Territorial jurisdiction for execution enforcement challenges: competence of the detention location court over the sentencing court

Asupra conflictului negativ de competență de față ;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele :

Prin contestația la executare înregistrată la data de 11 iunie 2010 pe rolul Judecătoriei Buzău, secția penală, condamnatul I.M.C. a contestat executarea pedepsei aplicată prin sentința penală nr. 167 din 24 februarie 2009 a Judecătoriei Buzău, solicitând să se ia act de faptul că a mai fost reținut preventiv în alte cauze, iar acele perioade nu i-au fost deduse din pedeapsa pe care o execută, fără să facă referire la vreo altă sentință penală.

Judecătoria Buzău, secția penală, cu arestați, prin sentința penală nr. 625 din 29 iunie 2010, a declinat competența de soluționare a contestației la executare formulată de condamnatul I.M.C. în favoarea Judecătoriei Aiud. Totodată a încuviințat plata onorariului apărătorului desemnat din oficiu.

Pentru a pronunța această hotărâre instanța a reținut că în cauză sunt incidente dispozițiile art. 461 alin. (1) C. proc. pen. în referire la art. 460 alin. (6) C. proc. pen., art. 461 alin. (1) lit. c) și alin. (2) C. proc. pen. în sensul că, competența din punct de vedere teritorial să soluționeze cauza este judecătoria în a cărei rază teritorială se află locul de deținere, respectiv Judecătoria Aiud.

Pe rolul Judecătoriei Aiud s-a format dosarul nr. 3404/175/2010 iar prin decizia nr.1 822 din 15 decembrie 2010 instanța mai sus menționată, a admis excepția de necompetență teritorială a Judecătoriei Aiud și în consecință:

În baza art. 42 raportat la art. 460 alin. (6) și art. 461 alin. (1) lit. c) C. proc. pen. a declinat competența de soluționare a contestației la executare formulată de condamnatul I.M.C. în favoarea Judecătoriei Buzău.

A constatat ivit conflictul negativ de competență.

A trimis cauza la Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea soluționării conflictului negativ de competență.

În baza art. 192 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.

S-a dispus în baza art. 189 C. proc. pen., ca suma de 100 lei reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu să se plătească din fondurile Ministerului Justiției.

Pentru a pronunța această hotărâre instanța mai sus menționată a apreciat că în cauză sunt incidente dispozițiile legale potrivit cărora contestația la executare atrage competența instanței care a pronunțat hotărârea ce se execută.

S-a arătat în motivarea hotărârii că în raport de împrejurarea că I.M.C. se află în executarea unei pedepse pronunțată de Judecătoria Buzău, competentă a soluționa contestația la executare dedusă judecății este Judecătoria Buzău față de dispozițiile art. 461 alin. (1) coroborate cu dispozițiile art. 461 alin. (2) C. proc. pen.

Pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, s-a format dosarul nr. 1684/1/2011 având ca obiect soluționarea conflictului negativ de competență ivit între cele două instanțe mai sus menționate, respectiv între Judecătoria Buzău și Judecătoria Aiud privind pe condamnatul I.M.C.

Examinând actele și lucrările dosarului, se constată că prin contestația la executare înregistrată pe rolul Judecătoriei Buzău la data de 11 iunie 2010, condamnatul I.M.C. a contestat executarea pedepsei aplicată prin sentința penală nr. 167 din 24 februarie 2009 a Judecătoriei Buzău solicitând să se ia act de faptul că a mai fost reținut preventiv în alte cauze, iar acele perioade nu i-au fost deduse din pedeapsa pe care o execută.

Prin sentința penală nr. 167 din 24 februarie 2009 a Judecătoriei Buzău, definitivă prin decizia penală nr. 420 din 12 iunie 2009 a Curții de Apel Ploiești, I.M.C. a fost condamnat la pedeapsa rezultantă de 5 ani închisoare, mandatul fiind emis la data de 16 iunie 2009.

Cum contestatorul, la data înregistrării cererii de contestație la executare pe rolul Judecătoriei Buzău, respectiv 11 iunie 2010, se afla încarcerat la Penitenciarul Aiud în vederea executării pedepsei privative de libertate mai sus menționată, se constată că în cauză sunt incidente dispozițiile art. 461 alin. (1) C. proc. pen. cu referire la art. 460 alin. (6) C. proc. pen., art. 461 alin. (1) lit. c) și alin. (2) C. proc. pen. în sensul că, în cauză, competentă din punct de vedere teritorial să soluționeze contestația la executare este judecătoria în a cărei rază teritorială se află locul de deținere, respectiv Judecătoria Aiud.

Pentru considerentele mai sus arătate, Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Aiud, instanță căreia i se va trimite dosarul.

Onorariul apărătorului desemnat din oficiu se va plăti din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D I S P U N E

Stabilește competența de soluționarea a cauzei privind pe contestatorul I.M.C. în favoarea Judecătoriei Aiud, instanță căreia i se va trimite dosarul.

Onorariul apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 100 lei, se va plăti din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 29 aprilie 2011.