continuat să se implice în activitatea acestei societăți, așa cum a făcut și în legătură cu o altă societate la care ocupase anterior funcția de administrator, respectiv SC C.N.P. SA Bacău.

În acest context, inculpata J.I.P. a luat hotărârea de a implica SC V.T. SA în campania electorală prezidențială a inculpatului N.A., atât logistic, cât și financiar, determinând-o pe martora P.C., administrator al societății să folosească sume de bani din patrimoniul acesteia într-un sens contrar intereselor sale, prin suportarea unor cheltuieli cu bunuri, servicii de transport și plata personalului, în legătură cu campania electorală a inculpatului N.A., căruia i-a facilitat astfel obținerea unor foloase necuvenite în cuantum de 382.172.020 ROL, compusă din:

a. 151.090.000 ROL reprezentând plata angajaților

În concret, în perioada campaniei electorale aferente celor două tururi de scrutin ale alegerilor prezidențiale din anul 2004, din inițiativa inculpatei J.I.P., angajații SC V.T. S.A, SC C.N.P. SA și SC R.G. SRL Bacău au fost mobilizați la etajul 9 al imobilului unde își aveau sediul toate cele trei societăți, în incinta restaurantului M. aparținând SC V.T. SA, pentru a ambala în pungi diverse materiale electorale (caiete, pixuri, brichete, rigle) inscripționate „A.N. Președinte", materiale care au fost descărcate din autovehicule mari (gen TIR), provenite de la SC E.G. SRL și sosite în mai multe rânduri la sediul respectiv (a se vedea declarațiile martorului M.F., administrator la SC T.N.I. SRL).

Această activitate a fost coordonată atât direct de către inculpata J., cât și prin intermediul martorei P.C., tot inculpata fiind cea care a ținut legătura prin telefon cu furnizorii de materiale de propagandă electorală și cu reprezentanți ai P.S.D din județele Bacău și Botoșani în vederea ridicării acestora și distribuirii lor pe plan local, la nivelul comunelor.

Prezența personalului la această activitate a fost ținută pe baza unor formulare intitulate „liste de avans chenzinal",fără vreo legătură cu rubricația acestor tipizate (fil. 61 și urm.vol. 47 dup).

Plata personalului a fost făcută de către martora P.C. din fondurile SC V.T. S.A și a fost în cuantum de 151.090.000 ROL.

Din punct de vedere contabil, plățile făcute nu au fost înregistrate în contul 425 „avansuri acordate personalului", ci în contul 461 „debitori diverși", iar ulterior, pentru lichidarea debitelor astfel create, contravaloarea acestora a fost înregistrată în contul 658 „alte cheltuieli de exploatare" (fil. 153 vol.76 dup)

b. 210.630.000 ROL reprezentând contravaloarea a 20.000 de pixuri inscripționate „A.N."

Tot din dispoziția inculpatei J.I.P., SC V.T. S.A a achitat 20.000 de pixuri personalizate „A.N.", comandate de către SC E.G. SRL de la SC S.G. SRL.

Practic, deși nu a existat o relație comercială între această din urmă societate și SC V.T.C. SA (nu a existat vreo comandă a acesteia și, cu atât mai puțin, un contract ), aceasta a achitat cele două facturi, nr. 7246464 din 25 noiembrie 2004 (în cuantum de 105.672.000 ROL) și nr. 7246526 din 6 decembrie 2004 (în cuantum de 104.958.000 ROL) emise de SC S.G. SRL, aferente cantității de 20.000 de pixuri (fil. 90,91 vol.47 dup).

Aceste facturi au fost înregistrate în contabilitatea SC V.T.C. SA în contul 604.01 „cheltuieli privind materiale nestocate", operațiune nejustificată, întrucât prin specificul activității (construcții de clădiri și lucrări de geniu) și numărul de salariați (44) nu erau întrunite condițiile consumului unei cantități de 20.000 de pixuri pentru desfășurarea activității normale a societății (fi. 144 vol. 76 dup).

c. 3.877.020 ROL reprezentând contravaloarea serviciilor de transport materiale electorale pe ruta Bacău-Botoșani-Bacău

Din disponibilitățile bănești ale SC V.T.C. SA a fost achitată factura nr. 1929571 din 26 noiembrie 2004 în valoare de 3.877.020 ROL emisă de SC B.S.P. SRL Bacău, reprezentând contravaloarea unor servicii de transport intern marfă pe ruta Bacău-Botoșani-Bacău.

Pe de altă parte, pentru a însoți materialele electorale transportate de la Bacău în diferite locații (Botoșani, Neamț, Galați) au fost întocmite avizele de însoțire a mărfii seriile BC ANA nr. 6663938 din 25 noiembrie 2004, 663939 din 6 decembrie 2004, 6663940 din 7 decembrie 2004, 6663941 din 7 decembrie 2004, 6663942 din 8 decembrie 2004, 6663943 din 9 decembrie 2004 și 6663946 (nedatat), în care s-a menționat nereal că acestea ar fi avut ca obiect „materiale reclamă publicitate" și că ar fi fost transportate către punctele de lucru ale societății din respectivele localități (care în fapt nu existau), în realitate fiind vorba despre materiale de propagandă electorală pentru inculpatul N.A. (fil. 102 și urm.vol.47 dup).

d. 16.575.000 ROL reprezentând contravaloarea unor saci de rafie folosiți la ambalarea materialelor de propagandă electorală.

Din probatoriul administrat în cauză a mai rezultat că suma de 16.575.000 ROL a fost utilizată pentru achiziționarea de pe piața liberă a 1.700 saci de rafie folosiți pentru ambalarea materialelor de propagandă electorală.

În acest sens, pentru a justifica aceste plăți, s-au întocmit borderouri de achiziții (fil.119 și urm. vol. 47 dup), care au înscrise date anterioare datei de acordare a avansului spre decontare ( numerar eliberat persoanei care a cumpărat respectivii saci - fil. 75 și urm. vol.47 dup), mai puțin ultimul borderou, din 7 decembrie 2004.

Toate cheltuielile menționate anterior, fiind înregistrate în contabilitatea societății, au denaturat rezultatele financiare ale acesteia aferente anului 2004; în plus, cu suma de 33.630.000 ROL reprezentând TVA aferent facturilor pentru pixuri, s-a diminuat TVA datorat de SC V.T.C. SA bugetului de stat pe anul 2004.

IV.Analizând probatoriului administrat în cauză, Curtea reține următoarele:

A. în privința inculpaților J.I.P., G.D., P.B., P.M.I. și V.M.C.

1. referitor la infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice

Faptele inculpatei J.I.P. care, în calitate de inspector general de stat în cadrul Inspectoratului de Stat în Construcții, în baza unei rezoluții infracționale unice, în perioada martie - octombrie 2004, în contextul organizării manifestării Trofeului Calității în Construcții, a decis încasarea taxelor de participare de către 5 societăți private și a angajat, în condiții nelegale, cheltuieli din bugetul instituției pentru această manifestare, cauzând un prejudiciu total de 75.526.350.588 ROL întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, prev. de art. 248 C. pen. rap. la art. 248/1 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

Faptele inculpatei G.D. care, în calitate de inspector general de stat adjunct în cadrul I.S.C., în baza unei rezoluții infracționale unice, în perioada martie - octombrie 2004, în contextul organizării manifestării Trofeului Calității în Construcții, a sprijinit-o pe inculpata J.I.P. să-și îndeplinească în mod defectuos atribuțiile de serviciu, cu consecința prejudicierii patrimoniului instituției cu suma de 75.526.350.588 ROL întrunesc elementele constitutive ale complicității la infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, prev. de 26 C. pen. rap. la art. 248 C. pen. rap. la art. 248/1 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

Faptele inculpaților P.B. și P.M.I. care, în baza unei rezoluții infracționale unice, în perioada martie - octombrie 2004, împreună cu inculpata J.I.P., au decis încasarea taxelor de participare la Trofeul Calității în Construcții în cuantum de 67.138.990.000 ROL de către 5 societăți conduse și controlate de ei, precum și încheierea cu I.S.C. în condiții nelegale a contractului nr. 4921 din 10 septembrie 2004 în valoare de 3.770.483.000 ROL, sume cu care au prejudiciat patrimoniul Inspectoratului de Stat în Construcții, întrunesc elementele constitutive ale complicității la infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, prev. de 26 C. pen. rap. la art. 248 C. pen. rap. la art. 248/1 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

Faptele inculpatului V.M.C., în baza unei rezoluții infracționale unice, în perioada martie - octombrie 2004, în contextul organizării Trofeului Calității în Construcții, împreună cu inculpata J.I.P., a decis încheierea cu I.S.C. în condiții nelegale a contractului nr. 416 din 13 mai 2004, a actului adițional nr. 1 din 4 octombrie 2004 și a contractului fără număr din 15 octombrie 2004, în valoare totală de 4.291.356.111 ROL, sumă cu care a prejudiciat patrimoniul Inspectoratului de Stat în Construcții, întrunesc elementele constitutive ale complicității la infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, prev. de 26 C. pen. rap. la art. 248 C. pen. rap. la art. 248/1 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

În majoritate, Curtea constată că aceste infracțiuni au fost săvârșită de către inculpați ca urmare a exercitării influenței de către inculpatul N.A., decurgând din calitatea sa de președinte P.S.D., în vederea obținerii de către acesta a unor foloase materiale necuvenite constând în materiale de propagandă electorală, astfel încât urmează a se face aplic. art. 17 lit. d) din Legea nr. 78/2000 în privința infracțiunii de abuz în serviciu reținută în sarcina inculpaților.

Rezultă așadar că prejudicierea patrimoniului I.S.C. ca efect al activităților infracționale desfășurate de inculpați s-a produs pe de o parte ca efect al nerespectării dispozițiilor legale privind finanțarea instituției, iar pe de altă parte ca efect al nerespectării dispozițiilor legale care reglementează modul de cheltuire a banilor publici.

Curtea reține astfel că potrivit art. 1 alin. (2) din O.G. nr. 63/2001 privind înființarea Inspectoratului de Stat în Construcții, această instituție este organul tehnic specializat care exercită, potrivit legii, controlul de stat cu privire la respectarea disciplinei în urbanism și a regimului de autorizare a construcțiilor, precum și la aplicarea unitară a prevederilor legale în domeniul calității în construcții.

Din punctul de vedere al finanțării, chiar dacă I.S.C se finanța integral din venituri bugetare [art. 4 alin. (1) din O.G. nr. 63/2001], sumele alocate din bugetul acestei instituții reprezentau fonduri publice conform art. 2 pct. 27 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice.

Veniturile extrabugetare din care se finanța I.S.C erau constituite în principal dintr-o cotă de 0.70% din cheltuielile pentru lucrările prevăzute la art. 2 din Legea nr. 10/1995, însă potrivit art. 4 alin. (4) teza I din O.G. nr. 63/2001, I.S.C. se finanța și din „sumele obținute din efectuarea de prestații si servicii specifice, pe bază de tarife stabilite de consiliul de conducere și aprobate de ministrul lucrărilor publice, transporturilor și locuinței".

Ordonanța nu precizează ce se înțelege prin „prestații și servicii specifice", însă această sintagmă este explicitată în art. 4 Regulamentul de organizare și funcționare a I.S.C. din 27 septembrie 2001, unde se arată că : „I.S.C. desfășoară prestări de servicii specifice privind:

a)redactarea de publicații de specialitate și de studii de sinteză;

b) instruiri în domeniul disciplinei în urbanism și al calității în construcții;

c) manifestări tehnice privind problematica specifică activității proprii

Coroborând toate aceste dispoziții legale, rezultă că:

- Inspectoratul de Stat în Construcții avea o bază legală pentru a organiza atât instruiri în domeniul disciplinei în urbanism și al calității în construcții, cât și manifestări tehnice privind problematica specifică activității sale;

- aceste instruiri și manifestări reprezentau totodată surse extrabugetare suplimentare, din care se finanța I. S. C;

- în plus, ținând seama de faptul că I.S.C. era o instituție publică, toate cheltuielile făcute cu organizarea unor asemenea evenimente trebuiau să respecte legislația din domeniul achizițiilor publice.

Trofeul Calității în Construcții a constituit o manifestare tehnică privind problematica specifică activității proprii a I.S.C, iar sumele de bani încasate cu titlu de taxă de participare la această manifestare trebuiau să reprezinte o sursă de finanțare a acestei instituții publice și, ca atare, trebuiau să fie încasate de I.S.C.

Mai departe, toate cheltuielile ce țineau de organizarea acestui eveniment trebuiau să respecte procedurile prevăzute în legislația din domeniul achizițiilor publice.

Contrar dispozițiilor legale sus-menționate, deși I.S.C. a decis organizarea unei manifestări intitulate Trofeul Calității în Construcții, avut drept scop premierea lucrărilor deosebite din punct de vedere calitativ din domeniul construcțiilor (după analizarea acestora de către jurii special constituite în acest sens), sumele de bani obținute de la participanții la această manifestare, cu titlu de taxă de participare, nu au fost încasate de către I.S.C și nu s-au regăsit în bugetul acestei instituții, ci au fost achitate direct în conturile celor 5 societăți private organizatoare, care au dispus în mod arbitrar, discreționar de acestea, fără a se desfășura vreo procedură de achiziție publică.

Mai mult, I.S.C. a efectuat din bugetul propriu cheltuieli pentru Trofeul Calității fără respectarea legislației din domeniul achizițiilor publice, procedurile fiind derulate formal, în condițiile în care inculpații se înțeleseseră dinainte asupra modului de implicare a societăților private „câștigătoare" în cheltuirea banilor I.S.C. pentru acest eveniment.

Din modul în care inculpații au înțeles să-și construiască apărarea (și mai puțin din declarațiile lor, căci, cu o singură excepție, inculpații s-au prevalat de dreptul la tăcere), rezultă în esență că aceștia au susținut că I.S.C. nu a înregistrat niciun prejudiciu, întrucât nu a cheltuit sume din bugetul propriu pentru organizarea Trofeului Calității, eveniment aniversar, prilejuit ce împlinirea a 20 de ani de la înființarea inspectoratului.

Aceste apărări sunt infirmate de probatoriul administrat în cauză.

În ce privește așa-zisul caracter aniversar, acesta a fost utilizat de inculpați pentru a ascunde adevărata rațiune a organizării unei asemenea manifestări - strângerea de fonduri pentru campania electorală prezidențială a inculpatului N.A., din același an, 2004.

Nu a existat nicio justificare pentru organizarea Trofeului Calității pentru prima dată în istorie exact în anul în care inculpatul N. candida (tot pentru prima dată) la funcția de președinte al României, în condițiile în care I.S.C. nu a marcat în mod similar 10 sau 15 ani de activitate.

De altfel, pentru a se elimina orice legătură între Trofeul Calității și campania electorală din anul 2004, prin noul Regulament de organizare și funcționare a instituției, aprobat prin Decizia nr. 125 din 23 iunie 2004 a inculpatului N., în calitate de prim ministru, s-a prevăzut în mod expres organizarea periodică, o dată la 2 ani, a Trofeului Calității în Construcții; este de observat însă că în luna iunie 2004, fazele teritoriale ale manifestării, singurele care au presupus taxe de participare, avuseseră deja loc.

Faptul că inculpații au avut nevoie de un pretext este întărit și de titulatura aleasă pentru manifestarea organizată (Trofeul Calității), în condițiile în care asociația patronatelor din domeniul construcțiilor (ARACO) organiza anual un eveniment cu conținut și denumire identice.

În plus, dacă evenimentul a fost conceput ca unul strict aniversar, apare nejustificat nu doar cuantumul taxelor de participare percepute invitaților, ci însăși ideea de a stabili niște taxe pentru o asemenea manifestare, dincolo de amploarea ei (11 evenimente teritoriale și o fază finală).

În realitate, Trofeul Calității nu a fost doar o manifestare aniversară, aspect ce rezultă din toate declarațiile persoanelor care au asistat la eveniment, fie că este vorba despre inspectorii de specialitate din cadrul inspectoratelor teritoriale și județene, fie că este vorba despre agenți economici care activează în domeniul construcțiilor.

Dimpotrivă, prea puțini dintre cei audiați și-au amintit de o asemenea justificare a evenimentului la care au participat, cei mai mulți subliniind caracterul tehnic al manifestării, apreciat prin prisma problematicii dezbătute.

Acest lucru apare ca evident în condițiile în care rostul manifestării era de a premia niște lucrări calitativ deosebite, fapt care presupunea o analiză a acestora din punct de vedere tehnic, al mijloacelor și tehnologiilor utilizate la realizarea lor, iar nu estetic (care ar fi ținut mai degrabă de domeniul arhitecturii).

De altfel, caracterul tehnic al manifestării a fost atestat nu doar de martorii cu pregătire în domeniul construcțiilor, ci și de cei care, nefiind de specialitate, au participat totuși la eveniment ( a se vedea, cu titlu de exemplu, declarațiile angajaților I.S.C., economiști sau juriști: P.C., S.I., ș.a., audiați la termenul din 10 iunie 2011, vol.7 ds.fond).

În concluzie, fiind vorba despre o manifestare tehnică la care s-au dezbătut probleme specifice activității Inspectoratului, Trofeul Calității trebuia să constituie o sursă de finanțare pentru I.S.C., prin taxele percepute participanților.

În acest context, Curtea urmează a înlătura concluziile la care au ajuns experții contabili, în sensul că I.S.C. nu avea o bază legală pentru cuprinderea sumelor rezultate din încasarea taxelor de participare în bugetul instituției și, implicit, concluzia că în cauză nu s-a înregistrat nici un prejudiciu în patrimoniul acesteia.

Nici apărarea vizând lipsa mijloacelor financiare proprii ale I.S.C pentru a organiza un asemenea eveniment, nu poate fi primită.

În acest sens, Curtea constată că Inspectoratul de Stat în Construcții a efectuat din bugetul propriu cheltuieli totale de 8.387.360.588 ROL pentru Trofeul Calității, acestea fiind aferente atât fazelor teritoriale, cât și fazei finale.

Astfel, din bugetul instituției au fost achitate materialele promoționale distribuite participanților la fazele teritoriale și finale (caiete, pixuri, rulete, mape din plastic - toate personalizate cu inscripția „I.S.C", precum și cataloagele cu firmele participante), în baza unor contracte nelegale încheiate cu SC E.G. SRL și SC S.G. SRL.

De asemenea, din fondurile proprii a fost suportată și organizarea fazei finale, în baza unui contract încheiat de asemenea cu încălcarea dispozițiilor legale privind achizițiile publice, cu SC A.M. SRL

Curtea constată că niciunul dintre contractele încheiate de I.S.C. pentru Trofeul Calității nu a fost prevăzut în programul anual al achizițiilor publice, conform art. 2 și art. 23 lit. a) din H.G. nr. 461/2001 pentru aprobarea normelor de aplicare a O.U.G. nr. 60/2001 privind achizițiile publice, fapt ce demonstrează că, în fapt, ideea organizării Trofeului Calității nu a apărut decât în anul 2004, contrar celor susținute de inculpați.

Aparte de această constatare, Curtea mai reține că suma cheltuită de I.S.C din fondurile proprii, de 8.387.360.588 ROL este mai mare decât cea efectiv cheltuită de societățile organizatoare în relația cu terții pentru fazele teritoriale (închiriere locație, serviciu de catering, producție de ecusoane, bannere, mape etc), de 5.861.208.293 ROL, ceea ce demonstrează că, independent de încasarea taxelor de participare, I.S.C avea în fapt fonduri necesare pentru organizarea Trofeului Calității.

În același context, al organizării propriu-zise a evenimentelor teritoriale, Curtea constată că din declarațiile celor 329 de martori, inspectori de specialitate în cadrul inspectoratelor teritoriale și județene în construcții, audiați direct și nemijlocit în cursul cercetării judecătorești, rezultă că, urmare a dispozițiilor primite pe cale ierarhică de la conducerea centrală a I.S.C, aceștia s-au implicat organizatoric în etapa premergătoare fiecărui eveniment, în sensul că accesând propriile baze de date, au contactat agenții economici din domeniul proiectării, execuției și materialelor de construcții, i-au informat despre Trofeul Calității și le-au înmânat invitații de participare.

Tot astfel, potrivit contractelor încheiate între societățile organizatoare și SC A.R. SRL., aceasta din urmă trebuia să gestioneze tot ceea ce însemna relația cu mass-media (organizare conferință de presă; realizarea listei de invitați mass-media; redactarea comunicatului de presă; transmiterea de invitații către presă; înregistrarea participanților mass-media).

În realitate însă, potrivit declarațiilor martorelor I.O. și G.V., angajate ale Biroului de presă al I.S.C, ele au fost cele care au contactat reprezentanții din presa locală și centrală pentru a-i invita la evenimente, au redactat comunicate de presă, au organizat conferințe de presă, fără a colabora pentru aceste activități cu persoane din afara instituției.

În fine, atât angajați ai I.S.C de la nivel central, cât și inspectori de specialitate din cadrul inspectoratelor județene au fost implicați în așezarea în pungi a materialelor promoționale achiziționate de I.S.C. și distribuite apoi participanților la evenimente.

Or, în măsura în care organizarea evenimentelor a fost cedată unor societăți private, aceasta trebuia să se reflecte nu doar în beneficii (sub forma taxelor de participare încasate direct de către acestea), ci și în obligații, ceea ce nu s-a întâmplat în speță, câtă vreme sarcina invitării (mobilizării) potențialilor participanți, a pregătirii materialelor promoționale, a relației cu mass-media a revenit I.S.C., iar nu organizatorilor de evenimente, echivalând cu un aport important al instituției la organizarea Trofeului Calității.

În realitate, acest mod de a proceda demonstrează o dată în plus scopul real al organizării Trofeului Calității, cunoscut și urmărit de toți inculpații, și anume strângerea de fonduri pentru campania electorală a inculpatului N.A.

Astfel, este de observat ambiguitatea indusă în ce privește organizatorul evenimentelor, cu efecte directe în plan financiar.

- în drept, acesta era Inspectoratul de Stat în Construcții, singurul care apărea ca și organizator în toate materialele scrise (invitații, ecusoane, afișe, bannere, mape, materiale promoționale distribuite participanților), fapt care se poate verifica prin consultarea fotografiilor și a fotocopiilor aflate la dosarul cauzei;

- în fapt însă, organizarea manifestărilor fusese transferată unor societăți private, însă acest lucru s-a întâmplat exclusiv pentru a justifica încasarea de către acestea, iar nu de către I.S.C., a taxelor de participare.

În acest context, este de observat că aproape toți participanții la evenimente nu au putut indica un alt organizator decât I.S.C., lucru explicabil în condițiile în care, cu excepția unui cont indicat pe invitații, în care trebuia achitată taxa de participare, de nicăieri nu rezulta că organizatorul faptic al manifestărilor este vreo firmă privată.

Acest lucru deosebește esențial organizarea Trofeului Calității de alte evenimente organizate de societățile conduse și controlate de inculpații P. Din chiar pliantele depuse de aceștia la dosar pentru a justifica lipsa la diferite termene de judecată, ca de altfel și din accesarea site-ului principalei societăți din grup specializată în asemenea activități (www.foruminvest.ro), rezultă că în toate cazurile în care aceasta a organizat un eveniment, cu consecința și justificarea încasării unei taxe de participare, ea a apărut, de sine stătătoare sau împreună cu alte entități, ca organizator al evenimentului în toate materialele accesibile publicului.

