Supreme Court quashes appellate suspension of sentence and reinstates conviction for criminal group and skimming equipment offenses

Asupra recursurilor de față;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 35 din 21 ianuarie 2011, Tribunalul Dolj, după ce a disjuns cauza cu privire la inculpații V.L.I., S.C.C., A.A.M. și V.F. și a fixat termen de judecată la 31 ianuarie 2011, a hotărât în felul următor:

I. În baza art. 26 C. pen. rap. la art. 25 din Legea nr. 365/2002, cu aplic. art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., a condamnat pe inculpatul T.A.C., la pedeapsa de 2 ani închisoare.

În baza art. 65 alin. (1) C. pen., s-au interzis inculpatului, ca pedeapsă complementară, exercițiul drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 8 din Legea nr. 39/2003 rap. la art. 2 alin. (1) pct. 18 din Legea nr. 39/2003 și art. 323 C. pen., cu aplic. art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., a fost condamnat același inculpat, la pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare.

În baza art. 65 alin. (1) C. pen., s-au interzis inculpatului, ca pedeapsă complementară, exercițiul drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza II-a și lit. b) C. pen., pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen., s-au contopit pedepsele aplicate inculpatului în pedeapsa cea mai grea, aceea de 2 ani și 6 luni închisoare.

În baza art. 35 alin. (3) C. pen., s-au interzis inculpatului ca pedeapsă complementară exercițiul drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza II-a și lit. b) C. pen., pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale. În baza art. 71 alin. (1) C. pen., s-au interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., pe toată durata executării pedepsei principale.

În baza art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsa rezultantă aplicată perioada reținerii și arestării preventive din 17 august 2010, la zi.

În baza art. 350 alin. (1) C. proc. pen., s-a revocat măsura arestării preventive față de inculpat.

În baza art. 350 alin. (1) C. proc. pen. rap. la art. 145 C. proc. pen., s-a dispus luarea față de acesta a măsurii preventive a obligării de a nu părăsi localitatea Craiova.

În baza art. 145 alin. (11) și alin. (12) C. proc. pen., inculpatul a fost obligat să respecte următoarele obligații:

- să se prezinte la organul de urmărire penală sau la instanța de judecată ori de câte ori este chemat;

- să se prezinte la Poliția Municipiului Craiova, desemnată cu supravegherea sa, conform programului de supraveghere stabilit de organul de poliție, sau ori de câte ori este chemat;

- să nu schimbe locuința fără încuviințarea organului care a dispus măsura.

- să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte nici o categorie de arme;

- să nu se apropie de martorii din acte N.I.C., P.D., D.I.C. și de inculpații S.C.C., V.L.I., V.F. și A.A.M., să nu comunice cu aceștia direct sau indirect.

S-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 145 alin. (3) C. proc. pen., privind consecințele încălcării cu rea-credință a obligațiilor impuse.

S-a dispus punerea în libertate a inculpatului T.A.C., dacă nu este arestat în altă cauză. S-a dispus ridicarea sechestrului asigurător instituit asupra autoturismului, înmatriculat la data de 25 august 2008, proprietatea inculpatului T.A.C.

II. În baza art. 25 din Legea nr. 365/2002 cu aplic. art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., a fost condamnat inculpatul G.I., la pedeapsa de 2 ani închisoare.

În baza art. 65 alin. (1) C. pen., s-au interzis inculpatului, ca pedeapsă complementară, exercițiul drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza II-a și lit. b) C. pen. pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 8 din Legea nr. 39/2003 rap. la art. 2 alin. (1) pct. 18 din Legea nr. 39/2003 și art. 323 C. pen., cu aplic. art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare.

În baza art. 65 alin. (1) C. pen., s-au interzis inculpatului, ca pedeapsă complementară, exercițiul drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza II-a și lit. b) C. pen., pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen., s-au contopit pedepsele aplicate inculpatului în pedeapsa cea mai grea, aceea de 2 ani și 6 luni închisoare.

În baza art. 35 alin. (3) C. pen., s-au interzis inculpatului ca pedeapsă complementară exercițiul drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza II-a și lit. b) C. pen., pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale. În baza art. 71 alin. (1) C. pen., s-au interzis inculpatului ca pedeapsă accesorie drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., pe toată durata executării pedepsei principale.

În baza art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsa rezultantă aplicată perioada reținerii și arestării preventive din 17 august 2010, la zi.

În baza art. 350 alin. (1) C. proc. pen., s-a revocat măsura arestării preventive față de inculpat.

În baza art. 350 alin. (1) C. proc. pen. rap. la art. 145 C. proc. pen., s-a dispus luarea față de inculpat a măsurii preventive a obligării de a nu părăsi localitatea Galați.

În baza art. 145 alin. (11) și alin. (12) C. proc. pen., inculpatul a fost obligat să respecte următoarele obligații:

- să se prezinte la organul de urmărire penală sau la instanța de judecată ori de câte ori este chemat;

- să se prezinte la Poliția Municipiului Galați, desemnată cu supravegherea sa, conform programului de supraveghere stabilit de organul de poliție, sau ori de câte ori este chemat;

- să nu schimbe locuința fără încuviințarea organului care a dispus măsura.

- să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte nici o categorie de arme,

- să nu se apropie de martorii din acte N.I.C., P.D., D.I.C. și de inculpații S.C.C., V.L.I., V.F. și A.A.M., să nu comunice cu aceștia direct sau indirect.

S-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 145 alin. (3) C. proc. pen., privind consecințele încălcării cu rea-credință a obligațiilor impuse.

S-a dispus punerea în libertate a inculpatului G.I., dacă nu este arestat în altă cauză.

În baza art. 118 lit. c) C. pen., s-a dispus confiscarea specială cu titlu de măsură de siguranță de la inculpatul G.I. a dispozitivul tip "gură de bancomat" din metal de culoare argintie, confecționat artizanal, cablul prevăzut la unul din capete cu o mufă tip USB, la celălalt cu mufă cu trei pini confecționat artizanal; dispozitivul electronic marca B. prevăzut cu fantă de citire a cardurilor, afișaj electronic și tastatură care conține medii de stocare a datelor, modificate artizanal; dispozitivul din material plastic cu fantă și componentă asemănătoare unui ap de citire a datelor de pe cardurile bancare la care sunt conectate un număr de două fire prevăzute cu doi pini confecționat artizanal; montajul electronic confecționat artizanal ce reprezintă un dispozitiv electronic format dintr-o placă de textolit de dimensiuni reduse pe care sunt aplicate microcipuri, card de memorie și o magistrală de date; adaptorul UART/USB confecționat artizanal.

Au fost obligați fiecare dintre inculpații T.A.C. și G.I. la câte 1100 lei, reprezentând cheltuieli judiciare către stat. Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut următoarele:

La data de 09 noiembrie 2010, s-a înregistrat pe rolul Tribunalului Dolj, rechizitoriul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, DIICOT - Serviciul Teritorial Craiova, nr. 116D/P/2010 din data de 08 noiembrie 2010, prin care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaților:

- T.A.C., pentru infracțiunile de inițierea sau constituirea sub orice formă a unui grup infracțional, în vederea săvârșirii de infracțiuni, care nu este, potrivit Legii nr. 39/2003, un grup infracțional organizat, prev. și ped. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 cu referire la art. 2 alin. (1) pct. 18 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 C. pen., complicitate la infracțiunea de deținerea de echipamente în vederea falsificării instrumentelor de plată electronică prev. de art. 26 C. pen. raportat la art. 25 din Legea nr. 365/2002, cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.;

- S.C.C., pentru infracțiunile de inițierea sau constituirea sub orice formă a unui grup infracțional, în vederea săvârșirii de infracțiuni, care nu este, potrivit Legii nr. 39/2003, un grup infracțional organizat, prev. și ped. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 cu referire la art. 2 alin. (1) pct. 18 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 C. pen., complicitate la infracțiunea de deținerea de echipamente în vederea falsificării instrumentelor de plată electronică prev. de art. 26 C. pen. raportat la art. 25 din Legea nr. 365/2002, fiecare cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., și toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.;

- G.I., pentru infracțiunile de sprijinirea sub orice formă a unui grup infracțional, în vederea săvârșirii de infracțiuni, care nu este, potrivit Legii nr. 39/2003, un grup infracțional organizat, prev. și ped. de art. 8 din Legea nr. 39/2003, cu referire la art. 2 alin. (1) pct. 18 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 C. pen., deținerea de echipamente în vederea falsificării instrumentelor de plată electronică, prev. și ped. de art. 25 din Legea nr. 365/2002, cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

Prin același rechizitoriu s-a dispus trimiterea în judecată, în lipsă, a inculpatului arestat preventiv în lipsă, V.L.I., pentru infracțiunile de inițierea sau constituirea sub orice formă a unui grup infracțional, în vederea săvârșirii de infracțiuni, care nu este, potrivit Legii nr. 39/2003, un grup infracțional organizat prev. și ped. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 cu referire la art. 2 alin. (1) pct. 18 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 C. pen., falsificarea instrumentelor de plată electronică prev. de art. 24 alin. (1) și alin. (2) din Legea nr. 365/2002, deținerea de echipamente în vederea falsificării instrumentelor de plată electronică prev. și ped. de art. 25 din Legea nr. 365/2002, efectuarea de operațiuni financiare în mod fraudulos prev. de art. 27 alin. (1) din Legea nr. 365/2002 și accesul fără drept la un sistem informatic prin încălcarea măsurilor de securitate prev. de art. 42 alin. (1) și alin. (3) din Legea nr. 161/2003, Titlul III, cu aplicarea art. 33 lit.

a) C. pen.; trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatului A.A.M., pentru infracțiunile de sprijinirea sub orice formă a unui grup infracțional, în vederea săvârșirii de infracțiuni, care nu este, potrivit Legii nr. 39/2003, un grup infracțional organizat prev. și ped. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 cu referire la art. 2 alin. (1) pct. 18 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 C. pen., deținerea de echipamente în vederea falsificării instrumentelor de plată electronică prev. și ped. de art. 25 din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 33 lit.

a) C. pen.; s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatei V.F., față de care este luată măsura preventivă a obligării de a nu părăsi țara, până la data de 12 noiembrie 2010, ora 16:00, pentru infracțiunile de: sprijinirea sub orice formă a unui grup infracțional, în vederea săvârșirii de infracțiuni, care nu este, potrivit Legii nr. 39/2003, un grup infracțional organizat prev. și ped. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 cu referire la art. 2 alin. (1) pct. 18 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 C. pen., deținerea de echipamente în vederea falsificării instrumentelor de plată electronică prev. și ped. de art. 25 din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 33 lit.

a) C. pen.; și s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală pentru infracțiunea prev. de art. 26 C. pen. raportat la art. 25 alin. (1) din Legea nr. 365/2002 a învinuitului N.I.C.

