Maintenance of preventive detention during pretrial custody challenge based on public order risk
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed as unfounded the appeal filed by the defendant against the Court of Appeal of Constanța's decision maintaining pre-trial detention, thereby upholding the lower court's order and obliging the appellant to pay 200 RON in judicial costs. The dispute concerned the periodic judicial review of the continued necessity for preventive arrest of a defendant convicted of aggravated murder, which involved the premeditated killing of a victim in a public place using blows and a cutter while the victim was in a state of helplessness. The Supreme Court sustained the detention measure based on the specific circumstances of the crime and the risk to public order, applying Article 160b(1) and (3) of the Code of Criminal Procedure for the judicial control of preventive measures, Article 148(f) for the legal basis of detention, and Article 35815(1)(1)(b) to reject the appeal.
Legislator headnote
AI generatedart. 160h alin. (2) C. proc. pen, art. 148 lit. f) C. proc. pen, art. 160b alin. (1) C. proc. pen, art. 35815 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen, art. 192 alin. (2) C. proc. pen; Maintenance of preventive detention during pretrial custody challenge based on public order risk: Potrivit art. 160b alin. (1) C. proc. pen. instanța de judecată, în exercitarea atribuțiilor de control judiciar este obligată să verifice periodic legalitatea și temeinicia arestării preventive.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului penal de față,
În baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin Încheierea din data de 1 august 2011, pronunțată în Dosarul nr. 836/36/2011, Curtea de Apel Constanța, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie a dispus, printre altele, menținerea măsurii arestării preventive a inculpatului D.A.F. în temeiul art. 3002 raportat la art. 160b alin. (1), (2) și art. 160h alin. (2) C. proc. pen.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de apel a reținut, în esență, următoarea situație de fapt:
Inculpatul D.A.F. a fost reținut și arestat preventiv din data de 29 martie 2011, temeiul arestării preventive fiind cel prevăzut de art. 148 lit. f) C. proc. pen., măsură menținută succesiv de instanța de fond.
Curtea de Apel a reținut că se impune în continuare privarea de libertate a inculpatului, față de condamnarea acestuia la pedeapsa de 10 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat și deosebit de grav, iar temeiurile care au justificat luarea măsurii arestării preventive nu s-au schimbat.
Împotriva acestei încheieri, în termen legal, inculpatul a declarat recurs învederând că nu prezintă pericol pentru ordinea publică și nu se va sustrage judecării cauzei.
Potrivit art. 160b alin. (1) C. proc. pen. instanța de judecată, în exercitarea atribuțiilor de control judiciar este obligată să verifice periodic legalitatea și temeinicia arestării preventive.
Conform alin. (3) al aceluiași articol „când instanța constată că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate dispune, prin încheiere motivată, menținerea măsurii arestării preventive".
În cauză, instanța de apel a procedat la efectuarea verificărilor dispuse de legea procesual penală și a constat că temeiurile de fapt și de drept, art. 148 lit. f) C. proc. pen., care au stat la baza luării măsurii arestării preventive subszistă, impunându-se în continuare, privarea de libertate a inculpatului.
Înalta Curte, în raport de împrejurările concrete de comitere a infracțiunii de omor calificat și deosebit de grav (inculpatul, la data de 26 martie 2011, cu premeditare, în loc public și prin acte de cruzime, a ucis victima B.G., prin aplicarea mai multor lovituri cu pumnul și tăierea cu un cutter, profitând de starea de neputință a acestuia de a se apăra) corelat cu natura relațiilor sociale lezate, apreciază că lăsarea în libertate a inculpatului- prezintă, în continuare, un pericol concret pentru ordinea publică.
Pe de altă parte, în cauză s-a dispus condamnarea inculpatului, hotărârea de condamnare, chiar nedefinitivă, constituind un temei suficient pentru a se constata că menținerea detenției provizorii este licită, respectându-se atât dispozițiile cuprinse în legea internă cât și prevederile Convenției Europene a Drepturilor Omului..
Toate aceste aspecte justifică dispoziția instanței de apel în sensul menținerii arestării preventive, astfel că, Înalta Curte, în conformitate cu dispozițiile art. 35815 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge ca nefondat recursul declarat de inculpat.
în temeiul art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul va fi obligat la cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul D.A.F. împotriva Încheierii din 1 august 2011 a Curții de Apel Constanța, secția penală și pentru cauze penale cu minori și de familie, pronunțată în Dosarul nr. 836/36/2011.
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 RON, reprezentând onorariul pentru apărătorul desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 10 august 2011.