Cu alte cuvinte, participanții la aceste din urmă evenimente au cunoscut identitatea reală și neechivocă a organizatorului și au decis în consecință plata taxelor de participare în contul societății private.

Alta a fost însă situația în cazul Trofeului Calității, în privința căruia în conștiința publică organizatorul evenimentului a fost Inspectoratul de Stat în Construcții, principala dovadă fiind chiar implicarea inspectorilor de specialitate din teritoriu în popularizarea evenimentului și invitarea participanților.

Fiind contactați de către inspectorii I.S.C., primind invitații cu antetul acestei instituții, potențialii participanți au avut în mod cert reprezentarea că manifestarea este organizată de I.S.C.

Pe această reprezentare au mizat însă și inculpații, care au realizat că organizarea formală de către I.S.C. a unui eveniment de specialitate va fi o garanție pentru încasarea unor sume considerabile cu titlu de taxă de participare, ceea ce nu s-ar fi întâmplat dacă o societate privată ar fi apărut ca și organizator.

De altfel, pentru mulți dintre participanții la eveniment, audiați în calitate de martor, organizarea acestuia de către I.S.C. a reprezentat o garanție a seriozității și importanței acestuia, fiind patronat de către acea instituție a statului care exercită controlul cu privire la aplicarea unitară a prevederilor legale în domeniul calității în construcții.

În acest context, este lipsit de relevanță modul în care participanții au perceput evenimentul la care au fost invitați (util sau nu, bine organizat sau dimpotrivă); ceea ce este mai important este faptul că aceștia au avut reprezentarea că participă la un eveniment organizat de Inspectoratul de Stat în Construcții, fără a cunoaște însă că sumele încasate de la ei cu titlu de taxă de participare vor servi, în cea mai mare măsură, la finanțarea campaniei electorale a inculpatului N.A.

Întreaga derulare a faptelor demonstrează că inculpații au acționat concertat pentru atingerea acestui scop, contribuind totodată la prejudicierea patrimoniului Inspectoratului de Stat în Construcții.

Astfel, decizia de a se organiza Trofeul Calității a aparținut inculpatei J., în calitate de inspector general de stat în cadrul I.S.C., după cum tot aceasta, sprijinită de inculpata G. și de comun acord cu inculpații P.B. și P.M.I., a hotărât ca încasarea taxelor de participare să se facă de către 5 societăți controlate și conduse de aceștia din urmă, cărora li s-a încredințat organizarea manifestării.

Procedându-se astfel, s-a evitat o problemă importantă, aceea a respectării legislației privind achizițiile publice, care s-ar fi pus ulterior încasării taxelor de către I.S.C., în legătură cu cheltuielile ocazionate de Trofeul Calității.

În aceste condiții, inculpații P. s-au comportat ca și cum organizarea Trofeului Calității ar fi fost o afacere privată, stabilind arbitrar cuantumul taxelor de participare, precum și modul de cheltuire a acestora, după încasarea lor directă.

Activitatea desfășurată de cele 5 societăți organizatoare se încadra, generic, în noțiunea de „prestări servicii", ceea ce înseamnă pe de o parte că intrarea unor sume de bani în conturile lor nu se putea face decât în baza unui contract de prestări servicii încheiat cu beneficiarul (unic) al acestora, iar pe de altă parte că plata respectivelor servicii prestate ar fi trebuit făcută din sursele beneficiarului.

În speță, nici una din aceste condiții nu a fost îndeplinită, căci nu a existat niciun contract încheiat între I.S.C. și firmele organizatoare, după cum nu a existat nicio plată făcută de I.S.C. către aceste societăți pentru „serviciile prestate" în fazele teritoriale, firmele însușindu-și în mod abuziv toate taxele de participare cuvenite în realitate I.S.C.

Pentru că trebuia să existe totuși o legătură între I.S.C. și firmele organizatoare, care să justifice aparent implicarea lor în Trofeul Calității, aceasta s-a făcut prin intermediul Inspectoratelor Teritoriale în Construcții, cărora inculpatele J. și G. le-au impus încheierea unor contracte cu firmele sus-arătate, fără a se observa că aceste inspectorate nu aveau personalitate juridică și, deci, nu puteau încheia valabil contracte cu terții.

Dincolo de problema efectelor juridice ale acestor contracte, ele au atras atenția cel puțin sub două aspecte.

Pe de o parte, beneficiarul trebuia să asigure un număr minim de participanți (între 125 și 175 de persoane), fapt care se repercuta în mod evident asupra sumelor încasate cu titlu de taxe de participare, ceea ce înseamnă că inculpații au fost preocupați de cuantumul acestora și justifică concluzia că în realitate Trofeul Calității a fost privit ca o sursă de finanțare a campaniei electorale a inculpatului N.

Pe de altă parte, valoarea contractului avea o limită minimă, în jurul sumei de 3.000 de Euro, care reprezenta în fapt o compensare a cheltuielilor efectuate de organizator în situația în care, datorită neîntrunirii numărului de participanți, evenimentul nu mai avea loc.

Într-o asemenea ipoteză, se presupune că până la momentul anulării evenimentului, organizatorul desfășurase activitățile premergătoare, inclusiv concepția evenimentului și a materialelor de genul afișelor, ecusoanelor, mapelor, bannere-lor.

Or, conform contractelor pe care societățile organizatoare le-au încheiat mai apoi cu SC A.R. SRL., numai pentru concepția materialelor sus-arătate au fost achitate sume variind între 10.500 și 72.500 de Euro, fapt care ridică o dată în plus un semn de întrebare asupra valorii reale a unei asemenea activități și, implicit, asupra realității cheltuielilor efectuate pentru Trofeul Calității.

De altfel, pentru a exista o aparentă justificare a sumelor cheltuite, organizarea celor 11 evenimente teritoriale nu a fost încredințată unei singure societăți (lucru pe deplin posibil, cu atât mai mult cu cât evenimentele teritoriale au avut loc la date diferite), ci au fost desemnate 5 asemenea societăți.

Ulterior, patru dintre ele au subcontractat practic întreaga concepție și organizare celei de-a cincia societăți (SC A.R. SRL.), condusă în mod direct de către inculpata P.M.I., având drept consecință faptul că 84% din totalul cheltuielilor și 80% din totalul taxelor de participare pentru Trofeul Calității au mers către această societate.

S-au creat astfel condițiile pentru „rostogolirea" banilor obținuți din Trofeul Calității către destinație (SC E.G. SRL) și adevăratul lor beneficiar (inculpatul N.), prin tranzacții fictive, aspecte care vor fi detaliate ulterior.

Deși evenimentele erau unice din perspectiva concepției și a organizării, în baza contractelor încheiate cu SC A.R. SRL. aceste activități au fost contractate și facturate separat pentru fiecare dintre cele 11 manifestări teritoriale, ca și cum fiecare ar fi fost o manifestare distinctă, ca organizare și concepție, în raport cu celelalte.

Din cele prezentate rezultă în mod indubitabil că rolul central în etapa inițială, a strângerii de fonduri, l-au avut inculpații J. și P., prejudicierea patrimoniului I.S.C. prin neîncasarea taxelor de participare fiind rezultatul acțiunilor complementare ale acestora, căci pe de o parte inculpata J. a decis organizarea Trofeului Calității, iar inculpații P. au strâns, prin intermediul societăților lor, banii din taxele de participare, cuveniți I.S.C.

În privința organizării Trofeului Calității, un rol activ a avut și inculpata G.D., ea fiind cea care a coordonat desfășurarea tehnică a simpozioanelor.

Astfel, ea a fost cea care, împreună cu inculpata J.,a solicitat inspectorilor teritoriali semnarea unor contracte de prestări servicii cu societățile organizatoare, deși aceste inspectorate nu aveau personalitate juridică (a se vedea declarațiile martorilor B.C., S.D., C.L.).

De altfel, problema încheierii unor asemenea contracte fusese tratată de cele două inculpate împreună cu reprezentanții societăților organizatoare ( a se vedea declarațiile martorelor N.G. și B.B.); aceleași martore au arătat că în relația cu I.S.C. au ținut legătura cu inculpata G., având întâlniri și cu inculpata J., dar mai rar.

Inculpata G. a fost cea care a corespondat cu inspectoratele teritoriale, solicitându-le: identificarea firmelor care comercializează și/sau produc materiale de construcții, laboratoare, stații de betoane și mixturi care participă la Trofeul Calității (fil. 334 voi.53 dup); lista potențialilor participanți, precum și lista inspectorilor programați a lua parte la fiecare manifestare (fil. 331); transmiterea zilnică către conducerea I.S.C, pe baza unei machete, a listelor cu participanți (inclusiv suma plătită ca și taxă) și cu firmele înscrise în concurs (fil. 330); comunicarea persoanelor din cadrul inspectoratelor teritoriale responsabile cu manifestarea (fil. 334).

De asemenea, inculpata a fost cea care s-a ocupat (prin subalterni) de sintetizarea și redactarea materialelor ce urmau a fi prezentate la simpozioane (a se vedea declarațiile martorului N.C.), de preluarea invitaților și a altor materiale promoționale și de distribuirea lor în teritoriu (a se vedea declarațiile martorilor N.C., S.T. și G.G.).

Relevant pentru modul de implicare a inculpatei G. este și tonul amenințător folosit într-o comunicare cu inspectorii teritoriali, care nu se conformaseră unei adrese anterioare: „Vă rog să vă conformați de urgență adresei de mai sus și mai ales să o citiți cu atenție. Este cazul să dăm o dispoziție în acest sens? (...)Dacă până la sfârșitul zilei nu am aceste liste mă văd nevoită să mă adresez Inspectorului General de Stat" (fil.349).

Implicându-se în organizarea Trofeului Calității, prin prisma funcției deținute în cadrul I.S.C, este evident că inculpata G. a cunoscut nu doar prevederile legale care reglementau organizarea și funcționarea instituției, ci și împrejurarea că, în contra dispozițiilor legale, taxele de participare pentru acest eveniment erau încasate de către firmele conduse și controlate de inculpații P.

Cu toate acestea, inculpata nu a întreprins niciun demers pentru intrarea în legalitate, nu s-a delimitat de acțiunile ilicite ale inculpatei J., ba dimpotrivă, prin modul său de acțiune, a sprijinit deciziile luate de aceasta, păgubitoare pentru patrimoniul instituției, implicarea sa fiind și mai consistentă atunci când s-a pus problema cheltuirii, tot în condiții nelegale, a unor sume de bani din bugetul instituției pentru Trofeul Calității.

Astfel, așa cum s-a arătat, prejudicierea Inspectoratului de Stat în Construcții s-a realizat nu doar prin neîncasarea unor venituri prevăzute de lege ca și sursă de finanțare a instituției, ci și prin angajarea unor cheltuieli din bugetul acesteia.

Aparte de constatarea că asemenea cheltuieli ar fi trebuit făcute chiar din taxele de participare, în situația (legală) în care acestea ar fi fost încasate de I.S.C., Curtea constată că toate sumele cheltuite din bugetul propriu al instituției pentru Trofeul Calității au ieșit din patrimoniul acesteia cu încălcarea dispozițiilor legale privind achizițiile publice.

In acest sens, așa cum s-a reținut în detaliu la prezentarea situației de fapt, în cauză nu este vorba despre nereguli minore, ci despre proceduri desfășurate în mod fictiv, cu mult după ce câștigătorul fusese decis și, în unele cazuri, după ce obiectele materiale fuseseră deja achiziționate.

Modul în care au fost cheltuiți banii I.S.C., prin contracte sau relații comerciale desfășurate în nume propriu de această instituție, dovedește înțelegerea infracțională dintre inculpați și, mai ales, scopul acesteia.

Este astfel de observat că, printr-o „stranie coincidență" toate produsele tip office (caiete, hârtie și plicuri pentru invitații) sau tipărituri (cataloagele cu participanții la Trofeul Calității) au fost achiziționate de la SC E.G. SRL, aceeași care va asigura în mod nemijlocit inculpatului N. foloase necuvenite sub forma materialelor de propagandă electorală.

Inculpații nu au putut da o explicație vis-a-vis de modalitatea în care s-a ajuns la această societate, în condițiile în care, de pildă, în anul 2004 produsele office (caiete, hârtie etc.) folosite în activitatea curentă a instituției au fost asigurate la nivel național de către SC T. SRL, ca urmare a câștigării unei licitații (fil. 30 vol.66dup).

În realitate, așa cum a arătat martorul G.E., șef serviciu administrativ și achiziții din cadrul I.S.C., această societate i-a fost indicată de către inculpata G., ca și câștigătoare a procedurii de achiziție publică, care a avut loc după ce bunurile fuseseră deja produse (cazul contractului nr. 416 din 13 mai 2004), fapt confirmat de înscrisurile aflate la dosar.

În privința cataloagelor distribuite participanților la faza finală din 16 octombrie 2004, este de observat că abia cu o zi înainte se finalizase procedura de achiziție publică pentru tipărirea acestora, prin încheierea contractului dintre I.S.C și SC E.G. SRL, ceea ce făcea practic imposibilă realizarea lor în 24 de ore, fiind vorba despre 4000 de bucăți a 250 de pagini fiecare.

În fine, și relația comercială cu SC S.G. SRL. ridică semne de întrebare, nu doar pentru faptul că nu s-a încheiat un contract în formă scrisă între părți, ci și pentru că, așa cum s-a văzut, societatea în cauză a fost implicată ulterior în producerea de materiale de propagandă electorală pentru inculpatul N., comenzile fiind date de SC E.G. SRL și achitate atât de către aceasta, cât și de către SC V.T.C. SA Bacău, în acest ultim caz, din inițiativa inculpatei J., inspector general de stat în cadrul I.S.C.

De asemenea, în ce privește organizarea fazei finale a Trofeului Calității, aceasta a fost atribuită uneia dintre cele 5 societăți implicate și în organizarea fazelor teritoriale (SC A.M. SRL), deși și în acest caz „câștigătoarea" fusese stabilită cu multe luni în urmă, când de altfel aceasta și încheiase alte contracte în considerarea evenimentului din toamna anului 2004.

Ca și în precedent, SC A.M. SRL a încheiat un contract de prestări servicii pentru producția și creația fazei finale cu SC A.R. SRL., condusă de inculpata P.M.I., societate prin care „s-au scurs" sumele obținute din taxele de participare către SC E.G. SRL.

Concluzionând, așa cum se poate observa, întreaga situație de fapt conturează o încrengătură de relații stabilite practic, în diferite combinații, între aceleași entități conduse de către inculpați. Aceste relații nu sunt rezultatul unor simple coincidențe, ci denotă un anumit mod de operare care, în ciuda unui aparent grad de sofisticare, îmbracă schema infracțională prezentată cu ocazia reținerii situației de fapt.

Pe de altă parte, din relațiile solicitate în cursul judecății, rezultă că între respectivele entități nu au existat relații anterior anului 2004, iar în privința I.S.C, nici anterior organizării Trofeului Calității.

În același timp, nu se poate face abstracție de faptul că atât inculpata J., cât și inculpatul V.M.C. erau persoane legate de inculpatul N.A.: prima fusese implicată încă dinainte de a fi numită în funcția de inspector general de stat, în construcția imobilului aparținând inculpatului N. din sector 1, fiind o apropiată a familiei N.; cel de-al doilea era directorul unei societăți ce a avut contracte cu Secretariatul General al Guvernului în perioada în care inculpatul N. ocupa funcția de prim-ministru.

În plus, așa cum rezultă din actele aflate la dosar, societatea condusă de inculpatul V.M.C. a avut în anul 2004 mai multe contracte cu Partidul Social Democrat al cărui președinte era inculpatul N., atât în legătura cu campania electorală a acestuia, cât și în afara acesteia (prin realizarea posterelor reprezentându-l pe inculpat, cu care au fost dotate sediile de partid).

De altfel, nici pentru inculpații P., inculpatul N. nu era un necunoscut, acesta participând la conferințe organizate de-a lungul timpului de către inculpați, inclusiv în perioada în care a ocupat funcția de prim-ministru (declarația inc. N. fil. 45, deci. inc. P.B., fil. 143 vol. 2 ds .fond).

Indiferent când și cum inculpații s-au cunoscut, din modalitatea de derulare a faptelor rezultă că aceștia au acționat în mod deliberat pentru a finanța ilegal campania electorală a inculpatului N. prin intermediul Trofeului Calității, prejudiciind totodată patrimoniul I.S.C prin neîncasarea unor venituri și efectuarea unor cheltuieli cu nerespectarea dispozițiilor legale, motive pentru care aceștia se fac vinovați de săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice.

2.referitor la infracțiunea de spălare de bani

Faptele inculpaților P.B., P.M.I. și V.M.C. care, în perioada martie-iulie 2004, au dobândit sume de bani din taxele de participare la Trofeul Calității în Construcții și au disimulat proveniența sumelor de bani obținute de inculpatul N.A., ca beneficiar real al taxelor de participare încasate pentru această manifestare, prin introducerea lor în mai multe circuite financiare ce au avut la bază operațiuni comerciale și civile fictive, cunoscând că toate aceste sume de bani provin din săvârșirea de infracțiuni, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de spălare de bani prev. de art. 23 alin. (1) lit. b) și c) din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41alin. (2) C. pen.

În majoritate, Curtea constată că în cauză sunt incidente și prevederile art. 17 lit. e) din Legea nr. 78/2000, întrucât sumele de bani spălate de inculpați, deși provin în mod nemijlocit din taxele de participare la Trofeul Calității, sunt în realitate consecința săvârșirii de către inculpatul N.A. a infracțiunii prev. de art. 13 din Legea nr. 78/2000.

Așa cum s-a reținut în situația de fapt, scopul întregii activități infracționale plănuite și săvârșite de către inculpați a constat în finanțarea ilegală a campaniei electorale a inculpatului N.A., mai exact asigurarea unor fonduri bănești, dincolo de cele declarate oficial, utilizate pentru a achiziționa materiale de propagandă utilizate în campania electorală prezidențială a acestui inculpat.

În acest sens, inculpații au identificat sursa imediată a acestor fonduri (organizarea unei manifestări tehnice de către I.S.C.), dar și modalitatea în care, cea mai mare parte a surselor financiare reprezentând în realitate taxe de participare pentru Trofeul Calității, s-au îndreptat către adevăratul lor beneficiar, inculpatul N.A.

Această modalitate de scurgere a banilor către „proprietarul" lor real a urmărit pe de o parte ascunderea originii ilicite a acestora (sursa imediată fiind Trofeul Calității în Construcții și taxele de participare la această manifestare care se cuveneau I.S.C.), dar și beneficiarul ( în sens larg, proprietarul) lor, în persoana inculpatului N.A.

Astfel, inculpații au pus la punct mai multe circuite financiare, constând în esență în operațiuni comerciale și civile fictive, prin care în două rânduri, sumele de bani încasate cu titlu de taxe de participare la Trofeul Calității au fost mai întâi disipate (împrăștiate), pentru ca mai apoi ele să fie concentrate (centralizate), în încercarea de a se șterge orice legătură între inculpatul N., ca beneficiar al unei finanțări ilegale a campaniei electorale, și o manifestare organizată de o instituție publică, condusă de o persoană aflată în sfera sa de influentă .

In acest sens, din probatoriul administrat în cauză a rezultat că, din start, taxele de participare la Trofeul Calității au fost disipate, fiind în mod nejustificat încasate de 5 societăți din grupul de firme conduse și controlate de inculpații P.B. și P.M.I., deși concepția și organizarea manifestării a fost în mod cert unică, cu elemente de personalizare ținând de data și locul fiecărei manifestări teritoriale.

Ulterior, după încasarea taxelor, ele au fost direcționate în proporție de 80% către una dintre cele 5 societăți (SC A.R. SRL.), în baza unor contracte de prestări servicii încheiate între aceasta și celelalte 4 societăți, realizându-se astfel o primă concentrare a sumelor de bani utilizate mai apoi pentru procurarea de materiale electorale pentru inculpatul N.

În legătură cu aceste contracte, este de observat că ele au fost încheiate mai înainte de se fi încheiat contractele cu Inspectoratele Teritoriale, prin care li se atribuia formal organizarea celor 11 evenimente teritoriale, ceea ce dovedește odată în plus caracterul premeditat al activității desfășurate de inculpați.

Încă din această primă fază, pe lângă sumele de bani destinate campaniei electorale a inculpatului N. și a cheltuielilor cu diverse servicii prestate de terți pentru Trofeul Calității (închirieri de săli, catering, tipărire de ecusoane, mape, bannere), la dispoziția inculpaților au rămas în mod direct sume din taxele încasate: 5.405.751.968 ROL în cazul inculpaților P. (reprezentând sumele rămase în conturile celor 4 societăți, mai puțin SC A.R. SRL, și suma aferentă contractului nr. 167 din 30 martie 2004 încheiat cu SC C.M. SRL) și 2.045.312.500 ROL în cazul inculpatului V.M.C. (a se vedea contractul nr.58 din 25 martie 2004 încheiat de SC E.G. SRL cu SC C.M. SRL.).

În privința contractelor încheiate de SC C.M. SRL., SC U.C. SRL., SC M.D.G. SRL. și SC A.M. SRL cu SC A.R. SRL, prin care acestea au subcontractat practic serviciile de „concepție" și „organizare" a evenimentelor teritoriale Trofeul Calității, Curtea constată că nu există documente justificative din care să rezulte efectuarea de către prestator a serviciilor la care s-a angajat potrivit contractelor încheiate.

Curtea reține că potrivit reglementărilor fiscale (Codul Fiscal - Legea nr. 571/2003 și Normele metodologice de aplicare a acestei legi, aprobate prin H.G. nr. 44/2004), prestarea efectivă a serviciilor se justifică prin : situații de lucrări, procese-verbale de recepție, rapoarte de lucru, studii de fezabilitate, de piață sau orice alte materiale corespunzătoare.

În speță însă, nu s-a încheiat niciunul dintre documentele prevăzute de lege, prin care să se poată demonstra prestarea efectivă a serviciilor asumate prin contracte.

Este adevărat că, din punct de vedere fiscal, lipsa unor asemenea documente poate avea consecințe doar în planul stabilirii impozitului pe profit (în condițiile în care, neexistând documente justificative, respectivele cheltuieli nu pot fi considerate deductibile).

Din perspectiva legii penale, ceea ce interesează este rațiunea pentru care asemenea documente au fost prevăzute, respectiv prevenirea fraudării legii fiscale, adică a situațiilor în care anumite cheltuieli se deduc, deși în realitate, serviciile aferente nu au fost prestate, ceea ce echivalează cu o denaturare a cheltuielilor, cu implicații asupra întinderii impozitului pe profit.

Cu alte cuvinte, asemenea documente prezumă, însă nu în mod absolut, că serviciile asumate prin diferite contracte au și fost prestate în fapt.

În acest context, Curtea nu va avea în vedere concluziile exprimate de inspectorii fiscali în procesele-verbale încheiate în urma controalelor desfășurate la cele 5 societăți implicate, întrucât aceștia nu au avut la dispoziție toate elementele de fapt rezultate din probatoriul administrat în cadrul procesului penal, așa cum se va vedea de altfel și ulterior.