În fapt, s-a reținut în actul de sesizare că începând cu luna iulie 2010, inculpații arestați preventiv V.L.I., T.A.C. și S.C.C., împreună cu învinuiții S.N.D. și I.C.F. au constituit un grup infracțional pentru falsificarea instrumentelor de plată electronică prin fabricarea artizanală și montarea aparaturii de skimming la ATM-uri bancare din Italia și, ulterior, prin reinscripționarea pe blank-uri a datelor conturilor bancare obținute în acest mod și retragerea frauduloasă de numerar de la bancomate.

Grupul infracțional a fost sprijinit de către inculpații G.I., și A.A.M., cât și de învinuita V.F., primii executând, la domiciliul inculpatului S.C.C., acte materiale de fabricare a dispozitivelor de copiere destinate falsificării instrumentelor de plată electronică, iar învinuita V.F., prin deținerea de echipamente destinate confecționării dispozitivelor de skiming și prin acte materiale, constând în contactarea învinuitului N.I.C. (transportator rutier) pentru a facilita plecarea în Italia a inculpatului T.A.C. și pentru trimiterea în Italia, unde se afla inculpatul V.L.I. și învinuiții S.N.D. și I.C.F. a echipamentelor de skimming.

La 31 iulie 2010, inculpatul V.L.I. însoțit de învinuiții S.N.D. și I.C.F., având asupra lor un dispozitiv confecționat artizanal, destinat copierii datelor de pe card-urile bancare, s-au deplasat în Italia și Statul Vatican, unde au montat acest dispozitiv la bancomatele din zonă și după obținerea frauduloasă a datelor de pe cardurile bancare ale persoanelor care au accesat licit ATM-urile bancare, au reinscripționat datele conturilor bancare obținute în acest mod și au retras fraudulos sume de bani din aceste conturi, după cum rezultă din discuțiile telefonice purtate, în mod repetat și explicit, de inculpatul V.L.I., cu învinuita V.F. și cu inculpatul T.A.C.

Această activitate infracțională, rezultă din convorbirile telefonice purtate între inculpatul T.A.C. la postul telefonic mobil și inculpatul V.L.I., interceptate și înregistrate în baza autorizației din 11 august 2010 a Tribunalului Dolj.

Din conținutul acestor convorbiri telefonice rezultă că inculpatul V.L.I., ulterior obținerii prin skimming a datelor inscripționate pe banda magnetică a card-urilor bancare, a efectuat clone prin reinscripționarea blank-urilor cu datele conturilor bancare, obținute în acest mod, efectuând, apoi, retrageri frauduloase de numerar de la ATM-uri.

Concomitent cu aceste acte materiale, inculpatul V.L.I. a coordonat telefonic, din Italia, activitatea infracțională a inculpatului T.A.C., căruia i-a furnizat datele tehnice necesare confecționării unor dispozitive de skimming adaptate ATM - urilor din Italia.

Anterior plecării în Italia, inculpatul V.L.I. a făcut demersuri pentru achiziționarea din comerț a unor dispozitive de înregistrare video, necesare confecționării baghetei (partea fixă în care se încastrează camera video) pentru obținerea PIN -ului cardurilor bancare.

Ulterior, în Italia, inculpatul V.L.I., în scopul confecționării aparaturii de skimming, a achiziționat un dispozitiv cu suma de 5000 euro care s-a defectat.

Inculpatul T.A.C., împreună cu inculpatul S.C.C. i-au cooptat în activitatea infracțională de fabricare a dispozitivelor de skimming pe inculpații G.I., din municipiul Galați și A.A.M., din municipiul Brașov, cărora le-au asigurat cazarea și cheltuielile aferente întreținerii în municipiul Craiova, în scopul exclusiv al folosirii lor în activitatea respectivă.

Cu ocazia convorbirilor telefonice dintre inculpații V.L.I. și T.A.C., se face în mod direct referire la inculpații G.I., și A.A.M., care, la solicitarea inculpatului V.L.I. poartă convorbiri telefonice cu cei doi, pe telefonul mobil al inculpatului T.A.C.

Activitatea efectivă de realizare a dispozitivelor de skimming a fost desfășurată de inculpații G.I., și A.A.M., la domiciliul inculpatului S.C.C., cei doi păstrând legătura telefonic pentru comunicarea datelor tehnice, a stadiului realizării dispozitivului artizanal și a finisării prin vopsire al acestuia.

Supravegherile operative efectuate în cauză, autorizate de Tribunalul Dolj, redate în procese verbale și planșe foto, au stabilit că inculpații S.C.C., A.A.M., G.I., și T.A.C., s-au deplasat împreună, în mod repetat, pe raza municipiului Craiova, inclusiv în ziua de 13 august 2010, pentru cumpărarea unor componente electronice necesare activității de skimming desfășurată în Italia de inculpatul V.L.I. și găsite în coletul adus în locuința învinuitului N.I.C. de inculpatul T.A.C., împreună cu învinuita V.F.

Cu ocazia percheziției domiciliare efectuate la domiciliul inculpatului T.A.C. în ziua de 17 august 2010, în baza autorizației de percheziție din 16 august 2010 a Tribunalului Dolj, a fost găsit în imobilul respectiv și inculpatul A.A.M., ceea ce demonstrează legăturile infracționale dintre toți membrii grupului infracțional.

Inculpatul V.L.I. urma să primească în Italia dispozitivele de skimming fabricate în mod direct de inculpații G.I., și A.A.M., cu sprijinul material al inculpaților T.A.C. și S.C.C. întrucât, cel aflat în posesia lui nu memora în totalitate combinația de cifre care realiza numărul card-ului bancar.

În acest sens, inculpatul V.L.I. a păstrat legătura telefonică cu învinuita V.F., pentru ca aceasta din urmă să-l contacteze pe învinuitul N.I.C. (vecin cu învinuita), transportator de bunuri și persoane, pe ruta România - Italia, pentru a-i da acestuia dispozitivul de skimming și alte componente electronice necesare reparării dispozitivului folosit, deja, de inculpat în Italia și pentru a-i facilita deplasarea în Italia a inculpatului T.A.C.

Învinuita V.F., inițial, l-a contactat telefonic pe învinuitul N.I.C., iar în seara zilei de 16 august 2010, în jurul orelor 23:00, având asupra ei dispozitivul de skimming și celelalte componente electronice, ambalate în staniol și puse în plasă, s-a deplasat personal la domiciliul învinuitului N.I.C., însoțită de inculpatul T.A.C., stabilind ca în ziua de 17 august 2010, inculpatul să plece în Italia împreună cu învinuitul N.I.C.

În dimineața zilei de 17 august 2010, în jurul orelor 04:00, inculpatul G.I., a intenționat să părăsească municipiul Craiova, cu destinația Galați, sens în care s-a deplasat în Stația C.F.R. Craiova, unde a fost oprit de către organele de poliție din cadrul B.C.C.O. Craiova.

Cu ocazia controlului în bagajul inculpatului G.I., au fost găsite dispozitive din material plastic, plăci de textolit, pe care se aflau aplicate artizanal mai multe micro-cipuri, carduri de memorie, circuite asemănătoare plăcilor destinate unor tastaturi și un dispozitiv prevăzut cu fantă de citire a cardurilor, afișaj electronic și tastatură care prezentau modificări artizanale descrise amănunțit în procesul-verbal încheiat de organele de poliție.

Prin Raportul de Constatare Tehnico - Științifică din 30 septembrie 2010 al Institutului pentru Tehnologii Avansate s-a concluzionat că: dispozitivul tip „gură de bancomat” din metal de culoare argintie, confecționat artizanal, cablul prevăzut la unul din capete cu o mufă tip USB, iar la celălalt cu mufă cu trei pini confecționat artizanal, dispozitivul electronic marca B. prevăzut cu fantă de citire a cardurilor, afișaj electronic și tastatură, care conține medii de stocare a datelor, modificat artizanal, dispozitivul din material plastic cu fantă și componentă asemănătoare unui cap de citire a datelor de pe cardurile bancare la care sunt conectate un număr de două fire prevăzute cu doi pini confecționat artizanal și montajul electronic confecționat artizanal ce reprezintă un dispozitiv electronic format dintr-o placă de textolit de dimensiuni reduse pe care sunt aplicate microcipuri, card de memorie și o magistrală de date, utilizate toate în configurație prin caracteristicile lor și prin modificările aduse artizanal echipamentelor, servesc foarte probabil la studierea posibilităților de interceptare a informațiilor memorate pe a doua pistă a benzii magnetice a cardurilor ce tranzitează fanta, a codurilor introduse de la distanță, precum și trimiterii acestora la distanță prin intermediul interfeței bluetooth, fiind construite cu scopul testării funcționalității unor montaje electronice destinate achiziționării, procesării și memorării informațiilor furnizate de capul magnetic de citire la deplasarea unui card magnetic de test, prin fapta dispozitivului.

Cu ocazia percheziției efectuată la 17 august 2010, în baza autorizației de percheziție, emisă de Tribunalul Dolj, la domiciliul învinuitului N.I.C. au fost găsite componentele și dispozitivul de skimming, primite de acesta în seara zilei de 16 august 2010 de la învinuita V.F., menționate în procesul-verbal de percheziție domiciliară.

