Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 4183/2011 AI generated

Admissibility of standalone appeal against recusal ruling where main case decision is final

Case Number Decizia nr. 4183/2011
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome Inadmissible
Court Costs Borne by appellant

Legislator summary

AI generated

The Supreme Court of Cassation and Justice dismissed as inadmissible the appellant's petition, ordering the appellant to pay 100 RON in judicial costs to the state. The dispute concerned a motion for recusal filed by a party against the presiding judge of the Court of Appeal, which had been previously rejected; the core issue was whether a decision on recusal in a criminal case could be subject to a standalone cassation appeal. The Court held that under a contrario interpretation of Article 52(6) of the Code of Criminal Procedure, such decisions are appealable, but pursuant to Article 3851(2), appeals against procedural decisions must be joined with the main proceedings. Because the underlying complaint for abuse of the right of petition (Article 2781) was not itself subject to cassation under Article 2781(10), and no derogating procedural norm existed to allow separate review, the standalone appeal was deemed inadmissible.

Legislator headnote

AI generated

art. 52 alin. (6) C. proc. pen, art. 3851 alin. (2) C. proc. pen, art. 2781 C. proc. pen, art. 2781 alin. (10) C. proc. pen; Admissibility of standalone appeal against recusal ruling where main case decision is final: Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de petiționarul C.S. împotriva Încheierii din 11 octombrie 2011 a Curții de Apel Timișoara, secția penală, pronunțată în Dosarul nr. 1188/59/2011.

Keywords

AI generated
motion for recusal judicial review code of criminal procedure procedural rights right to petition cassation review

Cited Legislation

AI generated
art. 52 alin. (6) C. proc. pen
Este exact că, din interpretarea «per a contrario» a art. 52 alin.
art. 3851 alin. (2) C. proc. pen
pen., rezultă că încheierea prin care s-a respins recuzarea este supusă căilor ordinare de atac (după caz, apel și recurs sau numai recurs), care, în mod cert, nu ar putea fi exercitate de sine stătător (separat), ci, potrivit principiului consacrat în art. 3851 alin.
art. 2781 C. proc. pen
pen., numai odată cu fondul; cum însă în cauza de față, având ca obiect o plângere întemeiată pe prevederile art. 2781 C. proc. pen., nici hotărârea ce se va pronunța asupra fondului acelei plângeri nu (mai) este supusă recursului (cf.
art. 2781 alin. (10) C. proc. pen
art. 2781 alin. (10) C. proc. pen.), concluzia care se impune este aceea că recursul declarat de petent, neputând avea, în lipsa unei norme de procedură derogatorii de la principiul mai sus-enunțat (cf.
AI generated

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Asupra recursului de față

În baza lucrărilor din dosar constată următoarele:

Pe rolul Curții de Apel Timișoara, secția penală, se află Dosarul nr. 1188/59/2011, având ca obiect plângerea formulată de petentul C.S. împotriva Rezoluției nr. 247/P/2011 a parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara.

La termenul de judecată din 3 octombrie 2011, petentul a formulat cerere de recuzare a președintelui completului de judecată - judecător C.I.M. - susținând că magistratul a soluționat mai multe cauze ale petentului și că își alege cauzele în care acesta este parte doar pentru a se răzbuna.

Prin Încheierea din 11 octombrie 2011 a Curții de Apel Timișoara, secția penală, pronunțată în Dosarul nr. 1188/59/2011, a fost respinsă, ca nefondată, cererea petentului C.S. privind recuzarea președintelui completului de judecată, judecător C.I.M.

Totodată, petentul a fost obligat la plata sumei de 100 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Împotriva acestei încheieri petentul C.S. a declarat recursul de față.

Recursul este inadmisibil pentru considerentele ce succedă.

Este exact că, din interpretarea «per a contrario» a art. 52 alin. (6) C. proc. pen., rezultă că încheierea prin care s-a respins recuzarea este supusă căilor ordinare de atac (după caz, apel și recurs sau numai recurs), care, în mod cert, nu ar putea fi exercitate de sine stătător (separat), ci, potrivit principiului consacrat în art. 3851 alin. (2) C. proc. pen., numai odată cu fondul; cum însă în cauza de față, având ca obiect o plângere întemeiată pe prevederile art. 2781 C. proc. pen., nici hotărârea ce se va pronunța asupra fondului acelei plângeri nu (mai) este supusă recursului (cf. art. 2781 alin. (10) C. proc. pen.), concluzia care se impune este aceea că recursul declarat de petent, neputând avea, în lipsa unei norme de procedură derogatorii de la principiul mai sus-enunțat (cf. art. 3851 alin. (2) C. proc. pen.), o existență de sine stătătoare, este inadmisibil și urmează a fi respins ca atare cu obligarea recurentului la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de petiționarul C.S. împotriva Încheierii din 11 octombrie 2011 a Curții de Apel Timișoara, secția penală, pronunțată în Dosarul nr. 1188/59/2011.

Obligă recurentul petiționar la plata sumei de 100 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 7 decembrie 2011.