În speță, dincolo de împrejurarea că nu există niciun asemenea document, simpla constatare că, în fapt, evenimentele au avut loc, nu este suficientă pentru a demonstra că și serviciile la care SC A.R. SRL s-a obligat prin contractele încheiate cu fiecare dintre celelalte 4 societăți organizatoare, au și fost prestate în fapt.

Pe de altă parte, așa cum s-a reținut, toate cele 11 evenimente teritoriale au fost identice, din perspectiva „concepției și organizării", așa încât nu a existat un efort propriu al SC A.R. SRL în această direcție pentru celelalte 10 evenimente subcontractate, pe lângă cel de la Timișoara, care a fost organizat în nume propriu.

Or, în condițiile în care manifestarea de la Timișoara a fost prima din cele 11 organizate la nivel teritorial, este evident că, începând cu acel moment, nu a mai fost prestat niciun serviciu de „concepție și organizare" pentru evenimentele rămase, care au fost doar personalizate ca dată și locație (a se vedea fotografiile aflate la dosar, fil. 152 și urm., voi.73 dup).

Mai mult, potrivit martorilor audiați în cauză, unele servicii nici nu au fost prestate de către societățile organizatoare, ci de angajați ai I.S.C ( a se vedea prezentarea multimedia a lucrărilor din concurs, relația cu mass-media, primirea invitaților), ceea ce ridică o dată în plus un semn de întrebare cu privire la serviciile prestate cu adevărat de SC A.R. SRL., în baza contractelor încheiate.

În realitate, prin asemenea contracte de prestări servicii încheiate între societăți din același grup, s-a urmărit să se dea o aparență de legalitate „mișcării" sumelor de bani încasate cu titlu de taxe de participare, în condițiile în care, în baza respectivelor contracte, banii nu au ajuns la terți, ci au rămas în posesia inculpaților P.B. și P.M.I., schimbându-se doar societatea care, temporar, i-a deținut.

În cea de-a doua fază, sumele de bani concentrate la SC A.R. SRL., în cuantum de 53.826.717.239 ROL au fost din nou „împrăștiate", folosindu-se același mod de operare, respectiv derularea unor operațiuni comerciale și civile fictive, în care au fost implicate și alte entități conduse sau controlate de inculpații P.B. și P.M.I., tranzacții prin care banii au rămas în realitate sub controlul permanent al acestor inculpați.

Ulterior, cea mai mare parte a acestor sume, respectiv 40.055.182.500 ROL a fost concentrată, de asemenea în urma unor contracte de prestări servicii fictive, la SC E.G. SRL, condusă de inculpatul V.M.C., societate prin care mai apoi s-au achiziționat ilegal materiale de propagandă electorală pentru inculpatul N.

Dincolo de aspectele de nelegalitate evocate cu ocazia reținerii situației de fapt, relevant este faptul că prin actele de cesiune de acțiuni, majorare de capital și vânzare-cumpărare a unui imobil, sumele de bani aferente acestor tranzacții nu au ieșit nici un moment din sfera de dispoziție a inculpaților P.

Se poate spune astfel că în toate aceste cazuri, inculpații au tranzacționat practic cu ei înșiși, căci toate părțile implicate reprezentau în realitate entități de asemenea controlate de ei.

Astfel:

1. în ce privește cesiunea de acțiuni, aceasta a avut loc între SC A.R. SRL. (la care asociat unic era inculpata P.M.I.) și inculpata P.M.I., ca acționar majoritar la SC M.O. SA.

Banii obținuți din așa-zisa cesiune de acțiuni au fost utilizați de inculpată pentru:

a. cumpărarea, împreună cu inculpatul P.B., a unui imobil aparținând F.I. România, la care acest din urmă inculpat era membru fondator și făcea parte din consiliul de conducere, fiind cel care o conducea în fapt;

b. majorarea de capital social la SC F.I. S.A, cea mai importantă societate a grupului de firme condus de inculpatul P.B.;

c. majorarea de capital social la SC A.R. SRL, al cărei asociat unic și director era inculpata P.M.I.

2. în ce privește participarea SC A.R. SRL. la majorarea de capital a SC M.O. SA, legătura dintre cele două societăți, evidențiată mai sus, este dată de inculpata P.M.I.

Toate acestea reprezintă circumstanțe faptice obiective, în sensul prev. de art. 6 pct. 2 lit. c) din Convenția Europeană privind spălarea, descoperirea, sechestrarea și confiscarea produselor infracțiunii, în baza cărora se poate stabili atât intenția cu care inculpații au acționat, cât și scopul urmărit de către aceștia - disimularea provenienței banilor, a circulației acestora, cât și a proprietarului lor (în sens de beneficiar).

Ulterior, cea mai mare parte din sumele de bani astfel disipate au ajuns în conturile SC E.G. SRL, în baza unor contracte de prestări servicii tipografice fictive, încheiate între această societate și entitățile conduse și controlate de inculpații P.B. și P.M.I. (SC A.R. SRL., F.I. România, SC F.I. S.A și SC M.O. SA).

Din situația de fapt reținută, rezultă că în toate cazurile aceste contracte aveau ca obiect tipărirea a zeci de mii de postere, cu aceleași caracteristici tehnice (format 70x100; nr. culori 4; hârtie MPL 150 gr./rmp.), ce urmau a se distribui ca regulă prin rețeaua E.G.. De asemenea, în toate cazurile, deși contractele fuseseră încheiate în perioada 25 martie -1 iunie 2004, posterele au făcut obiectul unor pungi de comandă din 29 iunie 2004 și a unor note de predare-primire produse finite din 30 iunie 2004 (cu excepția a 13.500 postere Banii Noștri, pentru care nu există nicio bază contractuală).

Este adevărat că de această dată, spre deosebire de contractele încheiate între societățile implicate în organizarea Trofeului Calității, între prestator și beneficiar s-au încheiat niște minute-tip, prin care se confirma „prestarea întocmai a serviciilor", ce făceau obiectul contractelor, „la termenele convenite cu beneficiarul".

Aceste înscrisuri au avut insă un caracter formal, în condițiile în care nu sunt datate, neputându-se stabili exact ziua în care serviciul a fost prestat, cu atât mai mult cu cât în contracte sau anexe nu este precizat vreun termen de execuție, ci cel mult un termen de valabilitate a contractului.

Realitatea faptică este însă dată de avizele de expediție întocmite de SC E.G. SRL, în baza cărora se susține că ar fi fost transmise în teritoriu respectivele postere. Or, niciuna dintre societățile care au răspuns adreselor întocmite în faza de urmărire penală nu a confirmat că ar fi primit vreun asemenea aviz și, implicit, produsele înscrise în ele. Mai mult, unele dintre aceste societăți nici nu aveau relații comerciale cu SC E.G. SRL la data înscrisă pe respectivele avize.

De altfel, în lipsa unor elemente de detaliu privind respectivele afișe, nu rezultă motivația tipăririi unor cantități impresionante de postere, care era conținutul lor, cine erau în concret cei care primeau în final aceste afișe, care era legătura acestora cu societățile conduse și controlate de inculpații P. și, mai ales, cum se explică cheltuirea unei sume totale de 40 de miliarde de lei vechi (circa 1 milion de Euro) pentru niște afișe oferite gratuit unor beneficiari necunoscuți!

Inculpații P. au invocat obsesiv în cursul cercetării judecătorești câteva postere, existente de altfel și la dosarul cauzei (vol. 37 dup), ca o dovadă că respectivele contracte încheiate cu SC E.G. SRL nu ar fi fost fictive.

În realitate, niciuna dintre aceste mostre de postere nu se referă la cele 4 contracte ce fac obiectul cauzei, inculpații încercând de fapt să profite de confuzia creată în contextul existenței unei relații contractuale mai ample cu SC E.G. SRL Astfel, toate cele trei tipuri de postere aflate la dosar (denumite sintetic „boierii", „cei mai puternici 66 de români" și „cina cea de taină") apar ca fiind executate în baza unor pungi de comandă, în cantități și cu beneficiari diferiți/diferite decât cele aferente contractelor în litigiu.

Pe de altă parte, cu referire la contractele încheiate de F.I. România și SC F.I. SA, este de observat că niciunul dintre posterele invocate nu fac vreo trimitere la acestea, nu reprezintă o formă de publicitate pentru ele, ceea ce dovedește o dată în plus lipsa oricărei legături între aceste postere și cele două contracte.

În altă ordine de idei, niciunul dintre aceste contracte nu a avut în realitate vreo legătură cu Trofeul Calității, în condițiile în care pungile de comandă și notele de predare-primire aflate la dosar (vol. 37 dup) sunt datate 29.06 și 30 iunie 2004, iar ultimul eveniment teritorial (pentru care s-au încasat taxe de participare din care, prin ipoteză, au fost achitate respectivele postere) a avut loc la lași, la 31 mai 2004, ceea ce înseamnă că, fizic, respectivele postere nu au existat la momentul desfășurării Trofeului Calității.

De altfel, acesta era un mod de operare al inculpaților, câtă vreme el s-a repetat și cu un alt prilej (a se vedea contractul nr. 166 din 14 aprilie 2004 încheiat între SC A.R. SRL și SC A.M. SRL, precum și contractul nr. 178 A din 3 mai 2004 încheiat de către SC A.R. SRL. și SC E.G. SRL, în baza cărora s-a contractat și realizat publicitate pentru Trofeul Calității în numerele de vară și toamnă ale revistei Tarom Insight, cu termene de livrare în 14 iunie și 14 septembrie 2004, deși fazele teritoriale se încheiaseră în 31 mai 2004 !)

Toate aceste împrejurări demonstrează faptul că, deși inculpații au încercat să creeze o aparență de legalitate pentru activitatea infracțională desfășurată, prin încheierea unor contracte și, eventual, a unor minute care confirmau realitatea prestațiilor, ei nu au fost atenți la detalii, existând suficiente probe care să dovedească fictivitatea relațiilor contractuale și,prin aceasta, scopul urmărit : disimularea originii circulației și a adevăratului beneficiar al sumelor de bani utilizate mai apoi în procurarea de materiale de propagandă electorală.

În concluzie, Curtea constată că faptele inculpaților P.B., P.M.I. și V.M.C. întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de spălare de bani în formă continuată prev. de art. 23 alin. (1) lit. b) și c)din Legea nr. 656/2002 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

În acest sens, Curtea va reține în sarcina acestor inculpați incidența art. 23 lit. b) și c) din Legea nr. 656/2002, constatând astfel că nu suntem în prezența unor infracțiuni distincte, ci a unor modalități normative alternative în care infracțiunea de spălare de bani poate fi comisă și pe care le regăsim în speță.

Pe de o parte, inculpații au dobândit sume de bani, cunoscând că ele provin din săvârșirea unei infracțiuni (în mod nemijlocit din infracțiunea de abuz în serviciu și, mediat, din infracțiunea de corupție pe care inculpatul N. a comis-o, în opinia majoritară a Curții), fiind vorba despre sumele de bani rămase la dispoziția societăților conduse sau controlate de ei, independent de cele care au servit la finanțarea ilegală a campaniei electorale a inculpatului N.

Astfel, la dispoziția societăților inculpaților P. au rămas încă din faza organizării manifestărilor teritoriale ale Trofeului Calității 5.405.751.968 ROL ( scăzând din suma de 13.439.868.307 sumele de 4.056.717.239 ROL și 5.096.399.100 ROL, ambele contabilizate la SC A.R. SRL., dar adăugând suma de 1.119.000.000 aferentă contractului fictiv nr. 167 din 30 martie 2004 încheiat între SC C.M. SRL. și SC M.O. SA).

La această sumă se adaugă ceea ce a rămas chiar la dispoziția inculpatei P.M.I. din cesiunea de acțiuni, de 12.766.534.739 ROL, după deducerea din suma încasată ca preț al cesiunii a sumelor transferate în beneficiul inculpatului N., aferente cumpărării imobilului și majorărilor de capital social la SC F.I. SA și SC A.R. SRL.

În privința SC E.G. SRL, condusă de inculpatul V.M.C., din suma totală de 42.100.495.000 ROL ( din care 40.055.182.500 ROL dobândită prin intermediul SC A.R. SRL., în mod direct sau indirect și 2.045.312.500 ROL dobândită prin intermediul SC C.M. SRL, în mod direct) a fost utilizată pentru campania electorală a inculpatului N. suma de 33.374.525.258 ROL, restul de 8.725.969.742 rămânând la dispoziția SC E.G. SRL.

Pe de altă parte, prin succesiunea de operațiuni comerciale și civile fictive, cei trei inculpați au disimulat originea și circulația sumelor de care inculpatul N. a beneficiat pentru campania sa electorală, cunoscând de asemenea că ele provin din săvârșirea unei infracțiuni.

In privința inculpatei J.I.P., așa cum rezultă din situația de fapt, activitatea infracțională a acesteia s-a circumscris strict organizării Trofeului Calității, ea fiind implicată decizional în păgubirea patrimoniului Inspectoratului de Stat în Construcții, prin neîncasarea veniturilor provenite din taxele de participare, precum și prin efectuarea unor cheltuieli din bugetul instituției cu încălcarea dispozițiilor legale.

Rolul său în ansamblul activității infracționale desfășurate de inculpați a constat în punerea la dispoziția societăților conduse și controlate de inculpații P.B., P.M.I. și V.M.C. a sumelor de bani provenind din taxele de participare la Trofeul Calității, care astfel au fost în mod ilegal încasate de către acestea, fiind ulterior utilizate, potrivit planului pus la punct de către toți inculpații, pentru achiziționarea frauduloasă de materiale de propagandă electorală pentru inculpatul N.

Este adevărat că inculpata J. a transferat în fapt organizarea Trofeului Calității către cele 5 societăți conduse și controlate de inculpații P.B. și P.M.I. și, în mod corespunzător, dreptul de a încasa taxele de participare, însă aceste acțiuni dau conținut infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice deja analizate, căci procedând astfel inculpata și-a încălcat atribuțiile de serviciu și a păgubit patrimoniul instituției pe care o conducea cu sumele reprezentând taxele de participare la Trofeul Calității.

Ulterior luării și punerii în practică a acestei decizii păgubitoare, inculpata nu a mai fost implicată în operațiunile comerciale și civile fictive desfășurate de ceilalți trei inculpați, ei fiind aceia care prin tranzacții fără corespondent în realitate, au asigurat disimularea provenienței ilicite a sumelor de bani, utilizate mai apoi în beneficiul inculpatului N.

Prin urmare, Curtea constată că faptele comise de inculpata J.I.P. în legătură cu Trofeul Calității întrunesc doar elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice, iar nu și pe cele ale infracțiunii de spălare de bani prev. de art. 23 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 rap. la art. 17 lit. e) din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., sens în care în baza art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. d) C. proc. pen. va dispune achitarea inculpatei pentru cea din urmă infracțiune.

3. referitor la infracțiunile de fals în înscrisuri sub semnătură privată

Faptele inculpaților P.B. și P.M.I. care, în perioada martie - iunie 2004, în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, au încheiat mai multe contracte cu SC E.G. SRL, care atestau operațiuni comerciale fictive, precum și minute care confirmau executarea obligațiilor asumate prin respectivele contracte, ce au fost utilizate apoi ca o justificare aparentă pentru transferul sumelor de bani aferente respectivelor tranzacții în conturile SC E.G. SRL întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată prev. de art. 290 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

Faptele inculpatului V.M.C. care, în perioada martie - decembrie 2004, în baza aceleiași rezoluții infracționale a dispus și întocmit în fals mai multe înscrisuri (contracte, facturi fiscale, avize de însoțire a mărfii, procese-verbale de predare primire și o decizie ), folosite pentru a disimula finanțarea ilegală a campaniei electorale a inculpatului N.A. și procurarea de materiale de propagandă electorală pentru acesta, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată prev. de art. 290 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

În majoritate, Curtea constată că falsurile comise de inculpați au fost săvârșite pentru ascunde obținerea foloaselor materiale necuvenite de către inculpatul N.A., concretizate în materiale de propagandă electorală, astfel încât în cauză sunt incidente și disp. art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000.

Potrivit celor expuse anterior, după obținerea sumelor de bani necesare finanțării ilegale a campaniei electorale a inculpatului N.A., inculpații P.B., P.M.I. și V.M.C. au disimulat proveniența, circulația și beneficiarul real al acestor sume prin derularea unor operațiuni comerciale și civile fictive.

Toate aceste tranzacții, ce au fost prezentate în detaliu anterior, au avut acoperire în înscrisuri cu conținut nereal, ticluite de inculpați, corespunzătoare fiecărei operațiuni de spălare a banilor comisă de către aceștia.

În baza acestor înscrisuri, ce atestau în esență servicii de tipografie care nu au fost prestate în fapt de către SC E.G. SRL, condusă de inculpatul V.M.C., în beneficiul SC C.M. SRL., F.I. România, SC F.I. SA, SC M.O. SA. și SC A.R. SRL., societăți conduse și controlate de inculpații P.B. și P.M.I., suma totală de 42.100.495.000 ROL provenită din taxele de participare la Trofeul Calității a fost transferată în conturile SC E.G. SRL, pentru a fi utilizată ulterior la achiziționarea de către această societate de materiale de propagandă electorală pentru inculpatul N.A.

În acest context, Curtea constată că această sumă a ajuns în conturile SC E.G. SRL până în luna iulie 2004 inclusiv, iar primele materiale electorale au început să fie comandate și achitate în luna august 2004 (a se vedea relația cu SC S. SRL, pct. lll.A.c. 1.3.1 din situația de fapt).

Ceea ce interesează este faptul că în conturile SC E.G. SRL a ajuns ilicit o sumă de bani, care nu era reflectarea unor contraprestații reale ale acestei societăți (în fapt, aceasta nu prestase serviciile tipografice menționate în contracte), scopul întregii activități infracționale desfășurate de inculpați fiind acela de a procura fondurile necesare achiziționării ilegale de materiale electorale pentru inculpatul N.

În mod evident, o acțiune ilicită, precum a fost aceea de a achiziționa materiale electorale pentru inculpatul N., nu putea avea decât o sursă ilegală de finanțare, în condițiile în care banii nu au provenit de la P.S.D sau alianța în care acest partid se găsea, după cum ei nu puteau fi suportați din profitul legal al SC E.G. SRL, rezultat în urma unor tranzacții reale derulate de această societate.

În aceste condiții, sumele obținute ilegal din Trofeul Calității s-au contopit cu veniturile obținute licit de SC E.G. SRL, iar din suma astfel rezultată au fost efectuate atât plăți corespunzătoare activității curente a societății, cât și cheltuieli legate de achiziționarea frauduloasă a materialelor de propagandă electorală pentru inculpatul N.

Revenind la înscrisurile falsificate, în concret este vorba despre:

a. contractul nr. 58 din 25 martie 2004 încheiat între SC C.M. și SC E.G. SRL, precum și minuta aferentă (11.000 de postere);

b. contractul nr. 171 din 20 aprilie 2004 încheiat între SC A.R. SRL și SC E.G. SRL ( 95.000 de postere);

c. contractul nr. 280 din 18 mai 2004 încheiat între SC M.O. SA și SC E.G. SRL, precum și minutele aferente (68.800 de postere);

d. contractul fără număr din 26 mai 2004 încheiat între Fundația I. România și SC E.G. SRL, precum și minuta aferentă (66.000 de postere);

e. contractul nr. 23 din 1 iunie 2004 încheiat între SC F.I. S.A. și SC E.G. SRL, precum și minuta aferentă (16.000 de postere /13.500 de postere).

Pe de altă parte, așa cum rezultă din actele aflate la dosar, cea mai mare parte a acestei sume a fost utilizată mai apoi pentru a finanța ilegal campania electorală a inculpatului N., fiind achiziționate în mod fraudulos materiale de propagandă electorală pentru acesta în valoare de 33.374.525.258 ROL.

Fiind vorba despre tranzacții ilegale, contrare Legii nr. 43/2003 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale, acestea au fost disimulate de inculpatul V.M.C., care a dispus și întocmit înscrisuri cu conținut nereal atât în relațiile comerciale stabilite cu agenții economici care au produs materialele electorale, cât și în legătură cu activitatea propriei societăți.

In concret, sunt avute în vedere:

a. contractele încheiate cu agenții economici, precum și facturile fiscale aferente, în care au fost menționate alte obiecte (de regulă, bunuri personalizate E.G. ce urmau a fi acordate în scopuri publicitare, pentru stimularea vânzărilor acestei societăți) decât cele realizate în fapt (materiale de propagandă electorală pentru inculpatul N.);

b. decizia fără număr din 15 octombrie 2004 având ca obiect inițierea unei așa-zise campanii de promovare a produselor E.G., avize de însoțire a mărfii, precum și procese-verbale de predare primire, având ca obiect materiale personalizate E.G., care nu au fost primite în realitate de societățile menționate în avize, respectiv de angajații E.G. arătați în procesele-verbale.

Toate aceste înscrisuri, întocmite chiar de inculpați sau din dispoziția acestora, au fost ulterior utilizate pentru a da o aparență de legalitate transferurilor de bani între societățile conduse și controlate de ei, reprezentând totodată documente justificative ce au stat la baza înregistrărilor în contabilitate a tuturor operațiunilor comerciale menționate anterior.

În legătură cu toate aceste înscrisuri, urmează a se face aplicarea art. 348 C. proc. pen.

4. referitor la infracțiunile de fals în înscrisuri sub semnătură privată, fals intelectual la Legea contabilității și folosirea creditului societății într-un scop contrar intereselor acesteia, toate în legătură cu activitatea SC V.T.C. SA.

Faptele inculpatei J.I.P. care, în baza unei rezoluții infracționale unice, în mod repetat, în perioada noiembrie-decembrie 2004, a determinat-o cu intenție pe martora P.C. să folosească bunurile SC V.T.C. SA Bacău, într-un scop contrar intereselor acesteia, faptele fiind comise de martoră fără vinovăție, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 31 alin. (2) C. pen. rap. la art. 272 pct. 2 din Legea nr. 31/1990 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

Faptele aceleiași inculpate care, în baza unei rezoluții infracționale unice, în mod repetat, în perioada noiembrie-decembrie 2004 a determinat-o cu intenție pe martora P.C. și, prin intermediul acesteia, pe martora O.A.M. să efectueze înregistrări inexacte în contabilitatea SC V.T.C. SA Bacău în legătură cu suma de 383.172.020 ROL cu care a fost finanțată campania electorală a inculpatului N.A., având drept consecință denaturarea cheltuielilor și a rezultatelor financiare ale societății, fapte fiind comise de martore fără vinovăție, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de fals intelectual sub forma participației improprii prev. de art. 31 alin. (2) C. pen. rap. la art. 37 din Legea nr. 82/1991 cu ref. la art. 289 C. pen. și cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

Faptele aceleiași inculpate care, în baza unei rezoluții infracționale unice, în mod repetat, în perioada noiembrie-decembrie 2004 a determinat-o cu intenție pe martora P.C. și, prin intermediul acesteia, pe martora O.A.M. să întocmească avizele de însoțire a mărfii nr. 6663938 din 25 noiembrie 2004, 6663939 din 6 decembrie 2004, 6663940 din 7 decembrie 2004, 6663941 din 7 decembrie 2004, 6663942 din 8 decembrie 2004, 6663943 din 9 decembrie 2004 și 6663946 (nedatat), în care s-a menționat nereal, ca și obiect, distribuirea de materiale de reclamă publicitate, brichete, pungi plastic și afișe către punctele de lucru ale SC V.T.C. SA din Botoșani, Piatra Neamț și Galați, în realitate fiind vorba despre materiale de propagandă electorală pentru inculpatul N.A., faptele fiind comise de martore fără vinovăție, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată sub forma participației improprii prev. de art. 31 alin. (2) C. pen. rap. la art. 290 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

În majoritate, Curtea constată că infracțiunile comise de inculpată sunt în directă legătură cu infracțiunea prev. de art. 13 din Legea nr. 78/2000 săvârșită de inculpatul N.A., urmărind ascunderea foloaselor materiale necuvenite obținute de către acest inculpat din partea SC V.T. S.C. Bacău, în timpul campaniei electorale din toamna anului 2004, astfel încât în cauză sunt incidente și disp. art. 17 lit. c), respectiv art. 17 lit. h) din Legea nr. 78/2000.