Cu aceeași ocazie, la domiciliul părinților învinuitei V.F. și la reședința acestora din comuna Valea Standului, județul Dolj, s-a găsit o „gură de bancomat” prevăzută cu „cap de citire a benzii magnetice”, unitate de memorie, suporturi magnetice (CD-uri), acumulatori și cablu pentru descărcarea datelor și instrumente pentru confecționarea unor astfel de dispozitive, descrise și individualizate în procesul-verbal de percheziție domiciliară.

Prin Raportul de Constatare Tehnico - Științifică din 14 octombrie 2010 al Institutului pentru Tehnologii Avansate s-a concluzionat că : cele două cabluri de date prevăzute la unul din capete cu o mufă tip USB la celălalt cu o mufă cu trei pini, iar în interior cu o mufă care conține un dispozitiv electronic, sunt confecționate artizanal și pot fi conectate la portul serial USART al unui microcontroler, pentru a realiza transferul datelor memorate în dispozitive tip „gură de bancomat” de tipul celor analizate într-un calculator personal pe care rulează o aplicație dedicată; bagheta din material plastic de culoare argintie, având în mijloc un orificiu transparent, prezintă similitudini constructive cu echipamentele ATM, astfel încât poate fi atașată cu ușurință, disimulat pe carcasa unui astfel de echipament care permite înregistrarea PIN -ului cărților de credit prin orificiul practicat în partea centrală, în spatele căruia este montată o minicameră video sau un telefon mobil;

CD-ul de culoare portocalie, prezentat în Anexa 1, Figura 5 la Raport, ridicat cu ocazia percheziției conține aplicația, precum și folderele „CDM 2.00.00”, respectiv „Auto Install Drivers” în ale căror conținuturi se găsesc drivere pentru adaptoare USB-RS232; aplicația „T2-2048” permite transferul de date de la un dispozitiv extern compatibil, prin conectarea la unul din porturile seriale (COM1-COM9) ale unui calculator, având totodată implementată funcția de decodificare a datelor extrase; dispozitivul tip „gură de bancomat” prezentat în Anexa 1, Figura 6 la Raport, este confecționat artizanal și integrează toate resursele necesare achiziționării, procesării și memorării datelor de pe benzile magnetice ale cardurilor bancare; alimentarea echipamentului și testarea funcționalității dispozitivului prin tranzitarea unor carduri de test, a relevat faptul că dispozitivul este funcțional și permite citirea benzilor magnetice ale cardurilor ce îl tranzitează; dispozitivul tip „gură de bancomat” prevăzut în Anexa 1, Figura 8 la Raport este confecționat artizanal și din punct de vedere tehnic prezintă toate resursele necesare achiziționării, procesării și memorării datelor memorate pe benzile magnetice ale cardurilor bancare, aspect confirmat prin identificarea de date în circuitul de memorie nevolatilă; cablul evidențiat în Anexa 1, Figura 10 la Raport, este modificat artizanal și reprezintă un convertor de la interfața serială USART a unui microcontroler la cea USB, putând fi utilizat la descărcarea datelor din memoria nevolatilă a dispozitivului; dispozitivul prezentat în Anexa 1, Figura 11 la Raport este confecționat artizanal, nu conține date memorate, rolul acestuia fiind de a converti semnalul provenit de la o interfață serială USART a unui microcontroler, într-un semnat compatibil pentru interfața USB; placa din metal de culoare argintie, prezentată în Anexa 1, Figura 12 la Raport, are aspectul unei tastaturi, similară celor întâlnite la bancomate, a fost modificată artizanal, iar prin intermediul montajului electronic realizat cu ajutorul unui microcontroler, există posibilitatea stocării datelor achiziționate de la tastatură (codul PIN);

CD-ul, prezentat în Anexa 1, Figura 14 la Raport, conține aplicația „T2-2048”, driver-ul „CDM2 aprilie 16” pentru convertorul RS232 (USART) - USB, precum și aplicația „Realterm_2.0.0.57_setup.exe” împreună cu fișierul „lnfo.txt”, ce conține instrucțiuni de utilizare a aplicației; „Realterm” reprezintă un program de terminal, special proiectat pentru captura, controlul și debug-ul stream-urilor de date binare, sau conținând alte structuri complexe care permite și realizează analiza protocolului de comunicație/modul spion, sincronizarea secvențelor de biți, acces la distanță prin tehnologia Active X, serial sau telnet prin TCP, comenzi de reset /power pentru programatoare de PIC.

Învinuita V.F. a avut cunoștință de existența respectivelor componente și dispozitive pe care urma să le expedieze ulterior în Italia, dovadă fiind discuția telefonică purtată cu inculpatul V.L.I., interceptată și înregistrată în baza autorizației din 13 august 2010 a Tribunalului Dolj.

Din notele de redare a convorbirilor telefonice, interceptate și înregistrate în baza autorizației din 20 iulie 2010, a Tribunalului Dolj, rezultă că inculpatul V.L.l., și învinuita V.F., erau preocupați de faptul că alte persoane, apropiate lor și cunoscute cu preocupări infracționale similare, au fost arestate de către autorități judiciare străine din Mexic, unde a săvârșit astfel de fapte și inculpatul V.L.l.

Astfel, discuțiile se referă la numiții B.I., M.I., M.D., B.V., P.D.A., V.S., M.F.C., T.M.C., T.C.C., a căror activitate infracțională a fost cercetată în prezentul dosar penal, însă față de susnumiti cercetările penale nu sunt finalizate.

De asemenea, învinuita V.F. a contactat telefonic Consulatul României din Turcia pentru a se interesa de stadiul procesului penal, deschis de autoritățile judiciare turce unor cetățeni români, inclusiv inculpatului V.L.I. pentru infracțiuni cu cârduri bancare.

Cu ocazia audierii, inculpații G.I. și T.A.C. nu au dorit să facă declarații în cauză, iar inculpatul S.C.C. nu a recunoscut faptele care formează obiectul inculpării sale, susținând că nu îl cunoaște pe G.I., și nu a avut nici un fel de convorbire telefonică cu inculpatul T.A.C., referitoare la fabricarea și vopsirea unor dispozitive de skimming.

Învinuitul N.I.C. a colaborat cu organele de urmărire penală, indicând, cu ocazia percheziției, coletul primit de la învinuita V.F. și, totodată, l-a recunoscut pe inculpatul T.A.C. ca fiind persoana care a însoțit-o pe V.F. când aceasta i-a predat coletul și care urma să plece în Italia, împreună cu el, în ziua de 17 august 2010.

Bunurile găsite asupra inculpatului G.I., demonstrează că acesta a fost implicat în activitatea infracțională de fabricare a dispozitivelor de skimming, preocupare demonstrată și de conținutul convorbirilor telefonice, interceptate și înregistrate autorizat.

De asemenea, în coletul care urma să ajungă la inculpatul V.L.I., au fost găsiți și acumulatorii cumpărați de către inculpatul T.A.C. și despre care acesta a purtat o convorbire telefonică cu învinuita V.F.

Prin Raportul de constatare tehnico-științifică din 30 septembrie 2010 al Institutului pentru Tehnologii Avansate București s-a concluzionat că dispozitivul tip „gură de bancomat” confecționat artizanal, adaptorul UART/USB confecționat artizanal, dispozitivul electronic marca B., modificat artizanal, dispozitivul din material plastic cu fantă și componentă asemănătoare unui cap de citire a datelor de pe cârdurile bancare, confecționat artizanal, dispozitivul electronic cu microcipuri, memorie și magistrală de date, confecționat artizanal și placa de textolit prevăzută cu circuite electronice, confecționată artizanal, găsite asupra inculpatului G.I., sunt apte și destinate pentru citirea cardurilor magnetice, achiziționarea, procesarea și memorarea datelor cardurilor bancare de pe a doua pistă a benzii magnetice și a codurilor introduse de la tastatură, precum și trimiterii acestora la distanță, prin intermediul interfeței Bluetooth.

Din conținutul convorbirilor telefonice interceptate și înregistrate în baza Autorizațiilor din 20 iulie 2010, 11 august 2010 și 13 august 2010, emise de Tribunalul Dolj, purtate de inculpații T.A.C., V.L.I. și S.C.C. și de învinuita V.F., rezultă că inculpații A.A.M., și G.I., au confecționat artizanal dispozitivele de skimming găsite asupra inculpatului G.I., cât și pe cele ridicate cu ocazia percheziției din domiciliul învinuitului N.I.C.

Supravegherile operative efectuate în cauză, autorizate de Tribunalul Dolj, redate în procese verbale și planșe foto, au stabilit că inculpații S.C.C., A.A.M., G.I., și T.A.C. s-au deplasat împreună, pe raza municipiului Craiova, în ziua de 13 august 2010, pentru cumpărarea unor componente electronice necesare activității de skimming desfășurată în Italia de inculpatul V.L.I. și găsite în coletul adus în locuința învinuitului N.I.C. de inculpatul T.A.C., împreună cu învinuita V.F.

Cu ocazia percheziției domiciliare efectuate la domiciliul inculpatului T.A.C. în ziua de 17 august 2010, în baza autorizației de percheziție din 16 august 2010 a Tribunalului Dolj, a fost găsit în imobilul respectiv și inculpatul A.A.M., ceea ce demonstrează legăturile infracționale dintre toți membrii grupului infracțional.

Perchezițiile efectuate în sistemele informatice au relevat în sistemul informatic ridicat de la domiciliul învinuitului I.C.F. date informatice care demonstrează implicarea acestuia în activități infracționale pe linia cardurilor bancare și a infracțiunilor informatice pentru a căror exploatare este necesară continuarea cercetărilor penale cu privire la învinuitul I.C.F.