Din întregul material probatoriu administrat în cauză ( a se vedea în acest sens declarațiile personalului de conducere și ale angajaților SC V.T. SA, dar și SC C.N.P. SA. și SC R.G. SRL, precum și actele aflate la dosarul cauzei : facturi, avize de însoțire a mărfii, liste de avans chenzinal, borderouri de achiziții ) rezultă în mod indubitabil o implicare directă a celor 3 societăți în campania electorală prezidențială a inculpatului N.A. din lunile noiembrie - decembrie 2004, atât logistic, cât și financiar.

Astfel, toți martorii audiați în cauză au confirmat că în perioada respectivă au participat la activități de așezare în pungi a diverse materiale de propagandă electorală pentru inculpatul N., activități pentru care au fost remunerați distinct de drepturile salariale cuvenite în mod obișnuit.

De asemenea, potrivit înscrisurilor aflate la dosarul cauzei, a rezultat că din fondurile proprii ale SC V.T.C. SA Bacău au fost suportate toate cheltuielile aferente implicării celor trei societăți în campania electorală a inculpatului N., constând în plata personalului, plata a 20.000 de pixuri inscripționate „A.N. Președinte" comandate de SC E.G. SRL la SC S.G. SRL, plata unor transporturi de materiale electorale, precum și a unor saci de rafie în care au fost puse pungile electorale pregătite de angajații celor trei societăți.

În fine, verificând modul în care aceste cheltuieli s-au regăsit în contabilitatea societății plătitoare, SC V.T.C. SA Bacău, s-a constatat că înregistrările efectuate nu corespund realității.

Examinând prin coroborare materialul probator administrat în cauză, Curtea constată că implicarea financiară a SC V.T. S.A, dar și logistică a celorlalte două societăți (prin participarea personalului la activitățile electorale), nu a fost o inițiativă personală a celor care formal conduceau respectivele societăți, ci a fost dictată de inculpata J.I.P.

Din declarațiile martorilor audiați în cauză (B.B., P.M., M.D., ș.a.,), a rezultat nu doar că aceasta a fost prezentă în locația unde s-au desfășurat activitățile cu caracter electoral, ci și că inculpata J. a condus și coordonat, direct sau prin intermediul martorei P.C., întreaga activitate.

Tot inculpata J. a ținut legătura telefonic cu furnizorii materialelor de propagandă electorală (fiind dovedit inclusiv faptul că acestea proveneau de la SC E.G. SRL), cât și cu destinatarii acestora - primării sau organizații P.S.D. din județul Bacău și alte zone ale Moldovei ( se vedea declarațiile martorilor B.A., S.M., T.M., P.F., M.D.).

Această implicare totală a inculpatei J. în activitățile cu caracter electoral s-a datorat împrejurării că, deși aceasta nu mai avea formal nicio calitate în respectivele societăți, ea a continuat să exercite controlul asupra acestora, prin persoanele desemnate la conducerea lor, astfel încât toate deciziile importante privitoare la respectivele societăți nu erau luat fără acceptul inculpatei ( a se vedea declarațiile martorilor P.C., D.D., D.V., T.G.), ea fiind percepută în continuare ca „șefa cea mai mare" (martora B.C., fil. 102 vol. 4 ds.fond).

De altfel, comportamentul autoritar al inculpatei a fost cel care a și determinat participarea unora dintre salariați, împotriva voinței lor, la activitățile cu caracter electoral ( a se vedea declarațiile martorilor T.G., C.M.).

Implicarea directă în conducerea și coordonarea activităților cu caracter electoral (deși teoretic un asemenea demers nu avea vreo justificare, în condițiile în care nu mai avea vreo calitate în aceste societăți), nu este decât o consecință a inițiativei pe care inculpata J. a avut-o (determinată, în opinia majoritară a Curții, de influența pe care inculpatul N. și-a exercitat-o) de a asigura foloase necuvenite acestuia în timpul campaniei sale electorale prezidențiale.

Dacă lucrurile ar fi stat altfel, nu se vede de ce ar fi mai fost necesară prezența inculpatei și, mai ales, implicarea sa substanțială în activitățile cu caracter electoral desfășurate de cele trei societăți.

O dovadă suplimentară o constituie plata din fondurile SC V.T.C. SA a celor 20.000 de pixuri inscripționate „A.N. Președinte", în condițiile în care societatea era cu totul străină de achiziționarea lor (nu le comandase, nu încheiase vreun contract, nu inițiase vreo relație comercială cu producătorul lor).

În realitate, pixurile fuseseră comandate de SC E.G. SRL, societate binecunoscută inculpatei J., care beneficiase de contracte ilegale în legătură cu Trofeul Calității în Construcții, finanțate din bugetul Inspectoratului de Stat în Construcții condus tot de inculpată. Mai mult, societatea producătoare a pixurilor, SC S.G. SRL. fusese de asemenea implicată în Trofeul Calității organizat de I.S.C, pentru care a asigurat o parte din materialele promoționale distribuite participanților, ce au fost suportate tot din bugetul I.S.C. ( a se vedea pct.lll.A.a.2.5. din situația de fapt).

De subliniat în acest context este faptul că SC E.G. SRL era furnizorul cel mai important de materiale de propagandă (de partid sau electorală) pentru P.S.D., atât legal, cât și ilegal, iar această societate achiziționase la rândul său, tot de la SC S. SRL alte materiale electorale pentru inculpatul N., pe care Ie-a plătit din fondurile provenite din Trofeul Calității în Construcții ( a se vedea pct. lll.A.c.1.3 din situația de fapt).

Toate aceste fapte și împrejurări confirmă susținerile martorei P.C., administrator și asociat majoritar la SC V.T.C. SA (calitate pe care a dobândit-o ca urmare a retragerii din societate a acționarilor S.S. și J.I.P., care și-au cesionat acțiunile către martoră), în sensul că atât implicarea financiară a societății în campania electorală a inculpatului N., cât și oglindirea ei în actele întocmite, inclusiv în contabilitatea societății au fost determinate de inculpata J.

Deși cenzurarea soluțiilor de neîncepere a urmăririi penale dispuse prin actul de sesizare față de martorele P.C. și O.A.M. (contabilul SC V.T.C. SA care a întocmit în fals avizele de însoțire a mărfii și a efectuat înregistrările inexacte în contabilitate) nu face obiectul prezentei cauze, Curtea constată că acțiunile acestora au fost determinate de constrângerea psihică venită din partea inculpatei J. (în cazul martorei O., prin mijlocirea martorei P.), în condițiile în care așa cum se va arăta și mai departe, inculpata era o persoană aflată în sfera de influență a beneficiarului activităților finanțate ilegal de SC V.T.C. SA.

În acest sens, ambele martore cunoșteau relațiile în care inculpata se găsea cu familia inculpatului N., în condițiile în care fusese implicată cel puțin în construirea unui imobil al acesteia (implicarea inculpatei J. în suportarea, tot din fondurile SC V.T. SA, a contravalorii unor bunuri importate din China pentru familia N. face obiectul unui alt dosar penal aflat pe rolul I.C.C.J).

În faza cercetării judecătorești, pentru decredibilizarea susținerilor martorei Popa, inculpatul N. a prezentat câteva planșe foto, în care apare și aceasta, aferente unei deplasări pe care el a făcut-o în vara anului 2004 la mănăstiri din Bucovina (fil. 281 și urm. vol. 4 dup).

Aceste fotografii, în care pe lângă cei 2, mai apar soția inculpatului și martorul R.S. ( prieten de familie cu inculpatul N., consilier al acestuia și personajul prin intermediul căruia SC E.G. SRL a ajuns să aibă contracte la nivelul guvernului și al partidului, conduse de inculpatul N.), nu dovedesc vreo relație apropiată dintre inculpat și martoră, ci doar faptul că aceasta l-a însoțit în acel periplu, alături de alte persoane, fapt recunoscut și explicat de altfel în declarația ei (fil. 256 vol. 4 ds.fond), cu mențiunea că, din eroare, martora a situat în timp respectivul eveniment în perioada aferentă turului I al campaniei electorale prezidențiale.

Tot astfel, este fără relevanță pentru stabilirea vinovăției inculpatei J. dacă martora achitase sau nu, până în noiembrie-decembrie 2004, acțiunile primite de la inculpata J. ori dacă martora a primit sau nu dividende de pe urma activității societății, câtă vreme nu doar martora P. a susținut implicarea de facto a inculpatei J. în conducerea celor 3 societăți, după ce aceasta nu a mai avut vreo calitate oficială în legătură cu ele.

Conduita inculpatei J. în raport cu cele 3 societăți și, prin aceasta, cu martora P. reprezintă o chestiune de fapt, ce este dovedită de probele testimoniale administrate în cauză.

B. În privința inculpatului N.A.

În majoritate, Curtea reține că faptele inculpatului N.A. care, în calitate de președinte al Partidului Social Democrat, în baza unei rezoluții infracționale unice, în perioada ianuarie-noiembrie 2004, s-a folosit de influența sa pentru a obține foloase necuvenite, reprezentând contravaloarea unor materiale de propagandă electorală pentru campania sa prezidențială în sumă totală de 33.756.697.278 ROL ( 859.014 Euro, la un curs mediu de 39.297 ROL/Euro ) întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 13 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

În apărarea sa, inculpatul a susținut în esență că prezentul dosar este unul politic, că în anul 2004 a candidat pentru alegerile prezidențiale din partea unei alianțe (formată din Partidul Social Democrat și Partidul Umanist Român), care s-a oficializat abia în vara acelui an; abia ulterior acestui eveniment, în urma unui congres comun al celor două formațiuni, el a fost desemnat ca și candidat unic la alegerile prezidențiale.

Prin urmare, neștiind că va candida pentru aceste alegeri, nu se putea pune problema strângerii unor fonduri de care să beneficieze în campania electorală.

Mai mult, în vara anului 2004, ca urmare a unor disensiuni în partid, inculpatul N. ar fi fost pe punctul de a renunța atât la funcția de prim-ministru, cât și la cea de președinte al P.S.D.

În privința campaniei electorale, s-a susținut că aceasta a fost comună pentru alegerile parlamentare și prezidențiale (până la primul tur al alegerilor prezidențiale) și că, oricum, inculpatul nu a avut nicio implicare în partea logistică a acesteia (ce viza strângerea de fonduri, tipărirea și distribuirea materialelor de propagandă electorală).

În legătura cu materialele electorale, s-a susținut că posterele înfățișându-l pe inculpatul N., despre care s-a făcut vorbire în unele dintre declarațiile martorilor, nu au avut nicio legătură cu campania electorală, fiind realizate pentru dotare sediilor de partid.

În unica declarație dată în cauză (fil. 43 și urm.vol. 2 ds.fond), inculpatul a arătat că nu a avut nicio legătură cu organizarea Trofeului Calității, la care a participat doar ca invitat. De asemenea a susținut că nu i-a cunoscut pe ceilalți inculpați, cu excepția inculpatei J. (pe care a cunoscut-o încă din perioada în care aceasta s-a ocupat de construcția locuinței și care ulterior a fost numită la conducerea I.S.C. de către ministrul lucrărilor publice) și a inculpatului P.B. (cu care s-a întâlnit sporadic la evenimente organizate de acesta).

A recunoscut că SC E.G. SRL s-a ocupat de realizarea cărților sale de vizită, ca și prim-ministru, ca și de dotarea cu materiale de birotică și protocol, neaflând decât la sfârșitul mandatului său că au existat contracte între P.S.D. și această societate legate de campania electorală din 2004.

1. Examinând cu prioritate apărările inculpatului, Curtea constată că în cea mai mare parte acestea vizează aspecte colaterale sau fără nicio legătură cu acuzațiile aduse prin actul de sesizare.

a. în privința caracterului politic al prezentului dosar, Curtea se rezumă la a constata că singura conexiune cu politicul este dată de calitatea inculpatului N., de președinte al unui partid, care reprezintă o calificare specială cerută de textul incriminator al art. 13 din Legea nr. 78/2000 pentru subiectul activ al infracțiunii.

b. Referitor la candidatura inculpatului N. la funcția de președinte al României în anul 2004, Curtea constată că acesta a încercat să inducă ideea unei incertitudini cu privire la persoana candidatului P.S.D. pentru această funcție, care s-ar fi risipit târziu, la sfârșitul verii acelui an.

Această apărare nu poate fi primită.

În acest sens, Curtea reține în primul rând că nu doar în România, ci și în alte țări cu tradiție democratică există cutuma desemnării ca și candidat al unei formațiuni politice la cea mai Înaltă funcție electivă din stat, a președintelui acesteia.

O asemenea opțiune este justificată nu doar din considerente de imagine (președintele fiind în mod evident persoana cea mai vizibilă, interfața partidului în relația cu opinia publică), ci și de calitățile respectivei persoane (care au avut un rol determinant în alegerea sa în fruntea formațiunii politice și care, pentru identitate de rațiune, fac din ea persoana cea mai potrivită pentru a candida la o asemenea demnitate în stat).

În același timp, practica electorală a demonstrat că desemnarea președintele partidului, ca și candidat la funcția de președinte al statului are un rol important inclusiv pentru rezultatul alegerilor parlamentare (atunci când cele două tipuri de sufragii se suprapun, cum a fost și cazul anului 2004), întrucât candidatul la președinție este de regulă „locomotiva" care poate „trage după el" partidul, ajutându-l astfel să obțină un scor electoral mai bun.

Pe lângă aceste aspecte pur teoretice, în speță nu poate fi omis faptul că, dincolo de împrejurarea că în anul 2004 inculpatul N. era președintele celui mai mare partid din România, acesta ocupase de-a lungul anilor toate demnitățile importante în stat (prim-ministru, președinte al Camerei Deputaților, ministru de externe), singura care-i lipsea fiind aceea de președinte al României.

La toate acestea se adaugă și calitățile sale personale, datorită cărora toți martorii audiați în cauză, membrii importanți ai partidului, au văzut în inculpatul N. candidatul cel mai potrivit din partea P.S.D. pentru funcția de președinte al României, chiar dinainte de a se intra în anul electoral (a se vedea declarațiile martorilor C.O., fil. 121 vol. 17 ds.fond, V.A., fil.119 vol. 17 ds.fond.,H.L., fil. 529 vol. 14 ds.fond, H.V., fil. 526 vol. 14 ds.fond). Edificatoare pentru această percepție este declarația martorei P.R. (fil. 282 vol. 2 ds.fond), potrivit căreia dacă inculpatul N. ar fi refuzat să candideze, „îl convingeam să o facă".

Împrejurarea că la mijlocul anului 2004 ar fi existat sau nu tensiuni în partid (determinate de rezultatele obținute la alegerile locale sau de alte motive), care l-ar fi pus pe inculpat în situația de a hotărî să demisioneze (ceea ce s-ar fi repercutat și asupra potențialei sale candidaturi la alegerile prezidențiale din toamna aceluiași an), este lipsită de relevanță, după cum nu interesează momentul oficializării acestei candidaturi.

În speță, ceea ce se impută inculpatului este folosirea influenței și/sau autorității sale, ca și președinte de partid, pentru a obține o finanțare ilegală pentru campania sa electorală din toamna anului 2004, făcându-se trimitere la două surse concrete: Trofeul Calității și SC V.T. SA.

Este evident că această folosire a influentei și/sau autorității inculpatului trebuia să preceadă activităților prin care s-a finanțat fraudulos campania sa electorală.

Ceea ce interesează este dacă în fapt, la momentul la care inculpatul și-a folosit influența sau autoritatea, aceasta avea cel puțin vocația certă de a fi candidatul partidului la alegerile prezidențiale din anul 2004, care să-i determine preocuparea de a-și asigura surse de finanțare ale campaniei sale electorale, licite sau ilicite.

Împrejurarea că la acel moment inculpatul nu era candidat oficial (cu acte) sau că mai apoi candidatura sa ar fi devenit incertă (indiferent de motive) ori lipsită de șanse de câștig (prin raportare la contracandidați din alte partide), nu prezintă relevanță, fiind vorba despre evoluții ulterioare (unele din ele pot surveni și după legalizarea unei candidaturi, chiar independent de voința partidului și/sau a candidatului).

Or, potrivit argumentelor expuse anterior, este evident că la începutul anului electoral 2004 inculpatul N. era candidatul de facto al P.S.D. la alegerile prezidențiale din toamna aceluiași an, nefiind conturat la acel moment niciun dubiu serios, fie din partea partidului, fie din partea inculpatului, în sensul că o asemenea candidatură nu urma să fie propusă sau acceptată.

Este de asemenea lipsită de relevanță împrejurarea că, în final, în urma unei decizii luate în cursul anului electoral 2004, inculpatul N. a candidat din partea unei alianțe, cu atât mai mult cu cât partidul cu care P.S.D. s-a aliat (P.U.R) nu era unul care să emită pretenții pentru candidatura la cea mai Înaltă funcție în stat, în condițiile în care la acel moment însăși intrarea sa în Parlament, prin forțe proprii, era îndoielnică.

În altă ordine de idei, pentru a subzista infracțiunea prev. de art. 13 din Legea nr. 78/2000, nici măcar nu ar fi fost obligatorie candidatura inculpatului pentru alegerile prezidențiale, căci legea cere ca foloasele urmărite de făptuitor să fie pentru sine sau pentru altul.

Aceasta înseamnă că simpla folosire a influenței și/sau autorității inculpatului pentru a obține ilicit bani pentru campania electorală, se circumscrie incriminării analizate, fiind fără relevantă dacă era avută în vedere finanțarea propriei campanii (prezidențiale sau parlamentare) sau a altor candidați, nominalizați sau nu, ai partidului, indiferent de tipul alegerilor.

Din actele aflate la dosar rezultă că fazele teritoriale ale Trofeului Calității în Construcții, singurele care au presupus încasarea unor taxe de la participanți (și care, potrivit celor expuse anterior, au servit ca sursă de finanțare a campaniei electorale a inculpatului N.) au avut loc în perioada 22 aprilie - 31 mai 2004, iar decizia de organizare a acestor manifestări s-a luat la începutul primăverii aceluiași an (corespondența cu inspectoratele teritoriale legată de Trofeul Calității a fost inițiată de I.S.C în primele zile ale lunii martie 2004 -fil.331vol.53 dup).

În aceste condiții, cel puțin prin raportare la Trofeul Calității, influența și/sau autoritatea inculpatului N. pentru a obține foloase necuvenite destinate campaniei sale electorale, trebuia să se fi exercitat la începutul anului electoral 2004 (lunile ianuarie-februarie), căci prin ipoteză la începutul lunii martie decizia inculpatei J. de organizare a Trofeului Calității fusese luată și comunicată în teritoriu.

În acest context, inculpații J. și P. au încercat că acrediteze ideea că o asemenea decizie fusese luată încă din toamna anului 2003, însă această susținere nu poate fi primită cel puțin din două motive: pe de o parte, dacă așa ar fi stat lucrurile, pregătirile ar fi trebuit să se concretizeze prin ceva (acte sau fapte) încă din acel an, ceea ce însă nu s-a întâmplat; pe de altă parte, dacă manifestările urmau a avea loc în anul 2004, ar fi trebuit să se prevadă surse de finanțare suplimentare în proiectul de buget al I.S.C pentru acel an sau măcar să se cuprindă contractele pe care ulterior instituția Ie-a încheiat în nume propriu pentru organizarea Trofeului Calității, în programul anual al achizițiilor publice ce trebuia întocmit conform art. 2 din H.G. nr. 461/2001, lucru care de asemenea nu s-a întâmplat.

Termenele scurte fixate de I.S.C. inspectoratelor teritoriale pentru comunicarea diverselor date ( de exemplu, conform unei adrese din 4 martie 2004, până pe data de 8 martie 2004 trebuia transmisă lista potențialilor participanți - fil. 331 vol. 53 dup), graba cu care s-a acționat (dovadă fiind faptul că din cele 11 evenimente teritoriale nu s-au încheiat contracte între firmele organizatoare și inspectoratele teritoriale decât pentru 7, iar dintre acestea două nu au dată și număr) reprezintă dovezi suplimentare în sensul că decizia organizării Trofeului Calității nu s-a luat în anul 2003.

În privința foloaselor obținute de inculpatul N. din partea SC V.T. SA, Curtea constată că implicarea acestei societăți a avut loc chiar în perioada campaniei electorale (lunile noiembrie-decembrie 2004).

În ce privește momentul la care inculpatul și-a folosit influența și/sau autoritatea de președinte de partid pentru a obține foloase necuvenite din partea SC V.T. SA, acesta este situat în timp în perioada campaniei electorale, până în luna noiembrie inclusiv, când inculpatul avea deja calitatea oficială de candidat la președinția României. Determinarea acestui moment nu se poate face decât prin raportare la perioada în care SC V.T.C. SA a acționat în favoarea inculpatului, la instigarea inculpatei J.

c. în ce privește implicarea limitată a inculpatului în campania electorală, Curtea reține lipsa de pertinență a apărărilor ce vizează strângerea de fonduri (cu trimitere la existența unui mandatar financiar) sau producerea ori distribuirea de materiale electorale.

Prin aceste susțineri, inculpatul nu se raportează la fondul acuzațiilor care i se aduc.

Astfel, în legătură cu finanțarea campaniei electorale, activitatea inculpatului nu trebuie analizată în limitele Legii nr. 43/2003 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale, căci în speță nu este vorba despre simple nereguli în finanțarea unei campanii electorale, imputabile eventual mandatarului financiar, ci despre acțiuni săvârșite de inculpat cu mult înainte și independent de derularea procesului electoral (cazul Trofeului Calității), prin care a urmărit să-și asigure surse ilegale de finanțare a viitoarei sale campanii electorale, ce au avut la bază o sarabandă de infracțiuni comise de alte persoane (coinculpații din prezenta cauză).

Pe de altă parte, împrejurarea că exista un mandatar financiar, care se ocupa cu gestionarea resurselor financiare pentru campania electorală, nu exclude săvârșirea unor acte ilegale chiar de către candidat, prin care acesta își asigură surse suplimentare și netransparente de finanțare pentru campanie (cazul SC V.T. SA).

În privința achiziționării și distribuirii materialelor de propagandă electorală, o eventuală implicare a inculpatului în aceste activități nu prezintă relevanță prin raportare la faptele penale care i se impută și care se limitează la folosirea influenței și/sau autorității sale, ca președinte de partid, pentru a obține foloase materiale necuvenite.

Modul în care aceste foloase au fost realizate, precum și distribuirea materialelor electorale achiziționate fraudulos, reprezintă chestiuni situate dincolo de momentul consumării/epuizării infracțiunii imputate inculpatului, pentru care este antrenată răspunderea penală a altui inculpat (V.M.C.).

d. în privința posterelor înfățișându-l pe inculpat, cu care în realitate au fost dotate sediile partidului din teritoriu, Curtea constată că inculpatul este în eroare, atunci când asimilează aceste afișe cu materialele electorale achiziționate fraudulos de SC E.G. SRL.

Așa cum rezultă din situația de fapt, în nici unul dintre cazurile prezentate (a se vedea pct.lll.A.c.1.1-1.16) nu se face vorbire despre aceste postere, ca fiind produse în legătură cu campania electorală a inculpatului N.

Mai mult, din aceeași situație de fapt rezultă că în toate cele 16 cazuri prezentate avem de-a face cu achiziționarea de către SC E.G. SRL de materiale de propagandă electorală produse de către terți, iar nu de către produse rezultate din activitatea proprie a societății, cum este situația posterelor în discuție.

Din declarațiile martorilor G.C., ș.a., cu toții angajați ai SC E.G. SRL, rezultă că respectivele postere au făcut obiectul pungii de comandă nr. 12375 din 23 aprilie 2004, executată de această societate, fără vreo legătură cu campania electorală ( a se vedea relațiile solicitate SC E.G. SRL, fil. 101 vol. 9 ds.fond).

Împrejurarea că martorii menționează și un slogan electoral alăturat imaginii inculpatului (identic cu acela folosit la materialele de propagandă electorală) poate fi rezultatul unei stări de confuzie în care aceștia s-au aflat, în condițiile în care ei au arătat că pe lângă respectivele postere, au mai executat în perioada octombrie-noiembrie 2004 diverse materiale cu caracter electoral cu aceeași inscripție („A.N. - PREȘEDINTE"), care au făcut probabil obiectul contractului oficial pe care P.S.D. l-a încheiat cu SC E.G. SRL pentru alegerile din toamna anului 2004.

2.Dincolo de aceste apărări ale inculpatului, Curtea în majoritate reține că acesta se face vinovat de săvârșirea infracțiunii ce i se impută.

Pentru a ajunge la această concluzie, Curtea va pleca de la constatarea că în speță nu există o probă directă care să-l incrimineze pe inculpat.

Astfel, din cei 6 inculpați, doar 2 au dat declarații în cauză (inculpații N. și P.B.), ceilalți prevalându-se de dreptul la tăcere.

De asemenea, nici unul dintre martorii audiați în cauză nu a relevat fapte sau împrejurări care să-l incrimineze în mod direct pe inculpat.

Această situație este însă pe deplin explicabilă, în condițiile în care inculpații părtași la infracțiuni de corupție se supun deseori „legii tăcerii", probațiunea fiind cu atât mai greu de făcut cu cât nivelul la care se află persoana acuzată este mai înalt.

Din această perspectivă, Curtea reține că infracțiunile de corupție săvârșite de persoane importante în stat (cum este cazul președintelui celui mai mare partid politic, prim ministru în funcție și candidat cu șanse reale la cea mai înaltă demnitate a statului român) nu sunt de regulă comise în prezența mai multor persoane, ci în condiții de maximă clandestinitate, fapt care aproape exclude de plano existența unor mărturii relevante, incriminatoare pentru autorul infracțiunii de corupție.

O asemenea situație nu poate însă prin ea însăși să conducă la concluzia nevinovăției persoanei cercetate, instanța fiind obligată să stabilească în urma unui raționament logico-juridic, dacă materialul probator administrat în cauză, prin prisma elementelor de fapt pe care le oferă, susține sau nu o asemenea soluție.

Intr-o asemenea analiză, Curtea va pleca de la trei elemente cu caracter de certitudine, pe care în unanimitate Ie-a constatat:

- în anul electoral 2004 a fost organizat de către Inspectoratul de Stat în Construcții, condus de inculpata J.I.P., o manifestare intitulată Trofeul Calității în Construcții, care a produs venituri rezultate din taxe de participare în cuantum total de 67.138.990.000 ROL, ce nu au fost însă încasate de către această instituție publică, așa cum prevedea legislația în vigoare.

In organizarea acestei manifestări au fost implicate 5 societăți dintr-un grup de firme condus și controlat de inculpații P.B. și P.M.I., dar și SC E.G. SRL, care a beneficiat de mai multe contracte în legătură cu Trofeul Calității, achitate din taxele de participare și din bugetul I.S.C.;

- în perioada în care au avut loc cele 11 manifestări teritoriale pentru care s-au încasat taxe de participare, între mai multe societăți dintre cele conduse și controlate de inculpații P.B. și P.M.I. (între care se regăseau și unele implicate în organizarea Trofeului Calității) și SC E.G. SRL s-au încheiat contracte având ca obiect tipărirea și distribuirea unor postere, operațiuni care în realitate nu au avut loc, transferându-se pe această cale din conturile respectivelor societăți în contul SC E.G. SRL suma totală de 42.100.495.000 ROL;

- în perioada campaniei electorale prezidențiale din toamna anului 2004, inculpatul N. a beneficiat de foloase necuvenite din partea a două societăți SC E.G. SRL, condusă de inculpatul V.M.C. și SC V.T.C. SA Bacău, în care a fost acționar inculpata J.I.P.), care au contribuit cu fonduri proprii în valoare totală de 33.756.697.278 ROL la această campanie, utilizate în principal pentru achiziționarea unor materiale de propagandă electorală, precum și pentru plata personalului implicat în asemenea activități și a transportului unor materiale electorale;

Pe baza acestor elemente, detaliate anterior, Curtea în unanimitate a ajuns la concluzia că în realitate Trofeul Calității în Construcții a reprezentat o formă mascată de colectare de fonduri pentru campania electorală a inculpatului N.A., cea mai mare parte a sumelor încasate cu titlu de taxă de participare ajungând, în urma unor tranzacții fictive, în contul SC E.G. SRL, societate care mai apoi a achiziționat materiale de propagandă electorală pentru acest inculpat.

Totodată, cu referire la SC V.T. S.A, Curtea în unanimitate a concluzionat că, urmare a hotărârii inculpatei J.I.P. (care, deși nu mai avea formal vreo calitate, se implica în continuare în activitatea societăților la care fusese acționar sau administrator), SC V.T.C. SA a contribuit la campania electorală a inculpatului N. cu sume reprezentând contravaloarea unor materiale electorale (ce fuseseră comandate de SC E.G. SRL), plata personalului implicat în activități electorale și a transportului unora din aceste materiale.

Așadar, probatoriul administrat în cauză a demonstrat:

- pe de o parte, că inculpații J.I.P., G.D., P.B., P.M.I. și V.M.C. au pus la punct un mecanism (inculpata J., și pe al doilea prin implicarea SC V.T.C. SA) prin care a fost finanțată ilegal campania electorală a inculpatului N.A.;

- pe de altă parte, că inculpatul N. a beneficiat de o finanțare ilegală a campaniei sale electorale, realizată nemijlocit de SC E.G. SRL și SC V.T.C. SA Bacău.

În aceste condiții, pentru a statua asupra vinovăției sau nevinovăției inculpatului N., Curtea este chemată să stabilească dacă acesta are vreo implicare în finanțarea ilegală a campaniei sale electorale (prin cele două surse) sau, dimpotrivă, este doar un beneficiar inocent al fondurilor puse la dispoziția sa de către ceilalți inculpați.

Pentru a tranșa această problemă, Curtea va avea în vedere pe de o parte persoanele implicate în finanțarea ilegală a campaniei electorale a inculpatului N., precum și modul în care acestea au acționat în această direcție, iar pe de altă parte dimensiunile acestei finanțări.

a. Finanțarea ilegală a unei campanii electorale nu poate fi disociată de persoana beneficiară, căci în toate cazurile cei care comit asemenea fapte o fac în considerarea unui candidat.

Asemenea conduite ilicite pot fi motivate de :

- relațiile apropiate (de prietenie, intime) dintre beneficiar și finanțator (înțelegând prin acesta atât persoana care are o contribuție financiară nemijlocită, cât și alte persoane care concură, prin faptele lor, la o asemenea finanțare);

- constrângerea fizică sau psihică exercitată de beneficiar asupra finanțatorului;

- profitul, imediat sau de perspectivă, pe care finanțatorul îl va avea în urma conduitei ilicite asumate, dar care depinde de o acțiune viitoare a beneficiarului.

În speță, probatoriul administrat în cauză nu a demonstrat existența unor relații de prietenie între inculpatul N., pe de o parte și ceilalți inculpați, pe de altă parte.

In același timp, probatoriul a arătat că inculpații J., V. și P. nu erau străini de inculpatul N., existând niște relații mai mult sau mai puțin apropiate cu acesta.

În mod evident, legătura cea mai apropiată a avut-o inculpata J., implicată în trecutul apropiat în construirea locuinței inculpatului N. din sector 1 (începând cu anul 1999), în calitate de administrator la SC C.N.P. SA. Bacău.

În acest context, la 22 ianuarie 2001 inculpata a fost numită ca inspector general de stat adjunct în cadrul Inspectoratului de Stat în Construcții, instituție aflată în subordinea Ministerului Lucrărilor Publice din Guvernul condus de inculpatul N., în calitate de prim-ministru.

Ulterior, începând cu 1 aprilie 2001, inculpata a fost numită ca inspector general de stat în cadrul I.S.C, funcție pe care a păstrat-o până după alegerile din toamna anului 2004, în ciuda schimbărilor legislative care au survenit în această perioadă și care au afectat statutul instituției, fiind confirmată în funcție direct de către inculpatul N. prin decizia nr. 149 din 15 iulie 2004.

Legăturile inculpatei J. cu inculpatul N. și familia sa s-au amplificat după numirea acesteia ca inspector general de stat, dovadă fiind deplasările acesteia în China împreună cu N.D., soția inculpatului N., în anii 2002 și 2003 pentru achiziționarea unor bunuri pentru locuințele familiei N. din sector 1. Modul în care aceste bunuri au fost achiziționate, precum și implicarea inculpatei J. în această afacere formează obiectul unui alt dosar de corupție aflat pe rolul I.C.C.J, în care atât N.A., cât și J.I.P. au calitatea de inculpați.

Toate aceste date sunt suficiente însă pentru a o plasa pe inculpata J. în sfera de influență a inculpatului N.

De altfel, inculpata J. nu s-a sfiit să se prevaleze de această situație, reușind să determine o percepție publică în sensul existenței unei legături apropiate între ea și familia N., ceea ce a fost de natură să-i potențeze autoritatea și să creeze o stare de temere persoanelor care încercau să i se opună.

În acest sens, martora M.A., director al Direcției Juridice și Contencios din cadrul I.S.C a arătat că era de notorietate legătura dintre inculpații J. și N., idee ce i-a fost întărită în urma unei discuții pe care a avut-o cu B.I. (la acea dată, șeful Autorității Naționale de Control, în subordinea căreia se găsea I.S.C). Astfel, aducându-i la cunoștință un aspect de nelegalitate legat de numirea unei persoane în cadrul instituției, numire de care inculpata J. nu era străină, B. i-a spus că nu poate face nimic, întrucât „inculpata J. era în relații de prietenie cu premierul de la acea vreme, respectiv A.N. (fil.272 vol.2 ds.fond, vol. 72 dup).

Martora G.M., director al Direcției Resurse Umane și Salarizare din cadrul I.S.C. a arătat de asemenea că „au existat situații când J.I.P. a lăsat să se înțeleagă că este în relații bune cu A.N.", care se presupuneau că există „datorită trecerii instituției în subordinea cancelariei primului ministru" (fil. 19 vol. 7 ds.fond, vol.72 dup).

Martorul V.D., inspector de specialitate în cadrul Inspectoratului Județean în Construcții Ilfov și lider al sindicatului lucrătorilor din I.S.C. a arătat că în mod informai se știa că inculpata J. a fost numită în funcția de inspector general de stat din dispoziția inculpatului N., în condițiile în care societatea C.I.M condusă de aceasta desfășura lucrări de construcții la imobilul inculpatului din strada Z. Martorul a mai susținut că, datorită legăturilor inculpatei J. cu inculpatul N., I.S.C a trecut în subordinea directă a Guvernului, în condițiile în care B.I., șeful Autorității Naționale de Control fusese sesizat chiar de către martor cu privire la problemele Inspectoratului, în particular la netransparența activității de control (fil. 226 vol. 15 ds.fond)

Martorul G.E., șef serviciu administrativ și achiziții din cadrul I.S.C a avut cunoștință de faptul că „J.I.P. se afla în relații foarte bune cu familia A.N.", arătând de pildă că în luna martie a anului 2004 a fost trimis să cumpere un coș cu ghiocei pentru D.N. (fil. 199 vol. 21 ds.fond, vol.72 dup).

Martora P.C., acționar și administrator unic la SC V.T.C. SA a arătat că știa chiar de la inculpata J. că aceasta „ se afla într-o relație deosebită cu D.N., cu care fusese în vizită în China și căreia îi făcuse și cu alte ocazii și alte vizite. Ea nu s-a lăudat cu această relație, ci doar a relatat-o ca pe un fapt." Aceeași martoră a arătat că la solicitarea inculpatei J. a achitat din fondurile SC V.T. S.A diferite sume de bani în favoarea familiei N., cum ar fi plata taxelor vamale în legătură cu mai multe importuri din China și materiale de construcții folosite la construcția imobilului din strada Z.

Mai mult, în contextul dosarelor penale privindu-i pe inculpații N. și J., în care martora P. a fost propusă în acuzare, în anul 2005 inculpata a întrebat-o dacă „nu mi-e frică că se va întoarce roata, în sensul că domnul N. cu siguranță va ajunge într-o funcție importantă, și nu mi-e frică de aceasta?" (fil. 253 vol. 4 ds.fond).

Martorul T.M., șef de șantier la SC C.N.P. SA Bacău, care a lucrat la imobilul inculpatului N. din strada Z., a arătat că relațiile dintre inculpata J. și D.N. erau apropiate, depășind relațiile dintre beneficiar și constructor (fil. 107 vol. 4 ds.fond).

Martora D.D., director economic la SC C.N.I. SA știe că inculpata J. avea „o relație specială cu familia N.", cunoscându-se cu aceștia mai înainte de a fi numită în funcție, inculpata J. spunându-i, într-o ocazie, că „a stat la o cafea cu doamna N.". Aceeași martoră a auzit-o pe inculpata J. spunând că „ține legătura, referitor la campania electorală, cu D.N." (fil. 109 vol.4 ds.fond, vol. 68 dup).

Deși inculpata J. nu era membră a P.S.D., ea s-a implicat în campania electorală a inculpatului N., în relația cu SC V.T. SA, fapt explicat tocmai de relațiile în care aceasta se afla cu inculpatul N. și familia sa.

În privința inculpatului V.M.C., acesta era în anul 2004 directorul SC E.G. SRL, societate având ca obiect de activitate producția tipografică.

Prin intermediul martorului R.S., consilier personal al inculpatului N., ca prim ministru și persoană aflată în relație de prietenie cu familia N., în anul 2004 SC E.G. SRL a ajuns să aibă contracte atât la nivel guvernamental , cât și cu Partidul Social Democrat, în condițiile în care atât Guvernul, cât și partidul erau conduse de inculpatul N.

Mai mult, prin mijlocirea martorului R., aceeași societate a realizat cărți de vizită pentru inculpatul N., ca prim ministru, fapt confirmat chiar de inculpat în fața instanței.

Referitor la contracte, este vorba astfel despre:

- contractul nr. 50 din 12 februarie 2004 încheiat de Secretariatul General al Guvernului și SC E.G. SRL, în valoare de 978.738.840 ROL și având ca obiect materiale de protocol (plasamente, călăreți, meniuri, invitații, plicuri) - fil. 390 vol. 9 ds.fond;

- relația comercială cu P.S.D (fără contract), desfășurată în perioada aprilie-mai 2004, în valoare de 5.813.365.509 ROL având ca obiect executarea a 400.000 de postere format 70x100 înfățișându-l pe inculpatul N., cu care au fost dotate sediile din teritoriu ale P.S.D (punga de comandă nr. 12375 din 23 aprilie 2004) - fil. 101 și urm. vol. 9 ds.fond;

- alte comenzi din partea P.S.D., inclusiv tipărirea de buletine de vot folosite de partid în alegerile interne pentru desemnarea candidaților la Camera Deputaților și Senat (fil. 101, fil. 107, fil. 110 și urm., vol. 9 ds.fond).

Aceste relații comerciale au culminat cu încheierea contractului nr. 6549 din 13 octombrie 2004 dintre P.S.D. și SC E.G. SRL având ca obiect produse și servicii de tipărire cu conținut electoral pentru campania electorală prezidențială a inculpatului N. (detaliate în două anexe), în valoare cumulată de 113.774,65 Euro - a se vedea fil. 250 și urm.vol. 66 dup.

Deși P.S.D. a încheiat oficial diverse alte contracte pentru campania electorală din toamna anului 2004, din actele aflate la dosar se poate trage concluzia că SC E.G. SRL a fost furnizorul oficial principal de materiale de propagandă electorală pentru acest partid, atât din perspectiva obiectelor tipărite, cât și a valorii contractului menționat anterior ( a se vedea înscrisurile aflate în vol. 66 dup, vol. 9 și 23 ds.fond).

Prin urmare, fără a fi dovedit a avea o relație apropiată cu inculpatul N., prin obiectul de activitate și raporturile comerciale statornicite în anul 2004 cu instituții și entități conduse de acesta (Guvern și partid), inculpatul V.M.C. se afla de asemenea în sfera de influență a inculpatului N., fiind furnizorul oficial de facto a materialelor folosite de partid în activitatea curentă (vezi posterele ce dotau sediile de partid) și în campania electorală.

Legătura dintre inculpatul V. și inculpatul N. este dovedită și de alte împrejurări.

Astfel, pe parcursul cercetărilor din faza de urmărire penală, inculpatul V.M.C. a încercat să determine, personal sau prin apropiații săi, ca anumite persoane audiate în calitate de martor în legătură cu aspecte esențiale ale cauzei să facă declarații necorespunzătoare adevărului, în scopul de a ascunde implicarea SC E.G. SRL în achiziționarea ilegală și distribuirea materialelor de propagandă electorală pentru inculpatul N. și, implicit, că acesta a beneficiat de o finanțare ilegală a campaniei sale electorale.

Sunt relevante în acest sens declarațiile martorilor V.I., I.S., I.L.M., D.N.

Pe de altă parte, din declarațiile martorelor P.N.M. și G.E. rezultă că în anul 2006, aceasta din urmă, în calitate de asistent marketing în cadrul SC E.G. SRL, subordonată direct inculpatului V., s-a deplasat la cabinetul inculpatului N. de la Camera Deputaților, relatându-i martorei P., șefa de cabinet, că a fost citată la D.N.A pentru a da relații în legătură cu materialele de propagandă electorală ale P.S.D. din anul 2004.

De altfel, martora G.E. a participat la câteva din ședințele de campanie la sediul P.S.D, fiind însoțită la una dintre ele chiar de inculpatul V. ( a se vedea declarația martorei N.M.), după cum aceleași persoane s-au întâlnit cu D.N., pentru a discuta despre fotografiile inculpatului N. pentru materialele electorale.

În privința inculpaților P., probatoriul administrat în cauză a stabilit că inculpatul N. l-a cunoscut pe inculpatul P.B. încă din anul 1990 și a participat de-a lungul timpului la diverse evenimente organizate de firmele acestora, fără a se putea stabili alte relații între toți acești inculpați.

În cazul inculpatei G., rezultă că aceasta se afla într-o relație apropiată, de amiciție cu inculpata J., ceea ce a și justificat numirea sa în funcția de inspector general de stat adjunct la I.S.C.

b. Potrivit raportului întocmit de mandatarul financiar al candidatului A.N. pentru alegerile prezidențiale din anul 2004, înaintat Curții de Conturi în condițiile Legii nr. 43/2003, veniturile oficiale totale utilizate în campania electorală prezidențială au fost de 8.530.190.566, 22 ROL, iar cheltuielile de 27.139.760.343, 22 ROL.

Din aceste cheltuieli oficiale, peste 10% au fost cu SC E.G. SRL, respectiv 3.383.515.100 ROL.

De asemenea, potrivit declarației mandatarului financiar, au fost tipărite și distribuite un număr de 180.000 de afișe pentru candidatul N.

Din probatoriul administrat în cauză a rezultat însă că, pe lângă veniturile declarate oficial, inculpatul N. a beneficiat, numai de pe urma activității infracționale ce face obiectul cauzei, de o finanțare suplimentară ilegală de 33.756.697.278 ROL, din care 33.374.525.258 ROL de la SC E.G. SRL și 382.172.000 ROL de la SC V.T.C. SA Bacău.

De asemenea, numai din relația comercială stabilită de SC E.G. SRL cu SC A.G.I. SRL, derulată în luna noiembrie 2004, au fost realizate ilegal 200.000 de afișe electorale cu imaginea inculpatului N. și inscripționate „A.N. PREȘEDINTE".

Prin urmare, dincolo de caracterul fals al raportărilor adresate Curții de Conturi, Înalta Curte, în majoritate, constată că în urma activității infracționale ce face obiectul prezentei cauze, inculpatul N. a beneficiat de venituri ilegale pentru campania sa electorală de aproape 4 ori mai mari decât cele declarate oficial (33.756.697.278 ROL, adică 859.014 Euro fată de 8.530.190.566,22 ROL, adică 217.067 Euro).

Din această sumă, 33.374.525.258 ROL (849.282 Euro) reprezintă suma achitată de SC E.G. SRL pentru materialele de propagandă electorală achiziționate ilegal, având ca sursă de finanțare taxele de participare la Trofeul Calității.

Aceasta înseamnă că, pe lângă valoarea contractului oficial încheiat cu P.S.D., SC E.G. SRL a cheltuit ilegal o sumă de aproape 8 ori mai mare pentru materiale de propagandă electorală pentru inculpatul N. (849.282 Euro față de 113.774 Euro).

c. Concluzionând,

- campania electorală a inculpatului N. a fost finanțată ilegal, în majoritate cu fonduri ce trebuiau să constituie venituri ale unei instituții publice și care au depășit de aproape 4 ori veniturile declarate oficial;

- această finanțare ilegală s-a realizat în urma unei activități infracționale săvârșite de inculpați care, cel puțin în parte, se aflau în sfera de influență a inculpatului N.

In acest sens, este lipsit de relevanță că între o parte dintre inculpați și inculpatul N. nu exista aparent o legătură, directă sau indirectă.

Astfel, prioritar pentru activitatea infracțională era stabilirea sursei inițiale (controlată de inculpata J., secondată de inculpata G.), precum și a utilizatorului final a banilor astfel obținuți (reprezentat de inculpatul V., ca director al SC E.G. SRL, în privința finanțării prin Trofeul Calității).