Având în vedere datele rezultate din urmărirea penală și ținând seama că inculpatul V.L.I. deține în proprietate un autoturism, (pe care a încercat să îl ascundă de organele de urmărire penală, dovadă fiind discuția telefonică cu numitul T.A.C.), iar învinuita V.F. utilizează un autoturism (anterior datei de 09 septembrie 2010), care figurează ca proprietatea numitei S.V. (mama învinuitei V.F.) și ținând seama că aceasta nu are resursele financiare necesare achiziționării unui autoturism cu o valoare de piață ridicată, iar niciuna din persoanele susmenționate nu au surse legale de venit pentru achiziționarea licită a unor astfel de autoturisme, situație ce se regăsește și în cazul inculpatului T.A.C., care deține un autoturism, prin ordonanța nr. 116D/P/2010 din 07 octombrie 2010 s-a dispus instituirea sechestrului asigurător, în vederea confiscării speciale, asupra următoarelor bunuri: un autoturism, înmatriculat la data de 10 septembrie 2008 și având seria certificatului de înmatriculare, proprietatea inculpatului arestat preventiv, în lipsă, V.L.I.; un autoturism (anterior datei de 09 septembrie 2010), înmatriculat la data de 09 septembrie 2010, proprietatea numitei S.V., și utilizat de învinuita V.F.; un autoturism, înmatriculat la data de 25 august 2008, proprietatea inculpatului T.A.C. Prin ordonanța nr. 1133/2010, a procurorului șef serviciu din cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, s-a respins ca neîntemeiată plângerea formulată de învinuita V.F. împotriva ordonanței din data de 07 octombrie 2010, prin care s-a instituit sechestrul asigurător.

Situația de fapt expusă mai sus, reținută în actul de sesizare, s-a probat cu : proces-verbal de sesizare din oficiu; procese-verbale de percheziție domiciliară însoțite de planșe fotografice; proces-verbal de depistare și control corporal al inculpatului G.I., însoțit de planșe foto; procese-verbale de supraveghere operativă la care se află anexate planșe foto; raport de constatare tehnico-științifică din 30 septembrie 2010 a Institutului pentru Tehnologii Avansate București și Anexa nr. 1 și nr. 2 la Raport. Raport de constatare tehnico-științifică din 14 octombrie 2010 a Institutului pentru Tehnologii Avansate București și Anexa nr. 1 și nr. 2 la Raport. Procese-verbal de percheziție în sisteme informatice; proces-verbal de aplicare a sechestrului însoțit de planșe foto; note de redare a convorbirilor și comunicărilor telefonice, interceptate și înregistrate autorizat, în baza autorizațiilor din 13 iulie 2010, 20 iulie 2010, 11 august 2010, 16 august 2010, 13 august 2010 și al ordonanței cu titlu provizoriu nr. 116D/P/2010 din 16 august 2010 ora 13:55 a Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Craiova; declarațiile martorului P.D.; proces-verbal de aducere la cunoștință a învinuirii și declarațiile inculpatului T.A.C. declarațiile inculpatului A.A.M. proces-verbal de aducere la cunoștință a învinuirii și declarațiile învinuitei V.F.; proces-verbal de aducere la cunoștință a învinuirii și declarațiile învinuitului N.I.C. însoțite de proces-verbal de prezentare pentru recunoaștere și planșe foto; proces-verbal de aducere la cunoștință a învinuirii și declarațiile inculpatului G.I.; proces-verbal de aducere la cunoștință a învinuirii și declarațiile inculpatului S.C.C.

Din fișele de cazier judiciar ale învinuitei V.F. și ale inculpaților T.A.C., G.I., și A.A.M., au rezultat că nu sunt cunoscuți cu antecedente penale.

Din materialul de urmărire penală a rezultat că inculpatul V.L.I., este cercetat de către autoritățile judiciare din Turcia pentru infracțiuni referitoare la falsificarea instrumentelor de plată electronică și că în prezent, pe rolul Tribunalului Dolj - secția penală se află o cerere formulată de autoritățile judiciare din Turcia pentru preluarea procedurilor judiciare de către autoritățile române.Din fișa de cazier judiciar a inculpatului S.C.C. a rezultat că acesta a fost condamnat pentru infracțiuni de furt calificat, fiind în stare derecidivă prev. de art. 37 lit. a) C. pen. în raport cu infracțiunile reținute în sarcina sa prin prezentul rechizitoriu.

În drept, prin actul de sesizare, s-a stabilit că:- faptele inculpatului V.L.I., de a constitui un grup infracțional, care nu este un grup infracțional organizat în sensul Legii nr. 39/2003, de a confecționa, deține și monta la ATM-uri bancare din Italia dispozitive de skimming cu ajutorul cărora a obținut datele de pe cardurile bancare ale persoanelor care au accesat autorizat bancomatele, de a falsifica instrumentele de plată electronică prin reinscripționarea blank-urilor cu datele conturilor bancare obținute prin skimming și de a efectua retrageri frauduloase de numerar de la ATM-uri bancare cu ajutorul cardurilor contrafăcute, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de inițierea sau constituirea sub orice formă a unui grup, în vederea săvârșirii de infracțiuni, care nu este, potrivit Legii nr. 39/2003, un grup infracțional organizat prev.

și ped. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 cu referire la art. 2 alin. (1) pct. 18 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 C. pen., falsificarea instrumentelor de plată electronică prev. de art. 24 alin. (1) și alin. (2) din Legea nr. 365/2002, deținerea de echipamente în vederea falsificării instrumentelor de plată electronică prev. și ped. de art. 25 din Legea nr. 365/2002, efectuarea de operațiuni financiare în mod fraudulos prev. de art. 27 alin. (1) din Legea nr. 365/2002 și accesul fără drept la un sistem informatic prin încălcarea măsurilor de securitate prev. art. 42 alin. (1) și alin. (3) din Legea nr. 161/2003, Titlul III, cu aplicarea art. 33 lit.

a) C. pen.; - Că faptele inculpatului T.A.C., de a constitui, împreună cu inculpatul V.L.I. și învinuiții S.N.D. și I.C.F. un grup infracțional, care nu este grup infracțional organizat în sensul Legii nr. 39/2003, de a le asigura inculpaților G.I., și A.A.M., mijloacele financiare necesare achiziționării unor componente electrice și electronice și locuirii și întreținerii în municipiul Craiova, în scopul confecționării aparaturii de skimming destinată grupului infracțional și de a facilita comunicațiile telefonice dintre inculpatul V.L.I., și inculpații S.C.C., G.I.

și A.A.M., pentru furnizarea de date tehnice în scopul realizării dispozitivelor de skimming, pe care urma să le ducă personal în Italia, unde urmau să fie folosite de către inculpatul V.L.I., și învinuiții S.N.D. și I.C.F., realizează conținutul constitutiv al infracțiunilor de inițierea sau constituirea sub orice formă a unui grup, în vederea săvârșirii de infracțiuni, care nu este, potrivit Legii nr. 39/2003, un grup infracțional organizat prev. și ped. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 cu referire la art. 2 alin. (1) pct. 18 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 C. pen., complicitate la infracțiunea de fabricare, ori deținere de echipamente în vederea falsificării instrumentelor de plată electronică prev. de art. 26 C. pen. raportat la art. 25 din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 33 lit.

a) C. pen.,- Că faptele inculpatului S.C.C. de a sprijini grupul infracțional constituit de inculpații V.L.I., T.A.C. și învinuiții S.N.D. și I.C.F., care nu este un grup infracțional organizat în sensul Legii nr. 39/2003 și de pune locuința la dispoziția inculpaților G.I., și A.A.M., în scopul confecționării aparaturii de skimming și de a păstra telefonic legătura cu inculpatul T.A.C. pentru ca acesta din urmă să discute la postul telefonic mobil al inculpatului S.C.C. cu inculpații G.I., și A.A.M., pentru furnizarea unor detalii tehnice ale dispozitivelor de skimming, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de inițierea sau constituirea sub orice formă a unui grup, în vederea săvârșirii de infracțiuni, care nu este, potrivit Legii nr. 39/2003, un grup infracțional organizat prev.

și ped. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 cu referire la art. 2 alin. (1) pct. 18 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 C. pen., complicitate la infracțiunea de fabricare, ori deținere de echipamente în vederea falsificării instrumentelor de plată electronică prev. de art. 26 C. pen. raportat la art. 25 din Legea nr. 365/2002 fiecare cu aplicarea art. 37 lit.

a) C. pen. și toate cu aplicarea art. 33 lit.

a) C. pen.- Că faptele învinuitei V.F. de a sprijini grupul infracțional, constituit de inculpații V.L.I., T.A.C. și învinuiții S.N.D. și I.C.F. prin facilitarea deplasării în Italia a inculpatului T.A.C., în scopul transportării dispozitivelor de skimming și deținerea la domiciliul și reședința părinților a dispozitivelor de skimming, cu privire la a căror deținere și destinație avea cunoștință, dovadă fiind discuțiile telefonice cu inculpatul V.L.I., realizează conținutul constitutiv al infracțiunilor de sprijinirea sub orice formă a unui grup, în vederea săvârșirii de infracțiuni, care nu este, potrivit Legii nr. 39/2003, un grup infracțional organizat prev. și ped. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 cu referire la art. 2 alin. (1) pct. 18 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 C. pen., deținerea de echipamente în vederea falsificării instrumentelor de plată electronică prev. și ped. de art. 25 din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 33 lit.

a) C. pen.