Or, așa cum se poate observa, atât sursa, cât și utilizatorul erau în acest caz persoane legate de inculpatul N. și de P.S.D.; în aceste condiții, este prea puțin relevant dacă inculpații P. se aflau la rândul lor în relații cu inculpatul N. sau au fost cooptați în activitatea infracțională de unul dintre ceilalți doi inculpați, câtă vreme prin modul în care și-au îndeplinit rolul (mișcarea banilor de la sursă la utilizator), este cert că inculpații P. și-au asumat nu doar întreaga activitate infracțională, ci și scopul urmărit prin aceasta (finanțarea ilegală a campaniei electorale a inculpatului N.).

În aceste condiții, întrebarea firească este dacă o finanțare de o asemenea amploare a constituit exclusiv o inițiativă a inculpaților implicați, de care inculpatul N. a fost cu totul străin și pe care nu a determinat-o.

Curtea, în majoritate, apreciază că o afacere de o asemenea amploare nu poate fi cu totul autonomă, lipsită de orice conexiune cu principalul său beneficiar, cu atât mai mult cu cât unii dintre cei implicați se aflau în mod cert în sfera sa de influență, direct sau indirect.

Este de neconceput ca mai multe persoane să acționeze concertat în beneficiul alteia, cu care nu se află în relații apropiate, intime sau de prietenie, fără știrea acesteia, persoană care, prin ipoteză nu doar că nu a determinat conduita celorlalți, dar nici nu va afla vreodată despre „binele" care i s-a făcut cu forța.

Această ipoteză este cu atât mai puțin plauzibilă, în condițiile în care toate persoanele implicate știu că acționează ilegal, săvârșind mai multe infracțiuni pentru a-și duce planul la îndeplinire, fără a fi beneficiarii exclusivi sau măcar majoritari ai acestora.

Dimpotrivă, inculpații s-au expus nu pentru că, ca orice infractor naiv, s-au gândit că nu vor fi descoperiți (dovezile activității lor infracționale fiind suficiente și nu atât de greu de găsit), ci pentru ca au avut credința că nu vor ajunge să fie cercetați tocmai datorită beneficiarului actelor comise și a succesului acestuia în alegeri (aceasta explicând probabil și obstinația cu care au invocat caracterul politic al prezentului dosar, căci în societatea imaginată de inculpați nimic nu se întâmplă fără decizia factorului politic).

Pe de altă parte, este real că toți actorii principali (inculpații J., P. și V.) au avut un beneficiu de pe urma activității infracționale, material sau nu.

In cazul inculpatei J., beneficiul acesteia a constat în perpetuarea sa la conducerea unei instituții importante într-o economie de piață, în contextul în care sectorul construcțiilor reprezintă unul dintre motoarele acesteia.

Este astfel de observat că inculpata a fost confirmată în funcție chiar de către inculpatul N., prin decizia nr. 149 din 15 iulie 2004 (fil. 74 vol. 53 dup), ca urmare a trecerii I.S.C în subordinea Cancelariei primului-ministru, prin Legea nr. 228/2004, lucru care s-a întâmplat după epuizarea fazelor teritoriale ale Trofeului Calității.

In acest context, Curtea remarcă faptul că prin acest act normativ s-a aprobat O.U.G nr. 11/2004 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administrației publice, prin care sub pretextul unor cerințe impuse de integrarea României în U.E. și eficientizarea activității unor instituții și structuri publice, a fost realizată în fapt o centralizare a mai multor instituții, în sensul trecerii lor în coordonarea primului-ministru.

Aceste „cerințe și necesități" nu au impus în prima fază și trecerea Inspectoratului de Stat în Construcții în coordonarea primului-ministru, însă în mod inexplicabil acest lucru s-a întâmplat odată cu discutarea Ordonanței în Parlament, ocazie cu care, fără vreo motivație ( a se vedea Raportul Comisiei pentru Administrație Publică și Organizarea Teritoriului și stenograma ședinței Senatului din 19 mai 2004, fil. 46 și urm.vol.23 ds.fond), aceasta a fost modificată, singura schimbare de substanță vizând trecerea I.S.C. în coordonarea primului-ministru (la acea dată, inculpatul N.), prin Cancelaria acestuia.

În privința inculpaților P. și Vasile, la dispoziția acestora au rămas sume importante din taxele de participare la Trofeul Calității (18.172.286.707 ROL în cazul inculpaților P. și 8.725.969.742 ROL în cazul inculpatului Vasile), însă este de remarcat raportul dintre aceste sume și cea de care a beneficiat inculpatul N. (33.374.525.258 ROL).

Prin urmare, chiar dacă au avut și un beneficiu propriu de pe urma activității desfășurate, suma cea mai mare s-a îndreptat către inculpatul N., ceea ce dovedește că inculpații nu au urmărit în primul rând profitul propriu.

În același timp, dincolo de efectele imediate în plan personal, inculpații au avut și reprezentarea perspectivei în care inculpatul N. avea să ocupe cea mai Înaltă funcție în stat (ca urmare a câștigării alegerilor prezidențiale) și, prin aceasta, a avantajelor pe care urmau să le aibă, urmare a conivenței lor infracționale din anul electoral 2004.

Însă, pentru ca aceasta să se petreacă, inculpatul N. trebuia, ca și ipoteză, să știe despre acțiunile comise de ceilalți inculpați în beneficiul său, iar acest lucru trebuia să se întâmple chiar în perioada în care evenimentele s-au desfășurat, iar nu post factum, când nu se mai putea face o dovadă a devotamentului lor.

Așa fiind, în majoritate, Curtea consideră că modul de derulare a faptelor, calitatea inculpaților, relațiile dintre aceștia și inculpatul N., ca și mărimea beneficiului obținut de către el din activitatea infracțională desfășurată de ceilalți inculpați, nu sunt doar rodul unui lung șir de coincidențe, ci reprezintă elemente care demonstrează că finanțarea ilegală a campaniei electorale prezidențiale a inculpatului N.A. în anul 2004 a fost o consecință directă a influenței pe care acesta și-a exercitat-o în calitate de președinte al celui mai mare partid din România, aflat la putere ca și prim-ministru și cu șanse mari să acceadă la cea mai înaltă demnitate a statului român.

În acest sens, Curtea, în majoritate, apreciază că numai inculpatul N., prin puterea pe care o concentra, putea determina conduita ilicită pe care ceilalți inculpați și-au asumat-o, având și o motivație proprie pentru un asemenea demers.

Este astfel de observat că inculpatul N. a avut propriul interes pentru a avea o campanie electorală corespunzător finanțată, aceasta nefiind o preocupare specifică doar candidaților independenți, cu atât mai mult cu cât el nu era un simplu membru, ci însuși președintele celui mai important partid din alianța electorală din care a făcut parte P.S.D.

Circumstanțele în care această finanțare s-a produs demonstrează că ea nu putea fi inițiată de cineva din afara P.S.D., după cum nu oricine din acest partid se putea afla la originea ei, fiind vorba doar despre o persoană care, prin atribute derivând din funcția ocupată într-un partid aflat la putere, dar și cu perspectiva reală de a accede la cea mai înaltă demnitate în stat, a putut să determine deciziile persoanelor implicate, dar și să garanteze acestora inclusiv o imunitate (iluzorie) pentru faptele comise.

Este fără relevanță, din perspectiva incriminării din art. 13 din Legea nr. 78/2000, dacă inculpatul a cunoscut sau nu modalitatea concretă în care foloasele necuvenite îi vor fi procurate, neavând importanță dacă inculpatul a știut elementele de detaliu ale activității infracționale săvârșite de ceilalți inculpați.

Totodată, Curtea constată că infracțiunea imputată inculpatului este una de pericol, ceea ce înseamnă că pentru subzistența ei nici nu se cere ca beneficiul urmărit, să se fi și realizat în fapt.

Cu toate acestea, în speță acest lucru s-a întâmplat, câtă vreme, urmare a activității infracționale a celorlalți inculpați, s-a realizat o finanțare ilegală a campaniei electorale a inculpatului N.

Pe de altă parte, din probatoriul administrat în cauză rezultă că printre participanții plătitori de taxe pentru Trofeul Calității s-au regăsit reprezentanții în teritoriu ai unor instituții publice, conduse de membrii P.S.D., a căror legătură cu domeniul construcțiilor era cel mult una tangențială.

Este vorba în primul rând despre Oficiile Județene pentru Protecția Consumatorilor (O.J.P.C), structuri descentralizate ale Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (A.N.P.C), instituție condusă în anul 2004 de martora P.R.

Deși aceasta a negat că ar fi dat vreo dispoziție de a se participa, contra taxelor aferente, la manifestările teritoriale ale Trofeului Calității, din probatoriul administrat în cauză a rezultat că de la cabinetul acesteia, sub numele ei, la data de 16 aprilie 2004 a fost transmis în teritoriu un email, prin care se arăta că fiecare O.J.P.C „va participa" la manifestările organizate de I.S.C, cheltuielile necesare participării (taxele de participare) fiind prevăzute în bugetul pe luna mai aferent fiecărui O.J.P.C (fil. 290 și urm., vol. 50 dup).

Acest fapt a fost confirmat de toți martorii audiați în cauză, reprezentanți ai O.J.P.C. din țară, inclusiv plata din bugetul instituției a taxelor de participare de câte 15.000.000 ROL ( a se vedea declarațiile martorilor S.I., ș.a.).

Potrivit actelor aflate la dosar, 30 de oficii județene au achitat această taxă de participare, ceea ce înseamnă că 450.000.000 ROL din bugetul unei instituții publice conduse de un membru P.S.D. au fost destinați finanțării campaniei electorale a inculpatului N.

Într-o situație similară s-au aflat reprezentanții unor Ocoale Silvice din țară, aflate în subordinea Regiei Naționale a Pădurilor ROMSILVA, condusă de asemenea de un membru P.S.D., D.I., deputat de Dâmbovița, precum și ai Direcțiilor Județene Sanitar Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor, aflate în subordinea Agenției Naționale Sanitar Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor, condusă de martorul H.L., membru P.S.D. ( a se vedea declarațiile martorilor B.K., ș.a.).

La aceștia se adaugă reprezentanții unor Primării din județul Gorj, controlat de un marcant lider local P.S.D., M.N. ( a se vedea declarațiile martorilor M.C., ș.a.), în condițiile în care, deși toate primăriile din țară aveau o legătură pe linie de urbanism cu I.S.C., ele nu au beneficiat de o „atenție" similară din partea organizatorilor.

În acest context, este de remarcat că la manifestările teritoriale ale Trofeului Calității au fost invitate să participe și să plătească taxele aferente numeroase regii autonome sau societăți comerciale cu capital de stat, a căror legătură cu domeniul construcțiilor nu exista în realitate (fiind vorba cel mult despre beneficiarii unor lucrări de investiții). S-a ajuns astfel în situația hilară ca până și SC A. Buzău SA să fie invitată și să plătească taxă de participare pentru Trofeul Calității!

Toate aceste date reprezintă o dovadă suplimentară că Trofeul Calității, ca sursă de finanțare a campaniei electorale a inculpatului N., a fost o „afacere de casă" a P.S.D, inițiatorii acestei manifestări fiind în realitate preocupați de strângerea taxelor de participare de la cât mai multe persoane, indiferent de interesul real al acestora pentru o asemenea manifestare și fără a avea vreo reținere că taxe plătite de niște instituții publice vor ajunge să finanțeze o campanie electorală (ba din contră).

V. în raport de cele expuse anterior, constatând că faptele imputate inculpaților există (în opinie majoritară, inclusiv cea imputată inculpatului N.), că acestea constituie infracțiuni (cu excepția spălării de bani imputate inculpatei J.) și că acestea au fost săvârșite de către inculpați, Curtea va dispune condamnarea acestora (în opinie majoritară, inclusiv a inculpatului N.).

La individualizarea pedepselor ce se vor aplica inculpaților, Curtea va avea în vedere criteriile prev. de art. 72 C. pen., dar și scopul și funcțiile pedepsei astfel cum acestea sunt arătate în art. 52 C. pen.

În acest context, Curtea reține gradul de pericol social ridicat al faptelor comise, dedus nu doar din circumstanțele în care faptele s-au comis, ci și din calitatea persoanelor implicate în activitatea infracțională.

Din materialul probator administrat în cauză a rezultat că scopul urmărit de inculpați a constat în finanțarea ilegală a campaniei electorale a inculpatului N.A., prin antrenarea în activitatea infracțională a unei instituții publice și deturnarea unor fonduri ce trebuiau să constituie o sursă de finanțare a acesteia, în interesul personal al acestui inculpat.

Mecanismul prin care acest lucru s-a realizat, schema gândită de inculpați pentru atingerea obiectivului (încheierea unor tranzacții fictive și a unor înscrisuri false care să le acopere) demonstrează caracterul elaborat al activității infracționale, în care, așa cum s-a arătat, rolul fiecărui inculpat a fost bine stabilit.

Este de observat că fiecare participant la activitatea infracțională a obținut un beneficiu de pe urma acesteia, material (concretizat în sumele rămase la dispoziția societăților implicate în Trofeul Calității) sau de altă natură (perpetuarea într-o funcție publică), însă avantajul substanțial l-a obținut fără îndoială persoana pentru care întreaga „afacere" a fost pusă în mișcare, respectiv inculpatul N.A.

În acest context, în majoritate, Curtea constată că activitatea infracțională ce a făcut obiectul prezentei cauze reprezintă fără îndoială un caz de corupție la cel mai Înalt nivel, prin implicarea unui personaj care nu era un simplu președinte de partid, ci unul dintre cei mai importanți exponenți ai clasei politice românești, președinte al celui mai mare partid politic la nivelul anului 2004, prim-ministru în funcție și candidat cotat cu șanse reale (dacă nu chiar cu cele mai mari) la cea mai Înaltă demnitate a statului român.

Pe de altă parte, așa cum s-a arătat, în cauză nu este vorba despre o simplă finanțare ilegală a unei campanii electorale (care - pare a fi de notorietate - este un fenomen obișnuit în România), ci despre punerea la dispoziția inculpatului N. a unor fonduri ilicite considerabile (de 4 ori mai mare decât cele declarate oficial pentru întreaga campanie electorală a acestui candidat), a căror obținere nu ar fi fost posibilă fără implicarea nemijlocită în activitatea infracțională a unei instituții publice, conduse de inculpata J.P.I., personaj aflat în sfera de influență a inculpatului N. și a familiei sale.

Mai mult, această implicare a Inspectoratului de Stat în Construcții a echivalat cu un prejudiciu important adus acestei instituții, în principal prin neîncasarea taxelor de participare care trebuiau să constituie venituri la bugetul său, dar si prin cheltuirea ilegală a unor sume de bani pentru desfășurarea Trofeului Calității.

În același timp, nu poate fi trecut cu vederea faptul că, în realitate, prin schema pusă la punct de către inculpați, campania electorală a inculpatului N. a ajuns să fie finanțată de mii de persoane fizice și juridice, participanți la Trofeul Calității, dar fără știrea și consimțământul acestora, fiind evident că la momentul la care au luat decizia (patrimonială) de a participa la această manifestare nu au avut reprezentarea că, în realitate, ceea ce se va finanța prin taxele plătite de ei nu va fi o manifestare animată de scopuri generoase (promovarea și evidențierea calității în domeniul construcțiilor), ci campania electorală a unuia dintre candidații la Președinția României.

Acest dispreț pentru finanțele unei instituții publice, dar și pentru mii de persoane fizice și juridice, conturează, în persoana inculpaților, niște indivizi lipsiți de scrupule care, în schimbul unor avantaje imediate și de perspectivă, au acceptat să încalce legea în beneficiul celui mai important personaj al clasei politice din România anului 2004.

Tocmai de aceea, Curtea apreciază că în cauză se impune aplicarea unor pedepse exemplare, care vor presupune eliminarea temporară din societate a inculpaților, prin privarea lor efectivă de libertate.

Curtea reține că astfel va fi asigurată deopotrivă prevenția specială, dar și cea generală, rostul pedepselor aplicate inculpaților din prezenta cauză fiind de a preîntâmpina săvârșirea în viitor, de către ei sau de alte persoane, a unor noi infracțiuni sau a altora de același gen cu cele care au format obiectul judecății.

În acest sens, în majoritate, Curtea reține că exemplul inculpaților, sancționați prin aplicarea unor pedepse în cuantum moderat, dar cu executare în regim de detenție, trebuie să reprezinte un puternic semnal de alarmă în primul rând pentru toți reprezentanții clasei politice din România, în sensul că ei nu sunt mai presus de lege, că faptele penale și, în particular, cele de corupție pe care intenționează să le comită nu vor rămâne nesancționate, chiar dacă deseori (din păcate) de la momentul săvârșirii lor și până la aplicarea pedepselor trece un interval de timp prea îndelungat, de care inculpații nu sunt de cele mai multe ori străini (lucru care s-a întâmplat de altfel și în prezenta cauză, care a rămas în nelucrare pentru mai mult de 9 luni, ca urmare a unei excepții de neconstituționalitate invocate de inculpați).

Corupția clasei politice din România, personificată cel puțin la nivelul anului 2004 de inculpatul N.A., reprezintă un fenomen care nu mai poate fi tolerat de către societatea românească, justiția fiind obligată să riposteze cu fermitate ori de câte ori are de-a face cu un asemenea caz, ca o dovadă că statul de drept nu este o chestiune iluzorie, ci funcționează în beneficiul propriilor cetățeni.

În același timp, pedepsele aplicate inculpaților au menirea de a descuraja finanțarea ilegală a partidelor politice și, în particular, a campaniilor electorale, folosirea instituțiilor publice și a resurselor acestora în beneficiul unor candidați, dar și implicarea ilegală a persoanelor particulare în asemenea activități.

În acest context, pedepsele aplicate trebuie să inhibe pe toți cei care ar fi tentați să intre în relații dincolo de limitele legii cu reprezentanții clasei politice, contribuind la realizarea de către aceștia a unor foloase necuvenite. Orice persoană ar trebui astfel să reflecteze asupra riscurilor pe care și le asumă prin procurarea unor beneficii oamenilor care dețin temporar funcții publice sau politice importante, în sensul de a cântări dacă propria libertate nu este cumva un preț prea mare pe care îl pot plăti pentru antrenarea în activități ilicite în favoarea acestora.

În privința circumstanțelor personale ale inculpaților, Curtea reține pe de o parte că aceștia nu au antecedente penale, dar pe de altă parte că nivelul de instruire pe care inculpații l-au avut nu i-a împiedicat să comită infracțiunile deduse judecății, dovedind un real dispreț pentru valorile apărate de legea penală.

În consecință, Curtea urmează a-i condamna pe inculpați (în majoritate, și pe inculpatul N.) la pedepse cu închisoarea, într-un cuantum moderat, prin raportare la limitele speciale prevăzute de fiecare text incriminator aplicabil în cauză, cu executare în regim de detenție.

In cazul inculpaților J.I.P., P.B., P.M.I. și V.M.C., ținând cont de amploarea activității infracționale, de numărul și gravitatea faptelor comise, va aplica câte un spor la pedeapsa cea mai grea stabilită în condițiile concursului de infracțiuni.

In privința conținutului pedepselor accesorii și a celor complementare obligatorii, ținând seama de specificul activității infracționale desfășurate de inculpați ( fiind vorba în esență despre finanțarea ilegală a unei campanii electorale), Curtea apreciază că aceștia sunt nedemni să-și exercite drepturile electorale, în integralitatea lor, dar și să ocupe o funcție ce implică exercițiul autorității de stat.

În același timp, în cazul inculpaților N., J. și G., constatând că aceștia s-au folosit de funcțiile deținute (președinte de partid, inspector general de stat, inspector general de stat adjunct) pentru a comite infracțiunile (sau parte din ele, în cazul inculpatei J.) pentru care au fost condamnați, Curtea le va interzice acestora, atât ca pedeapsă accesorie, cât și ca pedeapsă complementară exercițiul dreptului prev. de art. 64 lit. c) C. pen.

VI. In ce privește latura civilă a cauzei, Curtea constată că în cursul urmăririi penale, prin adresa nr.8795 din 26 septembrie 2008 Inspectoratul de Stat în Construcții a comunicat că se constituie parte civilă, fără a menționa întinderea exactă a pretențiilor, făcând însă trimitere la concluziile raportului de constatare întocmit de către specialiștii D.N.A.

În faza de judecată, Inspectoratul de Stat în Construcții a fost reprezentat prin consilier până la momentul citirii actului de sesizare, însă nu a făcut alte precizări cu privire la cuantumul pretențiilor civile; ulterior, partea civilă nu a mai fost reprezentată la niciun termen de judecată.

În aceste condiții, reținând manifestarea de voință a I.S.C. de a exercita acțiunea civilă în procesul penal, Curtea urmează a constata că valoarea prejudiciului însușită de partea civilă este cea stabilită în concluziile Raportului de constatare din 4 septembrie 2008 întocmit de specialiștii D.N.A., respectiv 64.813.844.913 ROL, din care 61.549.713.021 ROL prejudiciu rezultat din organizarea evenimentului la nivel local și 3.264.131.892 ROL prejudiciu rezultat din organizarea fazei finale (fil. 143 vol. 76 dup)

Pentru a ajunge la aceste valori, s-a avut în vedere pe de o parte prejudiciul rezultat din neîncasarea veniturilor din taxele de participare de către I.S.C. din care s-au dedus cheltuielile dovedite ca fiind efectuate cu organizarea fazelor teritoriale ( 67.463.972.430 -5.914.259.409 ROL).

Pe de altă parte, în ce privește faza finală s-a reținut ca și valoare a prejudiciului suma achitată de I.S.C. în baza contractului nr. 416/2004 încheiat cu SC E.G. SRL (1.915.641.892 ROL) și parte din suma achitată în derularea contractului nr. 4921/2004 încheiat cu SC A.M. SRL (1.348.490.000 ROL).

Cu toate acestea, în cuprinsul rechizitoriului (capitolul XI Structura prejudiciului și latura civilă - fil. 782 rechizitoriu ) se reține un prejudiciu total de 69.611.552.132 ROL, compus din suma de 61.549.713.021 ROL rezultată din neîncasarea taxelor de participare de către I.S.C. și suma de 8.061.839.111 ROL aferentă raporturilor comerciale stabilite între I.S.C,pe de o parte și SC A.M. SRL și SC E.G. SRL, pe de altă parte.

Diferența de cuantum rezultă din valoarea cheltuielilor efectuate de I.S.C pentru Trofeul Calității, care în opinia procurorilor care au întocmit actul de sesizare include toate sumele achitate de această instituție pentru acest eveniment, mai puțin cele plătite către SC S.G. SRL.

Înalta Curte consideră că prejudiciul cauzat Inspectoratului de Stat în Construcții este compus pe de o parte din totalitatea veniturilor pe care această instituție trebuia să le încaseze ca urmare a organizării Trofeului Calității, sub forma taxelor de participare achitate de persoanele fizice și juridice, iar pe de altă parte din totalitatea cheltuielilor efectuate de către I.S.C. pentru ambele faze ale manifestării.