Referitor la infracțiunea de favorizare a infractorului prev. de art. 264 C. pen., săvârșită de învinuita V.F., prin ajutorul dat inculpatului V.L.I., de a-i transmite în Franța pașaportul turistic prin intermediul numitei D.I.C., în scopul îngreunării sau zădărnicirii urmăririi penale, nu poate fi reținută în sarcina învinuitei V.F., datorită faptului că aceasta este soția inculpatului V.L.I., iar potrivit dispozițiilor art. 264 alin. (3) C. pen., „favorizarea săvârșită de soț sau de o rudă apropiată nu se pedepsește”.- Că faptele inculpatului G.I., de a sprijini grupul infracțional constituit de inculpații V.L.I., T.A.C. și învinuiții S.N.D. și I.C.F. și de a confecționa împreună cu inculpatul A.A.M., în locuința inculpatului S.C.C. dispozitive de skimming destinate activității infracționale a grupului și de a deține echipamentele apte să testeze funcționalitatea dispozitivelor de skimming, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de sprijinirea sub orice formă a unui grup, în vederea săvârșirii de infracțiuni, care nu este, potrivit Legii nr. 39/2003, un grup infracțional organizat prev. și ped. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 cu referire la art. 2 alin. (1) pct. 18 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 C. pen., fabricarea, ori deținerea de echipamente în vederea falsificării instrumentelor de plată electronică prev. și ped. de art. 25 din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.- Că faptele inculpatului A.A.M., de a sprijini grupul infracțional constituit de inculpații V.L.I., T.A.C. și învinuiții S.N.D. și I.C.F. și de a confecționa împreună cu inculpatul G.I., în locuința inculpatului S.C.C. dispozitive de skimming destinate activității infracționale a grupului, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de sprijinirea sub orice formă a unui grup, în vederea săvârșirii de infracțiuni, care nu este, potrivit Legii nr. 39/2003, un grup infracțional organizat prev. și ped. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 cu referire la art. 2 alin. (1) pct. 18 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 C. pen., fabricarea, ori deținerea de echipamente în vederea falsificării instrumentelor de plată electronică prev. și ped. de art. 25 din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

Referitor la învinuitul N.I.C., la domiciliul căruia au fost găsite dispozitivele de skimming confecționate de inculpații A.A.M., și G.I., având în vedere că acesta este transportator de mărfuri și persoane pe ruta România - Italia, nu s-a putut reține că prin activitatea lui a sprijinit în mod intenționat grupul infracțional și a deținut, cu bună știință, dispozitivele de skimming, în sensul că a cunoscut, în mod cert, ce conține coletul pe care l-a primit de la învinuita V.F. și inculpatul T.A.C.

Cu privire la numita D.I.C., care la 20 august 2010 a primit de la învinuita V.F. pașaportul turistic al inculpatului V.L.I., pe care l-a depus la poșta Atlassib Curier Rapid din municipiul Craiova, cu destinația Paris și anterior și ulterior a discutat telefonic în acest sens cu inculpatul V.L.I., s-a dispus neînceperea urmăririi penale pentru infracțiunea de favorizare a infractorului prev. de art. 264 C. pen., deoarece probatoriu administrat în cauză nu a combătut apărările susnumitei că nu a avut cunoștință despre situația juridică a inculpatului V.L.I., în prezentul dosar penal.

Referitor la învinuiții S.N.D. și I.C.F. și la numiții B.I., M.I., M.D., B.V., P.D.A., V.S., M.F.C., T.M.C., T.C.C., prin prezentul rechizitoriu s-a dispus disjungerea cauzei și continuarea cercetărilor penale în vederea stabilirii întregii activități infracționale pe linia infracțiunilor de falsificare a instrumentelor de plată electronice, de fabricare și deținere a echipamentelor de skimming, de retrageri frauduloase de numerar de la ATM-uri bancare cu ajutorul cardurilor falsificate și de acces, fără drept, la un sistem informatic.

Prin rezoluțiile din 16 august 2010, ora 08:00, 17 august 2010, ora 09:00 și 06 octombrie 2010, ora 08:00, a fost începută urmărirea penală împotriva inculpaților V.L.I., T.A.C., S.C.C., V.F., G.I. și A.A.M., iar prin ordonanța nr. 116D/P/2010 din 04 noiembrie 2010 a fost schimbată încadrarea juridică a inculpaților T.A.C. și S.C.C.

Prin ordonanțele din 17 august 2010, orele 10:35; 12:50 și 16:55, după audierea inculpaților G.I., S.C.C. și T.A.C., s-a pus în mișcare acțiunea penală cu privire la aceștia, pentru infracțiunile reținute în sarcina lor.

Prin aceeași ordonanța din 17 august 2010, ora 16:45, a fost pusă în mișcare acțiunea penală împotriva inculpatului V.L.I., care, în prezent se sustrage urmăririi penale.

De asemenea, la data de 17 august 2010, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Craiova, a dispus reținerea inculpatului G.I., și a inculpaților T.A.C. și S.C.C., pe o perioadă de 24 de ore, începând cu 17 august 2010, ora 04:00, respectiv 17 august 2010, ora 06:30, măsura expirând la 18 august 2010, ora 04:00 și 18 august 2010, ora 06:30.

Cu privire la învinuita V.F. care are în îngrijire un copil minor, în vârstă de 10 (zece) luni, s-a dispus de către procuror luarea măsurii preventive a obligării de a nu părăsi țara fără încuviințarea procurorului sau a instanței de judecată, pe o perioadă de 30 de zile, începând cu 17 august 2010, ora 16:00, măsură care a fost prelungită la 15 septembrie 2010 și 13 octombrie 2010, pe o durată de 30 de zile, până la 14 octombrie 2010 și ulterior, până la 12 noiembrie 2010, ora 16:00 inclusiv.

Prin încheierea din 17 august 2010 a Tribunalului Dolj, secția penală, pronunțată în dosarul nr. 9775/63/2010, s-a dispus arestarea preventivă a inculpaților T.A.C., G.I., și S.C.C., pentru 29 de zile, începând cu 17 august 2010 și până la 14 septembrie 2010, inclusiv, fiind emise mandatele de arestare preventivă.

Ulterior, în cursul urmăririi penale s-au acordat două prelungiri ale măsurii arestării preventive a inculpaților T.A.C., S.C.C. și G.I., ultima începând cu data de 15 octombrie 2010, până la data de 13 noiembrie 2010, inclusiv.

Prin încheierea din 02 septembrie 2010 a Tribunalului Dolj, secția penală, pronunțată în dosarul nr. 9783/63/2010 s-a dispus arestarea preventivă în lipsă a inculpatului V.L.I., pentru 30 de zile, începând cu data prinderii, fiind emis mandatul de arestare preventivă.

La propunerea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Craiova au fost emise pentru inculpatul V.L.I., mandatul european de arestare și mandatul de urmărire internațională.

Prin ordonanțele din 07 octombrie 2010, orele 16:55 și 17:10, s-a pus în mișcare acțiunea penală cu privire la inculpatul A.A.M., și reținerea pe o perioadă de 24 de ore, începând de la 07 octombrie 2010, ora 17:10, măsura expirând la 08 octombrie 2010, ora 17:10.

Prin încheierea din 08 octombrie 2010 a Tribunalului Dolj pronunțată în dosarul nr. 12786/63/2010 s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului A.A.M., pentru 29 de zile, începând cu data de 08 octombrie 2010 și până la 05 noiembrie 2010, inclusiv, fiind emis mandatul de arestare preventivă.

Prin încheierea penală nr. 194 din 14 octombrie 2010 a Curții de Apel Craiova s-a admis recursul declarat de inculpatul A.A.M., împotriva încheierii Tribunalului Dolj, s-a revocat măsura arestării preventive a inculpatului A.A.M., și s-a dispus punerea de îndată în libertate a inculpatului de sub puterea mandatului de arestare preventivă din 08 octombrie 2010 emis de Tribunalul Dolj.

Pe parcursul cercetării judecătorești, inculpații T.A.C. și G.I. au solicitat instanței la termenul de judecată din 17 ianuarie 2011 să facă aplicarea prevederilor art. 3201 C. proc. pen., privind judecata în cazul recunoașterii vinovăției, declarând că recunosc starea de fapt expusă în rechizitoriu și au solicitat ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală.

Analizând probele aflate la dosarul de urmărire penală, Tribunalul Dolj a reținut că în privința celor doi inculpați starea de fapt expusă în actul de sesizare al instanței este corectă și dovedită cu probele administrate în cauză. În drept, instanța de fond a stabilit că faptele inculpatului T.A.C., întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de inițierea sau constituirea sub orice formă a unui grup infracțional, în vederea săvârșirii de infracțiuni, care nu este, potrivit Legii nr. 39/2003, un grup infracțional organizat, prev. și ped. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 cu referire la art. 2 alin. (1) pct. 18 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 C. pen., complicitate la infracțiunea de deținerea de echipamente în vederea falsificării instrumentelor de plată electronică prev. de art. 26 C. pen. raportat la art. 25 din Legea nr. 365/2002, iar faptele inculpatului G.I., întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de inițierea sau constituirea sub orice formă a unui grup infracțional, în vederea săvârșirii de infracțiuni, care nu este, potrivit Legii nr. 39/2003, un grup infracțional organizat, prev. și ped. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 cu referire la art. 2 alin. (1) pct. 18 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 C. pen., deținerea de echipamente în vederea falsificării instrumentelor de plată electronică prev. de art. 26 C. pen. raportat la art. 25 din Legea nr. 365/2002.

Apoi, instanța a procedat la individualizarea pedepselor pentru faptele atribuite inculpaților prin actul de sesizare, ținând cont de criteriile prevăzute de art. 72 C. pen., respectiv dispozițiile părții generale a Codului penale, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptelor săvârșite, de persoana infractorilor și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală, dar și cu raportare la dispozițiile art. 3201 alin. (7) C. proc. pen.

În cauză, ținând cont de modul și mijloacele de săvârșire a faptelor, de gradul de pericol social deosebit de ridicat al acestora, de împrejurarea că inculpații nu lucrează, dar sunt infractori primari și au recunoscut comiterea infracțiunilor, instanța de fond a apreciat că se impune aplicarea pedepsei de 2 ani și 6 luni închisoare, pentru ambii inculpați pentru infracțiunea inițierea sau constituirea sub orice formă a unui grup infracțional, în vederea săvârșirii de infracțiuni, care nu este, potrivit Legii nr. 39/2003, un grup infracțional organizat, prev.

și ped. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 cu referire la art. 2 alin. (1) pct. 18 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 C. pen., și a pedepsei de 2 ani închisoare, pentru infracțiunea de complicitate la infracțiunea de deținerea de echipamente în vederea falsificării instrumentelor de plată electronică prev. de art. 26 C. pen. raportat la art. 25 din Legea nr. 365/2002 și respectiv deținerea de echipamente în vederea falsificării instrumentelor de plată electronică prev. de art. 26 C. pen. raportat la art. 25 din Legea nr. 365/2002.De asemenea, având în vedere gravitatea faptelor și pericolul creat, tribunalul a apreciat că circumstanțele personale ale inculpaților, infractori primari, cunoscuți în familie și societate ca persoane ce nu au mai săvârșit fapte antisociale nu poate determina aplicarea unor pedepse sub minimul special prevăzut de lege, cu atât mai mult cu cât acest minim a fost redus cu o treime ca urmare a aplicării dispoz. art. 3201 C. proc. pen.

Instanța, având în vedere dispozițiile art. 65 alin. (1) C. pen. a interzis inculpatului T.A.C. ca pedeapsă complementară exercițiul drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit.

a) teza II-a și lit.

b) C. pen. pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale pentru infracțiunea prev. de art. 26 C. pen. raportat la art. 25 din Legea nr. 365/2002 și interzicerea ca pedeapsă complementară a acelorași drepturi tot pe o durată de 2 ani pentru infracțiunea prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 cu referire la art. 2 alin. (1) pct. 18 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 C. pen. De asemenea, instanța având în vedere dispozițiile art. 65 alin. (1) C. pen. a interzis inculpatului G.I. ca pedeapsă complementară exercițiul drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit.

a) teza II-a și lit.

b) C. pen. pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale pentru infracțiunea prev. de art. 25 din Legea nr. 365/2002 și interzicerea ca pedeapsă complementară a acelorași drepturi tot pe o durată de 2 ani pentru infracțiunea prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 cu referire la art. 2 alin. (1) pct. 18 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 C. pen.

În baza art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen., s-a dispus ca inculpatul T.A.C. să execute pedeapsa cea mai grea de 2 ani și 6 luni închisoare.

În baza art. 35 alin. (3) C. pen., s-au interzis inculpatului T.A.C. ca pedeapsă complementară exercițiul drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza II-a și lit. b) C. pen. pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale. În baza art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen., s-a dispus ca inculpatul G.I. să execute pedeapsa cea mai grea de 2 ani și 6 luni închisoare.

În baza art. 35 alin. (3) C. pen., s-au interzis inculpatului G.I., ca pedeapsă complementară, exercițiul drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza II-a și lit. b) C. pen., pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale. Totodată, s-a făcut aplicarea art. 64 lit. a), teza II și lit. b) C. pen., pe durata prev. de art. 71 C. pen.

Astfel, în ceea ce privește pedeapsa accesorie, prima instanță, având în vedere cauza Sabou și Pîrcălab contra României, a apreciat că pentru a se interzice drepturile accesorii prevăzute de lege trebuie să existe o nedemnitate în exercitarea acestor drepturi. Instanța a reținut că natura faptei săvârșite, reflectând o atitudine de sfidare de către inculpați a unor valori sociale importante, relevă existența unei nedemnități în exercitarea drepturilor de natură electorală prevăzute de art. 71 C. pen. - 64 lit. a) teza a II-a lit. b). Prin urmare, dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice sau de a ocupa o funcție ce implică exercițiul autorității de stat vor fi interzise pe durata executării pedepsei. În ceea ce privește dreptul de a alege, având în vedere cauza Hirst contra Marii Britanii, prin care Curtea Europeană a statuat că interzicerea automată a dreptului de a participa la alegeri, aplicabilă tuturor deținuților condamnați la executarea unei pedepse cu închisoarea, deși urmărește un scop legitim, nu respectă principiul proporționalității, reprezentând, astfel, o încălcarea a art. 3 Protocolul 1 din Convenție, instanța a apreciat că, în raport de natura infracțiunilor săvârșite de inculpați, aceștia nu sunt nedemni să exercite dreptul de a alege, motiv pentru care nu le va interzice exercițiul acestui drept.

În baza art. 88 C. pen., s-a dedus din pedepsele aplicate inculpaților durata reținerii și a arestării preventive de la 17 august 2010 la zi.

În privința măsurii arestării preventive a inculpaților, tribunalul a constatat că în cauză nu mai există temeiurile care să justifice menținerea acestei măsuri. Arestarea preventivă a inculpaților s-a dispus la data de 17 august 2010 pentru temeiul prev. de art. 148 lit. f) C. proc. pen.

Tribunalul a apreciat că în cauză nu mai există probe că lăsarea în libertate a inculpaților prezintă pericol concret pentru ordinea publică. Astfel, a stabilit instanța, pericolul pentru ordinea publică nu poate fi apreciat doar cu referire la gravitatea faptei și a pedepsei pe care o pot primi inculpații. Alte împrejurări, cum ar fi: caracterul inculpaților, moralitatea lor, domiciliul, profesia, legăturile familiale, pot confirma sau infirma existența unui asemenea pericol. Or, în cauză, inculpații sunt la primul conflict cu legea penală și au dat declarații în care au recunoscut în totalitate comiterea faptelor solicitând ca judecata să se facă pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală și să li se aplice art. 3201 C. proc. pen. De asemenea, s-a avut în vedere faptul că acest pericol descrește odată cu timpul petrecut în detenție preventivă, astfel că un motiv ce inițial justifica luarea măsurii, odată cu trecerea timpului, se poate să nu mai fie suficient pentru menținerea în arest.

Tribunalul a reținut că jurisprudența recentă a C.E.D.O. (cauza Scundeanu împotriva României, Jiga împotriva României – hotărâri pronunțate în februarie și respectiv martie 2010) a amintit că referirea la pericolul pentru ordinea publică nu poate fi invocată de o manieră abstractă de către autorități, acestea trebuind să se bazeze pe probe, nu pe prezumții și presupuneri. Luarea în considerare a pericolului pentru ordinea publică se poate face doar în circumstanțe excepționale, în care există probe care să indice magnitudinea pericolului real pentru ordinea publică pe care l-ar prezenta lăsarea unui acuzat în libertate. C.E.D.O. a arătat, ca și în hotărârea Calmanovici, că autoritățile judiciare nu au furnizat motive pertinente și suficiente pentru a justifica necesitatea menținerii inculpatului în stare de detenție provizorie timp de trei luni și jumătate, întrucât nu au prezentat fapte concrete pe baza cărora au estimat riscul lăsării acestuia în libertate și nici nu au explicat imposibilitatea de a aplica măsuri alternative detenției. În speță, s-a apreciat că situația este similară, nemaiputând fi identificate, în acest moment procesual, după peste 5 luni de arest preventiv, probe concrete care să indice existența unui pericol pentru ordinea publică care ar rezulta din judecarea inculpaților în stare de libertate; de asemenea, instanța nu a putut identifica probe care să facă dovada că, odată lăsați în libertate, ar exista pericolul ca inculpații să fugă, să se sustragă procesului penal ori să influențeze aflarea adevărului sau să săvârșească noi infracțiuni.Instanța a apreciat astfel că menținerea inculpaților în stare de arest preventiv în continuare ar însemna depășirea unei durate rezonabile a acestei măsuri, însăși scurgerea timpului ducând la reducerea pericolului pentru societate sau pentru bunul mers al justiției, ce ar rezulta din punerea în libertate a inculpaților.

S-a mai apreciat că în acest moment procesual luarea unei alte măsuri preventive este suficientă, fiind și necesară pentru a asigura buna desfășurare a procesului penal și prezența inculpaților la judecată.Prin urmare, în baza art. 350 alin. (1) C. proc. pen., s-a revocat măsura arestării preventive față de inculpații T.A.C. și G.I., iar în baza art. 350 alin. (1) C. proc. pen. rap. la art. 145 C. proc. pen., s-a dispus luarea față de aceștia a măsurii preventive a obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu, cu instituirea obligațiilor arătate în precedent.

S-a dispus, în consecință, punerea în libertate a celor doi inculpați.În privința cererii de ridicare a sechestrului asigurator formulată de inculpatul T.A.C., tribunalul a reținut următoarele:

Prin ordonanța nr. 116D/P/2010 din 07 octombrie s-a dispus instituirea unui sechestru asigurator în vederea confiscării speciale asupra autoturismului, proprietatea inculpatului T.A.C.

În motivarea măsurii s-a reținut că din probele administrate, rezultă că inculpatul T.A.C. nu are resurse financiare necesare achiziționării unui autoturism cu valoarea de piață ridicată și nu are surse legale de venit pentru achiziționarea licită a unei asemenea mașini.

Tribunalul a apreciat că în cauză nu se impune instituirea unui sechestru asigurator asupra autoturismului.

Astfel, s-a motivat că în condițiile în care inculpatul T.A.C. a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de sprijinire sub orice formă a unui grup infracțional în vederea săvârșirii de infracțiuni care nu este potrivit Legii nr. 39/2003 grup infracțional organizat, prev. de art. 8 din legea nr. 39/2003 cu referire la art. 2 alin. (1) pct. 18 din Legea nr 39/2003 rap. la art. 323 C. pen. și complicitate la infracțiunea de deținerea de echipamente în vederea falsificării instrumentelor de plată electronică prev. de art. 26 C. pen. raportat la art. 25 din Legea nr. 365/2002, nu se poate reține că în cauză ar putea fi vorba de un bun produs prin săvârșirea unor fapte prev. de legea penală, deoarece cele două infracțiuni prin natura lor nu pot genera astfel de bunuri.

Pentru aceste considerente, tribunalul a apreciat că nu se impune măsura instituirii unui sechestru asigurator prev. de art. 163 C. proc. pen. în vederea confiscării speciale, astfel că a dispus ridicarea sechestrului asigurator instituit prin ordonanța din 07 octombrie 2010 a DIICOT - Serviciul Teritorial Craiova asupra autoturismului, înmatriculat la data de 25 august 2008, proprietatea inculpatului T.A.C. În baza art. 118 lit. c) C. pen. s-a dispus confiscarea specială cu titlu de măsură de siguranță de la inculpatul G.I. a dispozitivul tip "gură de bancomat" din metal de culoare argintie, confecționat artizanal, cablul prevăzut la unul din capete cu o mufă tip USB, la celălalt cu mufă cu trei pini confecționat artizanal; dispozitivul electronic marca B. prevăzut cu fantă de citire a cardurilor, afișaj electronic și tastatură care conține medii de stocare a datelor, modificate artizanal; dispozitivul din material plastic cu fantă și componentă asemănătoare unui ap de citire a datelor de pe cardurile bancare la care sunt conectate un număr de două fire prevăzute cu doi pini confecționat artizanal; montajul electronic confecționat artizanal ce reprezintă un dispozitiv electronic format dintr-o placă de textolit de dimensiuni reduse pe care sunt aplicate microcipuri, card de memorie și o magistrală de date; adaptorul UART/USB confecționat artizanal.