Rezultă așadar că prejudiciul cauzat Inspectoratului de Stat în Construcții este în realitate de 75.526.350.588 ROL, din care :

a. 67.138.990.000 ROL reprezintă cuantumul total al taxelor de participare neîncasate de I.S.C pentru fazele teritoriale (fil. 48 rap. exp.);

b. 8.387.360.588 ROL reprezintă cuantumul total al sumelor achitate de către I.S.C, din bugetul propriu, pentru Trofeul Calității, respectiv:

- 1.915.641.892 ROL în baza contractului nr. 416 din 13 mai 2004 încheiat cu SC E.G. SRL (fil. 15 rap. exp.);

- 870.658.145 ROL în baza actului adițional nr. 1 din 4 octombrie 2004 încheiat cu SC E.G. SRL (fil. 16 rap. exp.);

- 1.505.056.074 ROL în baza contractului fără număr din 15 octombrie 2004 încheiat cu SC E.G. SRL (fil. 17 rap. exp.);

- 3.770.483.000 ROL în baza contractului nr. 4921 din 10 septembrie 2004 încheiat cu SC A.M. SRL (fil. 17 rap. exp.);

- 325.521.477 ROL în baza relației comerciale derulate cu SC S.G. SRL (fil. 20 rap. exp.).

Pentru a reține această valoare a prejudiciului, Curtea a avut în vedere că potrivit art. 4 alin. (4) din O.G. nr. 63/2001 privind înființarea Inspectoratului de Stat în Construcții, această instituție se finanța „și din sumele obținute din efectuarea de prestații și servicii specifice", iar între prestările de servicii specifice desfășurate de I.S.C. se regăseau și „manifestările tehnice privind problematica specifică activității proprii", potrivit art. 4 lit. c) din Regulamentul de organizare și funcționare a Inspectoratului de Stat în Construcții.

În aceste condiții, sumele provenind din taxele de participare reprezentau fonduri publice, conform art. 2 pct. 27 rap. la art. 1 alin. (2) din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice și trebuiau să fie cheltuite cu respectarea O.U.G. nr. 60/2001 privind achizițiile publice.

Or, așa cum a rezultat din probatoriul administrat în cauză, nefiind încasate de către I.S.C, veniturile obținute din taxele de participare nu au fost utilizate cu respectarea legislației privind achizițiile publice, ci au fost cheltuite în mod discreționar de societățile cărora li s-a încredințat organizarea celor 11 manifestări teritoriale.

Din acest motiv, fiind vorba despre cheltuieli angajate cu încălcarea dispozițiilor legale, Curtea constată că prejudiciul cauzat I.S.C. trebuie să se raporteze la totalitatea veniturilor încasate cu titlu de taxă de participare, incluzând așadar și cheltuielile așa-zis efective (angajate de societățile organizatoare cu terții, alții decât societățile din grupul de firme condus și controlat de inculpații P.B. și P.M.I.), în cuantum de 5.861.208.293 ROL.

Pe de altă parte, în privința cheltuielilor angajate de I.S.C. din bugetul propriu, acestea nu doar că au fost efectuate cu încălcarea dispozițiilor legale privind achizițiile publice (a se vedea pct. A.a.2 din situația de fapt), ci în cvasitotalitatea situațiilor (mai puțin relația comercială cu SC S.G. SRL) a existat un simulacru de proceduri de achiziție publică, în condițiile în care acestea s-au desfășurat doar pentru a da o aparență de legalitate unor decizii care fuseseră luate cu mult înainte.

Prin urmare, și în cazul cheltuielilor efectuate de I.S.C, prejudiciul trebuie să se raporteze la totalitatea acestora, incluzând așadar toate sumele achitate de această instituție publică pentru manifestările legate de Trofeul Calității, fie ca a fost vorba despre fazele teritoriale, fie ca a fost vorba despre faza finală.

Concluzionând, Curtea constată că prejudiciul cauzat Inspectoratului de Stat în Construcții este mult mai mare decât cel stabilit prin Raportul de constatare întocmit în faza de urmărire penală ori decât cel avut în vedere prin rechizitoriu.

Cu toate acestea, ținând seama de principiul disponibilității și de suma pe care Inspectoratul de Stat în Construcții și-a însușit-o ca și valoare a prejudiciului, prin declarația de constituire ca parte civilă, Curtea va obliga în solidar pe inculpații J.I.P., G.D., P.B., P.M.I. și V.M.C. la plata sumei de 64.813.844.913 ROL.

Din această sumă, în majoritate, Curtea va reține solidaritatea tuturor inculpaților (inclusiv a inculpatului N.A.) cu privire la suma de care acesta a beneficiat în urma propriei sale activități infracționale, respectiv 33.374.525.258 ROL, cheltuită de SC E.G. SRL cu materialele de propagandă electorală achiziționate ilegal (a se vedea pct. lll.A.c.1.1-1.16. din situația de fapt).

Reținând solidaritatea tuturor inculpaților la plata despăgubirilor civile, Curtea se va raporta la activitatea infracțională concepută și realizată de inculpați, în sensul că aceștia au cooperat în mod nemijlocit la prejudicierea patrimoniului I.S.C., fapt care rezultă de altfel și din condamnarea tuturor (mai puțin a inculpatului N.) pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice.

Referitor la părțile responsabile civilmente, urmează a reține această calitate numai în privința acelor societăți pentru care sunt întrunite condițiile răspunderii civile delictuale, prin raportare la legea civilă în vigoare la momentul comiterii infracțiunilor.

În acest sens, Curtea reține că, deși în activitatea infracțională desfășurată de inculpați au fost implicate mai multe societăți și o fundație, calitatea de parte responsabilă civilmente trebuie analizată în speță prin prisma răspunderii comitentului pentru fapta prepusului, ceea ce presupune un raport de prepușenie între aceste societăți și persoana responsabilă de producerea prejudiciului.

Or, examinând actele dosarului, Curtea reține că un asemenea raport a existat doar între inculpata P.M.I. și SC A.R. SRL (unde aceasta a avut calitatea de director), respectiv între inculpatul V.M.C. și SC E.G. SRL ( unde acesta din urmă a avut calitatea de director general), în celelalte cazuri angajarea societăților în activitatea infracțională fiind în mod formal făcută de către persoane care nu au fost trimise în judecată în prezenta cauză.

Prin urmare, pe lângă solidaritatea inculpaților, la soluționarea acțiunii civile va fi avută în vedere și solidaritatea unora dintre ei (inculpații P.M.I. și V.M.C.) cu acele societăți cu care s-au aflat într-un raport de prepușenie (SC A.R. SRL și SC E.G. SRL).

În privința foloaselor obținute de inculpatul N. de la SC V.T.C. SA, Curtea, în majoritate, constată că în cazul acestei societăți nu există o constituire de parte civilă, ceea ce atrage incidența art. 19 din Legea nr. 78/2000 și confiscarea de la acest inculpat a sumei de 382.172.020 ROL dobândită prin săvârșirea infracțiunii.

În baza art. 348 C. proc. pen. va dispune anularea înscrisurilor false, respectiv:

- contractul nr. 58 din 25 martie 2004 încheiat între SC C.M. și SC E.G. SRL, precum și minuta aferentă;

- contractul nr.171 din 20 aprilie 2004 încheiat între SC A.R. SRL și SC E.G. SRL ;

- contractul nr. 280 din 18 mai 2004 încheiat între SC M.O. SA. și SC E.G. SRL, precum și minutele aferente ;

- contractul fără număr din 26 mai 2004 încheiat între F.I. România și SC E.G. SRL, precum și minuta aferentă ;

- contractul nr. 23 din 1 iunie 2004 încheiat între SC F.I. S.A. și SC E.G. SRL, precum și minuta aferentă ;

- avizele de însoțire a mărfii emise de SC E.G. SRL către diverse societăți comerciale sub nr. 6382169 din 09 decembrie 2004, 6382154 din 07 decembrie 2004, 6382139 din 07 decembrie 2004, 6382141 din 07 decembrie 2004, 6382189 din 10 decembrie 2004, 6382193 din 08 decembrie 2004, 6382161/08 decembrie 2004, 6382159/08 decembrie 2004, 6382168/08 decembrie 2004, 6382167/08 decembrie 2004, 6382158/08 decembrie 2004, 6382160/08 decembrie 2004, 6382138/07 decembrie 2004, 6382188 din 10 decembrie 2004, 6382140 din 07 decembrie 2004, 6382164 din 08 decembrie 2004, 6382165 din 08 decembrie 2004, 6382191 din 10 decembrie 2004, 6382185 din 10 decembrie 2004, 6382184 din 10 decembrie 2004, 6382162 din 08 decembrie 2004, 6382163 din08 decembrie 2004, 6382156 din 07 decembrie 2004, 6382157 din 08 decembrie 2004, 6382151 din 07 decembrie 2004, 6382150 din 07 decembrie 2004, 6382149 din 07 decembrie 2004, 6382170 din septembrie 12.2004, 6382143 din 07 decembrie 2004, 6382148 din 07 decembrie 2004, 6382147 din 07 decembrie 2004, 6382152 din 07 decembrie 2004, 6382153 din 07 decembrie 2004, 6382190 din 10 decembrie 2004, 6382176 din 09 decembrie 2004, 6382177 din 09 decembrie 2004, 6382137 din 07 decembrie 2004, 6382172 din 09 decembrie 2004, 6382145 din 07 decembrie 2004, 6382146 din 07 decembrie 2004, 6382144 din 07 decembrie 2004, 6382181 din 10 decembrie 2004, 6382180 din 10 decembrie 2004, 6382182 din 10 decembrie 2004, 6382186 din 10 decembrie 2004, 6382175 din 09 decembrie 2004, 6382174 din 09 decembrie 2004, 6382173 din 09 decembrie 2004, 6382142 din 07 decembrie 2004, 6382183 din 10 decembrie 2004, 6382187 din 10 decembrie 2004, 6382192 din 10 decembrie 2004, 6382179 din 10 decembrie 2004, 6382171 din 09 decembrie 2004, 6382178 din 10 decembrie 2004.

- procesele verbale de predare-primire încheiate în perioada decembrie 2004 - ianuarie 2005 cu angajații SC E.G. SRL: N.M., ș.a.;

- contractele comerciale și facturile fiscale, aferente relațiilor comerciale stabilite între SC E.G. SRL și societățile implicate în producerea de materiale electorale pentru inculpatul N., respectiv : SC A.T. SRL, SC M. SA, SC S.G. SRL, SC P. SA., SC B.T. SA, SC S.T. SRL, SC C.D. SA, SC P.M. SRL., SC D.C.I. SRL, SC P.M.P. SRL, SC D.C. SRL, SC P.R.P. SRL., SC S.P. SA, SC B.P.S. SRL., SC A.G.I. SRL. și SC A.P.G. SRL;

- decizia fără număr din 15 octombrie 2004 întocmită de inculpatul V.M.C.;

- avizele de însoțire a mărfii emise de SC V.T.C. SA Bacău cu nr. 6663938 din 25 noiembrie 2004, 6663939 din 6 decembrie 2004, 6663940 din 7 decembrie 2004, 6663941 din 7 decembrie 2004, 6663942 din 8 decembrie 2004, 6663943 din 9 decembrie 2004 și 6663946 (nedatat).

Având în vedere soluția dispusă de latură civilă, în baza art. 353 C. proc. pen. Curtea, în unanimitate, va menține sechestrele dispuse prin Ordonanța din 24 octombrie 2008 emisă în dosarul nr. 27/P/2008 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție, Secția de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție, asupra bunurilor inculpaților J.I.P., G.D., P.B., P.M.I. și V.M.C., iar în majoritate, va menține sechestrul dispus prin Ordonanța din 17 octombrie 2008 a aceluiași parchet asupra sumei de 118.650 dolari SUA aparținând inculpatului N.A.

Constatând că inculpatele J.I.P. și G.D. nu s-au conformat dispozițiilor instanței și nu au achitat în întregime diferența de onorariu pentru expertiza contabilă efectuată în cauză și la cererea acestora, în baza art. 190 alin. (4) C. proc. pen. va obliga pe acestea la câte 1.467,05 lei către experții contabili S.M. și S.A. cu acest titlu.

Văzând și disp. art.191alin. (1)-(3) C. proc. pen.,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

În majoritate:

1.Condamnă pe inculpatul N.A. la 2 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b), c) C. pen. pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 13 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

Face aplic. art. 71, art. 64 lit. a), b) și c) C. pen.

2.Condamnă pe inculpata J.I.P. la 6 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) și c) C. pen. pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată prev. de art. 248 rap. la art. 248/1 C. pen. combinat cu art. 17 lit. d) din Legea nr. 78/2000 și cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

Face aplic, art.71, art. 64 lit. a), b) și c) C. pen.

Condamnă pe aceeași inculpată la 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată sub forma participației improprii prev. de art. 31 alin. (2) C. pen. rap. la art. 290 C. pen. combinat cu art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 și cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

Face aplic. art. 71, art. 64 lit. a), b) și c) C. pen.

Condamnă pe aceeași inculpată la 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fals intelectual la Legea contabilității sub forma participației improprii prev. de art. 31 alin. (2) C. pen. rap. la art. 37 din Legea nr. 82/1991 cu referire la art. 289 C. pen. combinat cu art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 și cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

Face aplic. art. 71, art.64 lit. a), b) și c) C. pen.

Condamnă pe aceeași inculpată la 2 închisoare pentru săvârșirea sub forma participației improprii a infracțiunii de folosire a creditului societății într-un scop contrar intereselor societății prev. de art. 31 alin. (2) C. pen. rap. la art. 272 pct. 2 din Legea nr. 31/1990 combinat cu art. 17 lit. h) din Legea nr. 78/2000 și cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

Face aplic. art. 71, art. 64 lit. a), b) și c) C. pen.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) și ar. 35 C. pen. inculpata va executa pedeapsa cea mai grea, de 6 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) și c) C. pen., pe care o sporește cu 1 an închisoare, în final urmând a executa 7 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) și c) C. pen.

Face aplic. art. 71, 64 lit. a), b) și c) C. pen.

În baza art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. d) C. proc. pen. achită pe aceeași inculpată pentru săvârșirea infracțiunii de spălare de bani prev. de art. 23 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 combinat cu art. 17 lit. e) din Legea nr. 78/2000 și cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

3. Condamnă pe inculpata G.D. la 6 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) și c) C. pen. pentru complicitate la infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată prev. de art. 26 rap. la art. 248 rap. la art. 248/1 C. pen. combinat cu art. 17 lit. d) din Legea nr. 78/2000 și cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

Face aplic, art. 71, art. 64 lit. a), b) și c) C. pen.

4.Condamnă pe inculpatul P.B. la 6 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) C. pen. pentru complicitate la infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată prev. de art. 26 rap. la art. 248 rap. la art. 248/1 C. pen. combinat cu art. 17 lit. d) din Legea nr. 78/2000 și cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

Face aplic. art. 71, art. 64 lit. a), b) C. pen.

Condamnă pe același inculpat la 6 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de spălare de bani prev. de art. 23 alin. (1) lit. b) și c) din Legea nr. 656/2002 rap. la art. 17 lit. e) din Legea nr. 78/2000 și cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

Face aplic. art. 71, art. 64 lit. a), b) C. pen.

Condamnă pe același inculpat la 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 290 C. pen. rap. la art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 și cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

Face aplic. art. 71, art. 64 lit. a), b) C. pen.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) și art. 35 C. pen. inculpatul va executa pedeapsa cea mai grea, de 6 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) C. pen., pe care o sporește cu 1 an închisoare, în final urmând a executa 7 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) C. pen.

Face aplic. art. 71, art. 64 lit. a), b) C. pen.

5. Condamnă pe inculpata P.M.I. la 6 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) C. pen. pentru complicitate la infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată prev. de art. 26 rap. la art. 248 rap. la art. 248/1 C. pen. combinat cu art. 17 lit. d) din Legea nr. 78/2000 și cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

Face aplic. art. 71, art. 64 lit. a), b) C. pen.

Condamnă pe aceeași inculpată la 6 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de spălare de bani prev. de art. 23 alin. (1) lit. b) și c) din Legea nr. 656/2002 rap. la art. 17 lit. e) din Legea nr. 78/2000 și cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

Face aplic. art. 71, art. 64 lit. a), b) C. pen.

Condamnă pe aceeași inculpată la 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 290 C. pen. rap. la art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 și cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

Face aplic. art. 71, art. 64 lit. a), b) C. pen.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) și art. 35 C. pen. inculpata va executa pedeapsa cea mai grea, de 6 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) C. pen., pe care o sporește cu 1 an închisoare, în final urmând a executa 7 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) C. pen.

Face aplic. art. 71, art. 64 lit. a), b) C. pen.

6. Condamnă pe inculpatul V.M.C. la 6 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) C. pen. pentru complicitate la infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată prev. de art. 26 rap. la art. 248 rap. la art. 248/1 C. pen. combinat cu art. 17 lit. d) din Legea nr. 78/2000 și cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

Face aplic. art. 71, art. 64 lit. a), b) C. pen.

Condamnă pe același inculpat la 6 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de spălare de bani prev. de art. 23 alin. (1) lit. b) și c) din Legea nr. 656/2002 rap. la art. 17 lit. e) din Legea nr. 78/2000 și cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

Face aplic. art. 71, art. 64 lit. a), b) C. pen.

Condamnă pe același inculpat la 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 290 C. pen. rap. la art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 și cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

Face aplic. art. 71, art. 64 lit. a), b) C. pen.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) și art. 35 C. pen. inculpatul va executa pedeapsa cea mai grea, de 6 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) C. pen., pe care o sporește cu 1 an închisoare, în final urmând a executa 7 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) C. pen.

Face aplic. art. 71, art. 64 lit. a), b) C. pen.

În baza art. 14 și art. 346 C. proc. pen. obligă în solidar pe inculpații N.A., J.P.I., G.D., P.B., P.M.I., aceasta în solidar și cu partea responsabilă civilmente SC A.R. SRL și pe inculpatul V.M.C., acesta în solidar și cu partea responsabilă civilmente SC E.G. SRL la 3.337.452,5258 RON (3.374.525.258 ROL ) lei despăgubiri civile către partea civilă Inspectoratul de Stat în Construcții.

În baza art. 14 și art. 346 C. proc. pen. obligă în solidar pe inculpații J.P.I., G.D., P.B., P.M.I., aceasta în solidar și cu partea responsabilă civilmente SC A.R. SRL și pe inculpatul V.M.C., acesta în solidar și cu partea responsabilă civilmente SC E.G. SRL la 3.143.931,9655 RON (31.439.319.655 ROL) lei despăgubiri civile către partea civilă Inspectoratul de Stat în Construcții.

In baza art. 19 din Legea nr. 78/2000 confiscă de la inculpatul N.A. suma de 38.217,2020 RON ( 382.172.020 ROL ) dobândită prin săvârșirea infracțiunii.

În baza art. 348 C. proc. pen. dispune anularea înscrisurilor false.

În baza art. 353 C. proc. pen. menține sechestrul dispus prin Ordonanța din 17 octombrie 2008 emisă în dosarul nr. 27/P/2008 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție, Secția de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție, asupra sumei de 118.650 dolari SUA aparținând inculpatului N.A.

În baza art. 353 C. proc. pen. menține sechestrul dispus prin Ordonanța din 24 octombrie 2008 emisă în dosarul nr. 27/P/2008 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție, Secția de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție, asupra bunurilor inculpaților J.I.P., G.D., P.B., P.M.I. și V.M.C., după cum urmează:

- imobilul aparținând inculpatei J.I.P., situat în Bacău, județul Bacău;

- imobilul aparținând inculpatei G.D., situat în Brăila, județul Brăila;

- imobilul aparținând inculpaților P.B. și P.M.I., situat în București, sect.1;

- imobilul aparținând inculpatului V.M.C., situat în București, sect.1.

În baza art. 190 alin. (4) C. proc. pen. obligă pe inculpatele J.I.P. și G.D. la câte 1.467,05 lei către experții contabili S.M. și S.A. reprezentând diferență onorariu de expertiză.

În baza art. 191 C. proc. pen. obligă pe inculpații N.A., J.I.P., G.D. și V.M.C.,acesta din urmă în solidar cu partea responsabilă civilmente SC E.G. SRL, la plata sumei de câte 50.000 lei cheltuieli judiciare către stat, iar pe inculpații P.B. și P.M.I., aceasta din urmă în solidar cu partea responsabilă civilmente SC A.R. SRL la câte 50.800 lei cheltuieli judiciare către stat, din care câte 800 lei reprezentând onorariile apărătorilor desemnați din oficiu se vor avansa din fondul Ministerului Justiției.

Cu recurs.

Pronunțată în ședință publică, azi 30 ianuarie 2012.

OPINIE SEPARATĂ

Opinia separată în prezenta cauza privește doar situația inculpatului N.A., însă, ca urmare a achitării acestuia și a modului cum a fost construită cauza, efectele se răsfrâng într-o oarecare măsură și asupra încadrării juridice a faptelor celorlalți inculpați.

Inculpatul N. a fost trimis în judecată pentru infracțiunea prevăzută de art. 13 din Legea 78/2000 cu aplicare art. 41 alin. (2) C. pen., care sancționează, fapta persoanei care îndeplinește o funcție de conducere într-un partid , într-un sindicat sau patronat ori în cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, de a folosi influența sau autoritatea sa în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite.

S-a reținut în Rechizitoriu că inculpatul A.N., cu încălcarea dispozițiilor Legii 43/2003 privind finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale și-a finanțat o parte din campania electorală prezidențială din anul 2004 cu sprijinul Inspectoratului de Stat în Construcții, reprezentat de învinuita J.I.P., prin intermediul mai multor societăți comerciale coordonate și controlate de inculpații P.B. și P.M.I., a SC V.T.C. SA Bacău și a SC E.G. SRL București, de la care a obținut foloase necuvenite, respectiv materiale de propagandă electorală în sumă de 33.841.734.455 ROL (plătită de E.G. SRL) și respectiv 382.172.020 ROL (suportată de SC V.R.T. Bacău).

Obținerea acestor foloase de către inculpatul N.A. a fost posibilă prin folosirea poziției și autorității pe care o deținea în cadrul Partidului Social Democrat la data săvârșirii faptei, asupra unor persoane care dețineau funcții în cadrul unor instituții publice (Inspectoratul de Stat în Construcții) sau asupra unor societăți comerciale cu răspundere limitată sau pe acțiuni (conduse,controlate sau administrate de învinuiții V.M.C., P.B. și P.M.I.).

Parchetul a arătat că elementul material al infracțiunii prevăzute de art. 13 din Legea 78/2000 constă în folosirea influentei sau autorități de care dispune subiectul activ în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite.

În sensul dispoziției legale prin influență se înțelege aptitudinea sau capacitatea persoanei care exercită o funcție de conducere într-un partid de a avea trecere asupra cuiva pentru a-i determina concepția, hotărârea, decizia datorată funcției pe care o deține.

Prin autoritate, în senul legii, se înțelege prestigiul, considerația general acceptată a persoanei care îndeplinește funcția impusă subiectului activ al infracțiunii.

A mai arătat Parchetul că influența și autoritatea derivă din funcția exercitată și nu din calitățile personale ale persoanei învestite cu funcția de conducere într-un partid, acestea neputându-se circumscrie decât unei acțiuni.

Legiuitorul condiționează existente infracțiunii de calificarea intenției prin scop, respectiv de a obține pentru sine sau pentru altul bani, bunuri, ori alte foloase necuvenite.

Influența reală a acestuia asupra inculpaților care l-au sprijinit în săvârșirea infracțiunilor pentru care a fost cercetat rezultă și din aceea că inculpatul A.N. era o personalitate marcantă a vieții politice românești, ocupând diverse funcții de demnitate publică.

Atragerea unor persoane din cercul guvernamental, a subliniat Parchetul, în mod direct sau indirect ( cum este cazul inculpatei J.I.P. și a surorii acesteia S.L.), dar și a unor oameni de afaceri (cum este cazul inculpaților V.M.C., P.B. și P.M.I.) în scopul finanțării locale a campaniei electorale reprezintă o modalitate concretă de săvârșire a infracțiunii prev. de art. 13 din Legea 78/2000, prin care N.A. a obținut foloase necuvenite în cuantum de 34.223.906.475 ROL, a concluzionat Parchetul în actul de sesizare a instanței.

Deși achitarea este întemeiată pe inexistența faptei penale, datorită specificității acestei infracțiuni se impune o analiză a elementelor constitutive tocmai pentru a clarifica de ce s-a ajuns la o asemenea concluzie.

La nivel obiectiv, elementul material al infracțiunii constă, așa cum a arătat și Parchetul, în folosirea autorități sau influenței, iar urmarea imediată constă în crearea unei stări de pericol privind reputația entității la conducerea căreia se află subiectul activ (partid politic, sindicat, patronat,etc.).

Urmarea imediată nu trebuie dovedită, ea rezultă din săvârșirea elementului material.

Deși teoretic Parchetul a identificat în mod corect elementul material al infracțiunii, în analiza acestuia a pus semnul egalității între noțiunile de „a avea influentă si autoritate" si „a folosi influenta si autoritatea", deși este evident că legiuitorul a dorit să sancționeze doar folosirea influenței și autorității.

Cu privire la vinovăție, Parchetul a susținut că legiuitorul condiționează existența infracțiunii de calificarea intenției prin scop, respectiv de a obține pentru sine ori pentru altul bani, bunuri ori alte foloase necuvenite.

La nivel subiectiv, deși aparent ar fi necesară pentru existența infracțiunii o intenție directă calificată prin scop - acela al obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, idee susținută si de natura infracțiunii, aceea de infracțiune asimilată celor de corupție , apreciez că o asemenea faptă poate fi comisă și cu intenție indirectă, scopul de care vorbește legea subscriindu-se laturii obiective și nu celei subiective a infracțiunii (scopul este o cerință esențială atașată elementului material). Ca atare infracțiunea există nu doar atunci când, ca urmare a folosirii influenței sau autorității, persoana care îndeplinește o funcție într-un partid, sindicat, patronat, urmărește obținerea unor foloase materiale, ci și atunci când, deși nu urmărește, acceptă asemenea foloase, în sensul că are cunoștință că cei asupra cărora are influentă sau autoritate îi procură asemenea foloase.

Parchetul, în actul de sesizare a instanței confundă însă intenția calificată prin scop cu rezultatul material al săvârșirii infracțiunii - obținerea foloaselor necuvenite. Or, pentru reținerea intenției directe calificate prin scop trebuie ca subiectul să urmărească obținerea unor asemenea foloase prin folosirea influenței sau autorității. Este fără relevanță pentru existența infracțiunii dacă în final aceste foloase au fost obținute sau nu, pentru că infracțiunea, fiind una de pericol, se consumă în momentul în care inculpatul folosește influența sau autoritatea in scopul propus, chiar dacă acesta a fost atins sau nu. De aceea constatarea obținerii de către alții a unor foloase, care au fost utilizate apoi în campania electorală a inculpatului N. nu poate fi echivalată cu urmărirea de către acesta a obținerii unor asemenea foloase.

Consider însă, spre deosebire de Parchet, că și demonstrarea existenței unei intenții indirecte, constând în aceea că inculpatul a folosit influența și autoritatea asupra celorlalți inculpați cunoscând și acceptând că aceștia îi procură foloase necuvenite pentru a fi folosite în campania electorală ar fi suficientă pentru constatarea vinovăției.

Ca atare, în cauză nu sunt întrunite condițiile impuse de lege nici în ceea ce privește latura obiectivă, dar nici în ceea ce privește latura subiectivă.

O asemenea analiză a elementelor constitutive o consider necesară pentru că în situația în care instanța superioară nu va achiesa la soluția de achitare pentru inexistența faptei, va trebui să cerceteze întrunirea în cauză a elementelor constitutive ale infracțiunii. Referitor la latura subiectivă, dacă este împărtășită opinia Parchetului, va trebui demonstrat că inculpatul a urmărit obținerea de foloase necuvenite prin folosirea influenței și autorității, simpla acceptare a unor astfel de foloase nefiind suficientă, și atrăgând după sine o soluție de achitare. Dacă este împărtășită opinia că infracțiunea se poate comite și cu intenție indirectă rezultă că există vinovăție si atunci când inculpatul nu a urmărit, dar a acceptat procurarea unor astfel de foloase.

Achitarea inculpatului N.A. are ca temei inexistența faptei penale, concluzie determinată de următoarele considerente:

Rezultă indubitabil din analiza actelor și lucrărilor efectuate în cauză că inculpata J.I.P. a folosit Inspectoratul de Stat în Construcții prin organizarea evenimentului Trofeul Calității în Construcții pentru ca fondurile strânse să fie ulterior rulate prin intermediul mai multor societăți comerciale și să fie folosite pentru campania electorală a inculpatului N.A.

Audierea unor martori (angajați ai societăților C.N.I. SA , V.R.T. SA) a relevat că era de notorietate faptul că inculpata J. avea relații strânse cu familia N. (martorul S.S. a declarat că inculpata J. îl cunoștea pe inculpatul N. încă din timpul lucrărilor de construcție executate de SC C.N.I. la imobilul aparținând familiei N. ).

De asemenea rezultă din probele administrate în faza de urmărire penală că societatea E.G., condusă de inculpatul V.M.C. asigura Secretariatului Guvernului produse de papetărie, inclusiv cărțile de vizită ale primului-ministru.

În ceea ce-l privește pe inculpatul P.B. s-a reținut în Rechizitoriu că îl cunoștea pe A.N. întrucât a fost membru al FSN și angajat al Ministerului Culturii, iar D.,B., sora inculpatului N. a efectuat o vizită în China, făcând parte din delegația F.I.

Chiar dacă aceste din urmă informații sunt reale, faptul că inculpatul N. îi cunoștea pe acești inculpați nu este suficient pentru a fundamenta certitudinea săvârșirii faptei de care este acuzat.

Este indubitabil că inculpații P.M., P.B., V.M.C., J.I.P. au procurat fonduri care au servit pentru finanțarea nelegală a campaniei inculpatului N.A.

Existența acestui fapt incontestabil nu este însă de natură a conduce automat la ideea că inculpatul Ie-a solicitat sau că a avut măcar cunoștință despre modul în care au fost procurați și folosiți acești bani. La dosar nu există probe care să ateste faptul că inculpatul N. i-a determinat pe ceilalți să-i procure fonduri pentru campania electorală sau că a știut despre activitatea infracțională a acestora.

Este cert că inculpatul avea la vremea aceea autoritate și influență asupra celorlalți inculpați, dat fiind că era primul-ministru al României și președintele PSD, partidul de guvernământ la acea dată.

Este de asemenea dovedit că inculpatul N. a profitat de pe urma activității infracționale desfășurate de aceștia, în sensul că a beneficiat de fonduri suplimentare pentru campania sa electorală.

Ce nu este dovedit în cauză este că inculpatul a folosit influența sau autoritatea în scopul obținerii de foloase necuvenite, ca atare că i-a determinat pe ceilalți inculpați să îi procure astfel de foloase sau că măcar a acceptat o astfel de posibilitate, de a-i fi finanțată campania electorală cu fonduri nelegale.

Așa cum a arătat si Parchetul, elementul material al acestei infracțiuni este o acțiune, aceea de a folosi influenta si autoritatea în vederea atingerii scopului prevăzut de lege, dar în actul de sesizare a instanței nu se arată cum a fost folosită autoritatea sau influenta, care este conținutul faptei în concret, pentru că simpla existență a unei autorități și influențe, date de prerogativele funcției și existența unor foloase necuvenite, despre care nu s-a demonstrat că inculpatul avea cunoștință, nu sunt suficiente pentru existența acestei infracțiuni.

In cauză nu doar că nu sunt îndeplinite elementele constitutive ale infracțiunii ce țin de latura subiectivă si de cea obiectivă, ci chiar fapta nu există, pentru că până la a cerceta corespondența acestor elemente în materialul probator, trebuie să existe o faptă care să se înscrie în tiparul trasat de norma penală. Descrierea acestei fapte lipsește din Rechizitoriu și nu poate fi dedusă nici din materialul probator. Existența unei influențe sau autorități generale, inerente oricărei funcții de conducere, nu poate fi echivalată cu folosirea, cu direcționarea influentei sau autorității în vederea obținerii unui scop.

Nu trebuie pierdut din vedere că răspunderea penală este personală și ea poate fi angajată doar dacă se dovedește că inculpatul a comis o faptă prevăzută de legea penală, nu doar dacă a profitat implicit de pe urma unor infracțiuni săvârșite de alte persoane. în încadrarea juridică infracțiunea este reținută în formă continuată, ceea ce înseamnă că au existat mai multe acte materiale, dar Parchetul nu a indicat care sunt aceste acte materiale, dacă reținerea formei continuate se datorează faptului că influența sau autoritatea a fost exercitată asupra mai multor persoane, că veniturile au fost obținute de la mai multe persoane juridice la diferite intervale de timp,etc.

Se poate pune întrebarea dacă simplul fapt al săvârșirii infracțiunilor de către ceilalți inculpați nu este o dovadă a faptului că inculpatul N. i-a determinat să acționeze astfel, urmărind să-și procure foloase materiale pentru campania electorală.

Nu trebuie pierdut din vedere că fiecare din acești inculpați avea un interes personal ca A.N. să câștige alegerile la președinție.

În primul rând inculpații V.M.C., P.M., P.B. au profitat de pe urma organizării Trofeului Calității deoarece o parte din sumele obținute cu titlu de taxă s-au întors sub formă de profit în societățile pe care le conduceau. în al doilea rând participarea de acum putea reprezenta o ,,investiție pentru viitor" în sensul că le putea asigura viitoare colaborări cu Inspectoratul de Stat în Construcții și cu alte instituții de stat conduse de reprezentanți PSD, care ar fi fost informați probabil despre sprijinul oferit partidului și președintelui său în campania electorală.

Inculpata J.I. nu a profitat din punct de vedere material de pe urma organizării Trofeului Calității, dar așa cum a fost caracterizată de martori era o persoană autoritară, căreia îi plăcea să conducă, care deși fusese administrator la o societate de construcții prosperă în acea perioadă, a preferat să ocupe o funcție publică, iar interesul ei legat de câștigarea alegerilor de către A.N. era acela că ar fi avut asigurată în continuare conducerea ISC.

S-ar putea argumenta că și aceste raționamente privind interesul celorlalți inculpați în susținerea campaniei lui A.N. sunt simple speculații, nesusținute de un suport probator . în cazul lor însă, indiferent de implicarea sau neimplicarea inculpatului N., raționamentele rămân valabile. Cu toată autoritatea și influența pe care ar fi putut-o exercita inculpatul N. asupra lor, dacă nu ar fi existat și un interes personal al acestora, ar trebui să vorbim de fapt despre o constrângere exercitată asupra lor și nu despre influență sau autoritate. In cazul celorlalți inculpați au fost dovedite fapte concrete de sprijinire a campaniei electorale a candidatului la președinție și ce trebuia dovedit era doar interesul. Atâta vreme cât inculpații nu au arătat care era acest interes, el poate fi doar presupus. în cazul inculpatului N. ceea ce trebuie dovedit sunt faptele și nu interesul, acesta din urmă fiind evident.

Existența interesului celorlalți inculpați ca alegerile pentru funcția de președinte să fie câștigate de A.N. fac plauzibilă ipoteza că aceștia au acționat pentru sprijinirea campaniei electorale a acestuia, fără a-l încunoștința cu privire la modul cum vor proceda.

Este sugestiv în acest sens ceea ce reține Parchetul în Rechizitoriu relativ la autoritatea exercitată asupra inculpatei J.:,.Prezența învinuitei J.I.P. la distribuirea materialelor de propagandă electorală , coordonarea acestei activități în perioada campaniei ...în zona Moldovei și legătura permanentă dintre acestea și organizațiile PSD din Bacău, precum și implicarea rudelor acesteia, membri ai PSD, se circumscriu , de asemenea influenței și autorității exercitate de acesta din urmă în calitate de lider politic al partidului de guvernământ." Este greu de presupus că inculpatul N., prim-ministru în acea perioadă, funcție în care avea numeroase responsabilități se putea ocupa și de astfel de probleme, și anume să-i ceară inculpatei J. să-si implice și fiica în activitățile de așezare în pungi a materialelor electorale, sau că era informat despre așa ceva.

De altfel lipsa probelor privind faptul că inculpatul N. a cunoscut cum au fost procurate o parte din fondurile folosite în campania electorală rezultă indirect și din încadrarea juridică a faptelor făcută de Parchet. Dacă inculpatul N.A. ar fi avut cunoștință despre scopul real pentru care se organizează Trofeul Calității - strângerea de fonduri și despre modul cum vor fi ele folosite, ar fi trebuit să aibă și calitatea de instigator sau complice pentru infracțiunea de abuz în serviciu (instigator în situația în care el era cel care îi determina și pe ceilalți să participe la planul conceput, și complice în situația în care i-a fost împărtășit adevăratul scop al organizării Trofeului Calității și modul cum vor fi folosite ulterior sumele strânse cu titlu de taxe, iar inculpatul a fost de acord). Din modul în care este alcătuit rechizitoriul rezultă că s-a urmărit strângerea de fonduri pentru campania electorală a inculpatului A.N. și pentru atingerea acestui obiectiv a fost creat evenimentul Trofeul Calității în Construcții. Dacă inculpatul A.N. și-a folosit influența si autoritatea asupra celorlalți inculpați pentru a-i determina să strângă aceste fonduri, chiar dacă soluția concretă nu a fost imaginată de el, ci de unul din ceilalți, are calitatea de complice la infracțiunile săvârșite de aceștia, respectiv spălare de bani și abuz în serviciu în formă calificată. Infracțiunea de corupție prevăzută în art. 13 din L78/2000 nu le poate absorbi pe celelalte două (complicitate la abuz în serviciu și complicitate la spălare de bani) pentru că aceasta sancționează doar fapta persoanei care își folosește influența sau autoritatea pentru procurarea unor foloase necuvenite, urmând ca dacă determină pe alții prin influența și autoritatea exercitate să comită infracțiuni din care să fie procurate sumele de bani să răspundă și pentru respectivele infracțiuni. De altfel pedeapsa prevăzută de lege, în cuantum mult mai redus pentru infracțiunea prev. de art. 13 din L 78/2000 decât pentru infracțiunea de spălare de bani și cea de abuz în serviciu în formă calificată nu ar permite o asemenea absorbție.

Motivarea oferită de Parchet, că ,,în sarcina inculpatului N. nu a fost reținută infracțiunea de spălare de bani întrucât, așa cum opinează și practica instanței supreme, în cazul bunurilor, banilor, sau al altor valori provenite din săvârșirea unor infracțiuni de corupție sau asimilate acestora, prevăzute în secțiunea a II-a sau a III-a din Legea 78/2000, prevederile art. 17 e) nu pot fi reținute în sarcina subiectului activ al acestor infracțiuni deoarece nu poate fi și subiect activ al infracțiunilor de corupție și subiect activ al infracțiunii de spălare de bani", nu este convingătoare, pentru că situația de fapt din cauză este diferită de cea la care se referă Înalta Curte. Nu se poate reține un concurs atunci când sumele de bani provin din săvârșirea unei infracțiuni de corupție, iar destinatarul lor disimulează adevărata proveniență. în cauză banii provin din săvârșirea altei infracțiuni (abuz în serviciu) și prin disimulare(spălare de bani) au ajuns să facă obiectul material al unei infracțiuni de corupție, iar dacă destinatarul lor a avut calitatea de participant și la aceste infracțiuni, e firesc să fie reținute și ele în concurs, nu doar infracțiunea de corupție.

Cele de mai sus nu se doresc a fi însă o critică la încadrarea juridică făcută de Parchet în ceea ce-l privește pe inculpatul N., ci doar argumentarea faptului că la dosar nu există dovezi că inculpatul a avut o poziție activă, de folosire a autorității sau influenței asupra celorlalte persoane, pentru că dacă ar fi avut, probabil că Parchetul i-ar fi reținut și celelalte două infracțiuni în sarcină.

De altfel dacă utilizăm logica Parchetului conform căreia infracțiunea de corupție subzistă pentru că inculpatul N. se cunoștea cu ceilalți inculpați, avea influență și autoritate asupra lor și a obținut pentru sine foloase necuvenite în cauză ar fi trebuit trimise în judecată și alte persoane pentru aceeași infracțiune în modalitatea procurării foloaselor pentru altul, nu pentru sine.

Îndoiala că inculpatul s-ar fi ocupat în amănunt de campania sa pentru președinție, astfel încât să cunoască valoarea fondurilor disponibile și modul cum sunt ele utilizate este întărită chiar de Parchet prin precizările din Rechizitoriu conform cărora alte persoane din anturajul lui A.N., care aveau calitatea de membri PSD îi cunoșteau pe ceilalți inculpați, de exemplu R.S.T. și R.P.

Mandatarul financiar al campaniei prezidențiale și secretar de stat în cadrul Autorității Naționale, R.P. îl cunoștea pe inculpatul V.M.C. și, deși nu existau relații de colaborare directă cu ISC, aceasta a impus inspectorilor generali teritoriali din cadrul ANPC să participe la Trofeul Calității . Mai mult, pentru a asigura participarea inspectorilor din cadrul oficiilor județene pentru protecția consumatorilor, R.P. a prevăzut în bugetele pe luna mai cheltuieli necesare participării la fazele teritoriale ale evenimentelor. Mai reține Parchetul că, având în vedere dispozițiile date, este evidentă relația cu J.I.P. și înțelegerea scopului real al organizării Trofeului Calității, respectiv obținerea de fonduri pentru campania prezidențială. De ce același raționament folosit de Parchet nu ar duce la concluzia că R.P. este cea care în calitatea ei de trezorier al campaniei electorale a făcut demersuri pentru a procura fonduri ilicite, cu atât mai mult cu cât , spre deosebire de inculpatul N., în cazul acesteia s-a dovedit că știa scopul pentru care se organizează Trofeul Calității, din moment ce a făcut demersuri ca și instituția pe care o conducea să plătească taxe de participare ce urmau să fie folosit ulterior în campanie.

Se mai reține în Rechizitoriu că un exemplu elocvent al exercitării influenței și autorității președintelui PSD, inculpatul A.N. îl constituie faptul că R.P., în calitate de președinte ANPC a dispus participarea la simpozionul Trofeul Calității a conducătorilor OJPC, prevăzând în mod expres sumele necesare pentru achitarea taxelor de participare și în același sens au procedat și I.D., director general al RNP ROMSILVA, membru și deputat PSD și L.H., președintele A.N.S.V.S.A. Aspectul relevat demonstrează mai degrabă că nu A.N. a fost cel care și-a folosit autoritatea și influența ca să determine participarea acestora la obținerea de fonduri pentru campanie. Nu trebuie uitat că în 2004 inculpatul A.N. deținea funcția de prim-ministru, iar PSD-ul era principalul partid de guvernământ, ca atare cei mai mulți dintre miniștri proveneau din acest partid. Dacă și-ar fi folosit cu adevărat influența și autoritatea, probabil că în Trofeul Calității ar fi fost implicate mai multe instituții ale statului, care s-ar fi obligat să plătească taxe de participare și nu doar două agenții și o regie autonomă. Mai mult, o acțiune cu caracter de masă, în care să fie implicate toate instituțiile statului care aveau o legătură cu activitatea de construcții( de ex. Ministerul Transporturilor, Ministerul Economiei, etc) ar fi trezit mai puține suspiciuni privind colectarea de fonduri pentru campanie, decât a făcut-o spre exemplu achitarea unor astfel de taxe de către Romsilva sau A.N.S.V.S.A.

În cauză, întrucât inculpații nu au dat declarații în faza de urmărire penală și nici în faza de judecată (cu excepția inculpatului N. și a inculpatului P.B. pentru faza de judecată) nu s-a putut stabili cine a gândit mecanismul prin care banii strânși ca taxe la manifestarea Trofeului Calității să fie transferați către niște societăți comerciale și apoi transformați în fonduri pentru campania electorală. De aici nu se poate concluziona că inculpatul N. a gândit și impus un asemenea mecanism și o dovadă în acest sens este dată de faptul că metodele folosite de inculpatul P. cu prilejul organizării Trofeului Calității (încheierea unor contracte fictive cu o valoare mare între societățile pe care le conducea, cesionări de acțiuni între persoanele fizice implicate în acționariatul acestor societăți și respectivele societăți,etc.) au avut loc și în anul 2003, anterior demarării proiectului Trofeul Calității.

S-a mai susținut de către Parchet că o dovadă a faptului că inculpatul și-a folosit autoritatea asupra celorlalți inculpați din cauză este faptul că inculpatul V.M.C. s-a consultat cu D.N. în alegerea fotografiilor ce urmau să devină afiș electoral. Consider că un asemenea argument nu poate fi reținut, în primul rând pentru că răspunderea penală este personală, ca atare faptele soției nu pot fi imputate soțului, iar în al doilea rând rezultă din declarațiile martorilor (S.R., E.G.) că D.N. era consultată și își dădea acordul pentru fotografiile ce urmau a fi editate, nu că era informată cu privire la suportarea costurilor acestora sau modul cum era finanțată campania electorală a soțului său.

De aceea consider că fapta de folosire a influenței și autorității în scopul procurării de foloase necuvenite de către inculpatul N.A. nu există, motiv pentru care se impune achitarea acestuia în baza art. 11pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. a) C. proc. pen.

Achitarea inculpatului N. are influență și asupra încadrării juridice a celorlalți inculpați în sarcina cărora s-au reținut infracțiuni săvârșite în conexiune cu infracțiunea de corupție pentru care a fost trimis în judecata inculpatul N., constând în aceea că din încadrarea juridică a faptelor reținute în sarcina celorlalți inculpați din cauză trebuie înlăturate referirile la dispozițiile art. 17 din Legea 78/2000.

Achitarea inculpatului produce de asemenea influență asupra laturii civile a cauzei, în sensul că inculpatul nu poate fi obligat să răspundă în solidar cu ceilalți inculpați pentru prejudiciul produs și de asemenea asupra măsurilor asigurătorii, urmând a fi ridicat sechestrul instituit de Parchetul de pe lângă I.C.C.J. – D.N.A. - Secția de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție asupra sumei de 118.650 dolari SUA aparținând inculpatului N.A. Ca urmare a achitării va trebui înlăturată obligarea la cheltuieli judiciare către stat.