Împotriva acestei sentințe au declarat apel inculpații T.A.C. și G.I., atât în motivele scrise, cât și prin cele susținute oral de apărător, aceștia au criticat soluția primei instanțe pentru nelegalitate și netemeinicie, sub următoarele aspecte:

1. că greșit prima instanță a însușit încadrarea juridică dată faptelor celor doi prin actul de sesizare, în dispozițiile art. 8 din Legea nr. 39/2003, rap. la art. 323 C. pen., și cu referire la dispozițiile art. 2 lit. b) pct. 18 din Legea nr. 39/2003, în condițiile în care în cuprinsul art. 2 sunt enumerate infracțiunile ce pot constitui scopul unui grup infracțional organizat;

2. că greșit prima instanță i-a condamnat pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003, rap. la art. 323 C. pen., întrucât asocierea în vederea săvârșirii de infracțiuni trebuie să fie concepută ca având o existență cu o anumită durată de timp, condiție neîndeplinită, în cauză fiind vorba, mai degrabă, de o pluralitate de subiecți la săvârșirea unor infracțiuni informatice, actele comune anterioare săvârșirii infracțiunii fiind simple acte pregătitoare, considerente pentru care a fost invocată o soluție corespunzătoare de achitare, în baza art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. d) C. proc. pen.;

3. că atât pedepsele principale, stabilite în urma aplicării dispozițiilor prev. de art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., privind judecata în cazul recunoașterii vinovăției, cât și modalitatea de executare aleasă de instanța de fond pentru pedeapsa rezultantă aplicată, în final, sunt greșit individualizate, în raport de criteriile prev. de art. 72 C. pen., pedepsele fiind apreciate ca prea severe, iar modalitatea ca neadecvată față de dispozițiile art. 52 C. pen., considerente pentru care s-a solicitat, pe de o parte, reducerea cuantumului pedepselor, cu aplicarea dispozițiilor prev. de art. 81 C. pen., privind suspendarea condiționată, sau a dispozițiilor prev.de art. 861 C. pen., privind suspendarea executării sub supraveghere a pedepselor.

Apelurile declarate de inculpați au fost considerate fondate doar cu privire la greșita stabilire a modalității de executare a pedepselor rezultante, cât și cu privire nejustificata aplicare a pedepsei complementare, constând în interzicerea timp de 2 ani, după executarea pedepsei principale, a drepturilor prev.de art. 64 alin. (1) teza a II-a și lit. b) C. pen.

1. Referitor la prima critică invocată de inculpați în apelurile lor, aceea vizând greșita încadrare juridică dată faptelor celor doi inculpați prin actul de sesizare, încadrare însușită de instanța de fond, în dispozițiile art. 8 din Legea nr. 39/2003 rap. la art. 323 C. pen., și prin referire la dispozițiile art. 2 lit. b) pct. 18 din Legea nr. 39/2003.

Într-adevăr,s-a apreciiat că stabilind că probatoriul, apreciat în ansamblul său, confirmă învinuirea adusă celor doi inculpați de a constitui, adera la/sau sprijini sub orice formă, în vederea săvârșirii de infracțiuni, un grup care, potrivit legii speciale, nu este grup infracțional organizat, instanța de fond trebuia să încadreze activitatea infracțională a celor doi în dispozițiile art. 8 din Legea nr. 39/2003 rap. la art. 323 C. pen.

Referirea la dispozițiile art. 2 alin. (1) pct. 18 din Legea nr. 39/2003, regăsită în încadrarea juridică dată faptelor inculpaților, preluată de judecătorul fondului din actul de sesizare, are, eventual, o semnificație formală, iar, prin urmare, aspectul acesta, invocat drept critică de nelegalitate, nu poate constitui în sine un motiv de desființare a soluției atacate.

2. Cu privire la cea de-a doua critică adusă hotărârii de fond, privind greșita condamnare a celor doi inculpați, sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 rap. la art. 323 C. pen., Curtea apreciază că nici aceasta nu poate fi primită. Probele rezultate din administrarea procedeelor probatorii specifice, cât și din celelalte mijloace de probă (înregistrările audio-video, vizând supravegherea operativă a celor doi inculpați, legal autorizate, rezultatul perchezițiilor domiciliare, cât și a celor informatice, acestea coroborate, în ansamblu, cu declarațiile coinculpaților), au confirmat învinuirea adusă făptuitorilor, astfel că faptele inculpatului T.A.C., de a constitui, împreună cu inculpatul V.L.I. și învinuiții S.N.D. și I.C.F. un grup infracțional, care nu este grup infracțional organizat în sensul Legii nr. 39/2003, de a le asigura inculpaților G.I., și A.A.M., mijloacele financiare necesare achiziționării unor componente electrice și electronice și locuirii și întreținerii în municipiul Craiova, în scopul confecționării aparaturii de skimming destinată grupului infracțional și de a facilita comunicațiile telefonice dintre inculpatul V.L.I., și inculpații S.C.C., G.I. și A.A.M., pentru furnizarea de date tehnice în scopul realizării dispozitivelor de skimming, pe care urma să le ducă personal în Italia, unde urmau să fie folosite de către inculpatul V.L.I., și învinuiții S.N.D. și I.C.F., realizează conținutul constitutiv al infracțiunilor de inițierea sau constituirea sub orice formă a unui grup, în vederea săvârșirii de infracțiuni, care nu este, potrivit Legii nr. 39/2003, un grup infracțional organizat prev. și ped. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 C. pen., complicitate la infracțiunea de fabricare, ori deținere de echipamente în vederea falsificării instrumentelor de plată electronică prev. de art. 26 C. pen. raportat la art. 25 din Legea nr. 365/2002, cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

Totodată, același probatoriu, s-a apreciiat că au confirmat că faptele inculpatului G.I., de a sprijini grupul infracțional constituit de inculpații V.L.I., T.A.C. și învinuiții S.N.D. și I.C.F. și de a confecționa împreună cu inculpatul A.A.M., în locuința inculpatului S.C.C. dispozitive de skimming destinate activității infracționale a grupului și de a deține echipamentele apte să testeze funcționalitatea dispozitivelor de skimming, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de sprijinirea sub orice formă a unui grup, în vederea săvârșirii de infracțiuni, care nu este, potrivit Legii nr. 39/2003, un grup infracțional organizat prev. și ped. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 C. pen., fabricarea, ori deținerea de echipamente în vederea falsificării instrumentelor de plată electronică prev. și ped. de art. 25 din Legea nr. 365/2002, cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

3. Referitor la criticile de netemeinicie, vizând stabilirea pedepselor, în urma aplicării dispozițiilor prev.de art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., apreciate ca fiind prea severe, precum și în legătură cu alegerea modalității de executare a pedepselor rezultante, apreciată ca greșit individualizată în raport de criteriile prev.de art. 72 C. pen., art. 52 C. pen., Curtea a apreciat că acestea sunt fondate în privința modalității de executare.

De principiu, la stabilirea și aplicarea pedepselor, instanța este obligată să țină seama de dispozițiile părții generale a Codului, de limitele de pedeapsă arătate în partea specială ori în legea specială, de gradul de pericol social al faptei, de persoana infractorului și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.

Aceste criterii mai sus enunțate, în cadrul operațiunii concrete de individualizare judiciară, se iau în vedere împreună, au o importanță egală, nesocotirea unuia ori supraestimarea altuia antrenând netemeinicia și, implicit, nelegalitatea soluției.

Or, în cauză, judecătorul fondului, în aplicarea dispozițiilor art. 72 C. pen., ținând seama și de faptul că ambii inculpați au invocat procedura derogatorie prev.de art. 3201 alin. (1) și (7) C. proc. pen., a stabilit față de fiecare inculpat pedepse ce vor fi apreciate ca just individualizate.

Însă, cât privește modalitatea de executare aleasă de instanță pentru pedepsele rezultante aplicate inculpaților, Curtea a apreciat că în cauză nu s-a făcut o justă individualizare.

Într-adevăr, infracțiunile ce fac obiectul de reglementare a Legii nr. 39/2003, privind prevenirea și combaterea criminalității organizate, prezintă un pericol social generic ridicat, fapt rezultat din limitele de pedeapsă stabilite de lege, cât și un pericol social concret, și el ridicat, de regulă, desprins din modalitățile adoptate de făptuitori pentru săvârșirea faptelor, cât și din urmările produse.

În cauza de față, a rezultat din actele și lucrările dosarului, că inculpații sunt infractori primari, au fost bine integrați social până la momentul săvârșirii faptelor, iar în cadrul procesului au avut o comportare corespunzătoare, recunoscând săvârșirea infracțiunilor ce le-au fost puse în sarcină, în împrejurările arătate în actul de sesizare.

De asemenea, a mai rezultat că aceștia au stat în arest preventiv o perioadă de peste 5 luni de zile, în interiorul căreia, au conștientizat pericolul faptelor săvârșite, consecințele acestora, considerente pentru care, Curtea, este încredințată că doar pronunțarea condamnării constituie un avertisment suficient, și că, în viitor, cei doi nu vor mai săvârși alte asemenea infracțiuni.

Prin urmare, în baza art. 861 C. pen., după admiterea apelurilor, desființarea sentinței sub aspectul laturii penale, față de fiecare dintre inculpați, s-a dispus suspendarea executării sub supraveghere a pedepselor rezultante de câte 2 ani și 6 luni închisoare, pe durata unui termen de încercare de 4 ani și 6 luni, stabilit potrivit art. 862 C. pen.

În același timp, în aplicarea dispozițiilor art. 863, pe durata termenului de încercare, condamnații urmau a se supune unor măsuri de supraveghere, arătate mai jos, în dispozitiv, cu un pronunțat caracter de constrângere, prin care instanța, în aplicarea dispozițiilor art. 864 C. pen., exercită un control judiciar efectiv asupra acestora, putând să revoce modalitatea de executare dacă, cu rea credință, măsurile astfel instituite sunt nesocotite.

Totodată, la verificarea cauzei sub toate aspectele de fapt și de drept, cum astfel obligă art. 371 alin. (2) C. proc. pen., s-a constatat că pedepsele complementare aplicate celor doi inculpați, constând în interzicerea timp de 2 ani, după executarea pedepsei principale, a drepturilor prev.de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., nu se justifică.

Art. 65 alin. (1) C. pen., stabilește că pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi poate fi aplicată dacă pedeapsa principală stabilită este închisoarea de cel puțin 2 ani și instanța constată că, față de natura și gravitatea infracțiunii, împrejurările cauzei și persoana infractorului, această pedeapsă este necesară.

Or, în considerarea limitelor pedepselor aplicate celor doi inculpați, ținând seama și de aspectele subliniate mai sus, în sprijinul suspendării sub supraveghere a executării pedepselor, se apreciat că interzicerea drepturilor respective, cu titlu de pedeapsă complementară, după executarea pedepsei principale, nu se justifică.

În consecință, dispoziția instanței de fond în sensul aplicării pedepsei complementare, a fost înlăturată.

În baza art. 350 alin. (1) C. proc. pen., s-a revocat măsura obligării de a nu părăsi localitatea (municipiul Craiova - în privința inculpatului T.A.C., și municipiul Galați - în privința inculpatului G.I.), luată față de ambii inculpați prin sentința apelată.

Împotriva acestei decizii au declarat recurs Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție –DIICOT – Serviciul Teritorial Craiova și inculpatul T.A.C.

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție DIICOT – Serviciul Teritorial Craiova, a criticat decizia recurată prin prisma cazurilor de casare prev. de art. 3859 pct. 14 C. proc. pen. și a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei recurate și menținerea modalității de executare a pedepselor aleasă de către instanța de fond.

La termenul de astăzi 9 mai 2012, inculpatul T.A.C., prezent în instanță a solicitat ca instanța să ia act de retragerea recursului declarat în cauză.

Examinând recursurile declarate prin prisma cazurilor de casare invocate dar și din oficiu, Înalta Curte, reține că recursul declarat de parchet este fondat, iar cu privire la recursul inculpatului T.A.C., Înalta Curte față de declarația recurentului, în sensul retragerii recursului, aceasta reprezentând manifestarea sa de voință privind soluționarea acestei cauze, în baza art. 3854 alin. (2) raportat la art. 369 C. proc. pen., va lua act de retragerea recursului declarat de recurentul inculpatul T.A.C.

În recursul parchetului, Înalta Curte, reține că individualizarea pedepselor făcută de către iunstanța de fond cu privire la inculpații T.A.C. și G.I., atât cu privire la cuantum cât și cu privire la modalitatea de executare a fost corespunzătoare.

În urma aplicării dispozițiilor art. 3201 din Legea nr. 202/2010 privind reducerea limitelor de pedeapsa pentru infracțiunea săvârșită cu 1/3, instanța de fond a avut în vedere criteriile generale de individualizare prev.de art. 72 C. pen., gradul de pericol social concret al infracțiunilor săvârșite de inculpați, modalitatea concretă de săvârșire a faptelor, gradul de participație al fiecărui inculpat la săvârșirea faptelor reținute în sarcina lor.

Astfel, la individualizarea pedepselor s-a avut în vedere în primul rând principalul criteriu de individualizare respectiv gradul de pericol social al faptei săvârșite de fiecare inculpat în parte, urmând ca celelalte două criterii, persoana făptuitorilor și circumstanțele atenuante sau agravante ca și criterii de individualizare alăturate și distincte, să fie avute în vedere numai după ce instanța de judecată și-a format părerea cu privire la gradul de pericol social concret al activității infracționale.

Sub aspectul raportului dintre gradul de pericol social al faptei si persoana infractorului, se află și criterii subiective, cum sunt persoana făptuitorului și conduita sa luată în considerare desigur, în ansamblul ei, dar și după săvârșirea faptei, până în momentul soluționării cauzei de către organul judiciar.

Potrivit concepției ce a prezidat redactarea art. 72 C. pen., gradul de pericol social al faptei săvârșite și persoana infractorului constituie, după cum s-a arătat, două criterii de individualizare autonome, fiecare cu un conținut propriu, deosebit de al celuilalt.

Sub aspectul raportului dintre gradul de pericol social al faptei și persoana făptuitorului, pe de o parte, și împrejurările care atenuează răspunderea penală, pe de altă parte, trebuie subliniat că există o legătură indisolubilă. Esența acestora din urma este reducerea ori, respectiv, sporirea gradului de pericol social al faptei sau al periculozității persoanei făptuitorului.

Când face parte din pericolul social al faptei săvârșite, unul dintre criteriile de individualizare a pedepsei, art. 72 C. pen. are în vedere gradul de pericol social concret al acelei fapte, care nu poate fi conceput în afara oricărei legături cu pericolul social abstract, el nefiind decât concretizarea acestuia din urmă.

Dacă, orice pedeapsă se aplică infractorului pentru ca, pe această cale, să se obțină intimidarea, și în cele din urmă reeducarea lui, în scopul prevenirii săvârșirii de noi infracțiuni, atunci în mod necesar, ea trebuie să fie adaptată și persoanei celui căruia îi este destinată, celui pe care este chemată să-l intimideze și mai ales să-l reeduce. Instanța de fond, la stabilirea cuantumului pedepselor aplicate inculpaților a avut în vedere, față de cele reținute anterior, circumstanțele personale ale fiecărui inculpat în parte, ceea ce a condus astfel cum s-a arătat mai sus la aplicarea pedepselor de câte 2 ani și 6 luni închisoare, arătând că în cauză, ținând cont de modul și mijloacele de săvârșire a faptelor, de gradul de pericol social deosebit de ridicat al acestora, de împrejurarea că inculpații nu lucrează, dar sunt infractori primari și au recunoscut comiterea infracțiunilor, instanța de fond corect a apreciat că se impune aplicarea pedepsei de 2 ani și 6 luni închisoare, pentru ambii inculpați pentru infracțiunea inițierea sau constituirea sub orice formă a unui grup infracțional, în vederea săvârșirii de infracțiuni, care nu este, potrivit Legii nr. 39/2003, un grup infracțional organizat, prev. și ped. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 cu referire la art. 2 alin. (1) pct. 18 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 C. pen., și a pedepsei de 2 ani închisoare, pentru infracțiunea de complicitate la infracțiunea de deținerea de echipamente în vederea falsificării instrumentelor de plată electronică prev. de art. 26 C. pen. raportat la art. 25 din Legea nr. 365/2002 și respectiv deținerea de echipamente în vederea falsificării instrumentelor de plată electronică prev. de art. 26 C. pen. raportat la art. 25 din Legea nr. 365/2002. De asemenea, având în vedere gravitatea faptelor și pericolul creat, tribunalul a apreciat că circumstanțele personale ale inculpaților, infractori primari, cunoscuți în familie și societate ca persoane ce nu au mai săvârșit fapte antisociale nu poate determina aplicarea unor pedepse sub minimul special prevăzut de lege, cu atât mai mult cu cât acest minim a fost redus cu o treime ca urmare a aplicării dispoz. art. 3201 C. proc. pen.

Înalta Curte, reține însă că scopul pedepselor poate fi atins numai prin aplicarea unor pedepse cu închisoarea, într-un cuantum stabilit corect de către instanța de fond, limite care au fost reduse cu 1/3 în urma aplicării dispozițiilor art. 3201 C. proc. pen., iar în ceea ce privește modalitatea de executare a pedepselor de către fiecare dintre inculpați, apreciindu-se, de asemenea, că acest scop poate fi atins, față de cele reținute anterior, numai prin privare de libertate.

Față de aceste considerente, în baza art. 38515 pct .2 lit. d) C. proc. pen., se va admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție DIICOT – Serviciul Teritorial Craiova împotriva deciziei penale nr. 194 din 06 octombrie 2011 a Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, privind și pe intimatul inculpat G.I.

Va casa decizia recurată și va menține sentința penală nr. 35 din 21 ianuarie 2011 pronunțată de Tribunalul Dolj.

În baza art. 3854 alin. (2) raportat la art. 369 C. proc. pen., va lua act de retragerea recursului declarat inculpatul T.A.C. împotriva aceleiași decizii.

Va obliga recurentul inculpat la plata sumei de 350 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 150 lei, reprezentând onorariul parțial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu până la prezentarea apărătorului ales, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Onorariul parțial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu până la prezentarea apărătorului ales, pentru intimatul inculpat G.I., în sumă de 150 lei, se va suporta din fondul Ministerului Justiției.

Cheltuielile judiciare ocazionate cu soluționarea recursului declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – DIICOT – Serviciul Teritorial Craiova, vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție –DIICOT – Serviciul Teritorial Craiova împotriva deciziei penale nr. 194 din 06 octombrie 2011 a Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, privind și pe intimatul inculpat G.I.

Casează decizia recurată și menține sentința penală nr. 35 din 21 ianuarie 2011 pronunțată de Tribunalul Dolj.

Ia act de declarația de retragere arecursului declarat de inculpatul T.A.C. împotriva aceleiași decizii.

Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 350 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 150 lei, reprezentând onorariul parțial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu până la prezentarea apărătorului ales, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Onorariul parțial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu până la prezentarea apărătorului ales, pentru intimatul inculpat G.I., în sumă de 150 lei, se va suporta din fondul Ministerului Justiției.

Cheltuielile judiciare ocazionate cu soluționarea recursului declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – DIICOT – Serviciul Teritorial Craiova, rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 09 mai 2012.