Correction of material error in party identification within commercial proceedings

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin încheierea pronunțată la data de 17 decembrie 2010, secția a VI-a comercială a Tribunalului București a admis cererea formulată de reclamanta SC T.S. SRL și a dispus îndreptarea erorii materiale strecurate în cuprinsul sentinței comerciale nr. 4878 din 15 aprilie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 23102/3/2009, în sensul că denumirea reclamantei este SC T.S. SRL și nu SC T.S.C. SRL.

La data de 22 decembrie 2010, aceeași instanță a dispus, din oficiu, prin încheierea de la acea dată, îndreptarea erorii materiale din considerentele și dispozitivul încheierii de îndreptare eroare materială din data de 17 decembrie 2010, în sensul că partea care a formulat cerere de îndreptare a erorii materiale a fost pârâta – reclamantă SC S.M.I. SA și nu reclamanta - pârâtă SC T.S. SRL.

Secția a VI-a comercială a Curții de Apel București a admis apelul formulat de reclamanta – pârâtă SC T.S. SRL împotriva menționatelor încheieri și în consecință, a schimbat încheierea pronunțată la data de 17 decembrie 2010, astfel cum a fost îndreptată prin încheierea pronunțată la data de 22 decembrie 2010, în sensul că denumirea corectă a reclamantei - pârâte este SC T.S. SRL și nu SC T.S. SRL, cum din eroare s-a trecut.

Împotriva deciziei instanței de apel a formulat recurs apelanta, invocând în drept dispozițiile art. 304 pct. 5, pct. 8 și pct. 9 C. proc. civ.

În motivarea recursului s-a arătat că instanța de apel nu a dispus citarea SC T.S. SRL, reținându-se eronat că societatea a fost reprezentată prin avocat la termenul de judecată din data de 4 februarie 2011 și încălcându-se dreptul la apărare al acestei părți; că, atât instanța de fond, cât și instanța de apel au greșit în judecarea cererii de îndreptare a erorii materiale, atât în ce privește interpretarea actului dedus judecății, cu referire la cererea reconvențională în care s-a indicat greșit denumirea părții potrivnice, cât și în ce privește aplicarea legii, cu referire la art. 282 C. proc. civ., în conformitate cu care eroarea trebuie să existe în hotărârea judecătorească pronunțată iar nu în cererea reconvențională.

Intimata a solicitat, prin întâmpinare, respingerea recursului și menținerea ca legală și temeinică a deciziei atacate, apreciind neîntemeiate criticile aduse de recurentă acestei hotărâri prin care, de altfel, s-a admis apelul pe care l-a formulat în cauză.

Recursul este nefondat.

Având în vedere că pentru termenul din data de 4 februarie 2011 apelanta SC T.S. SRL a fost reprezentată de avocat, astfel cum rezultă din consemnările cuprinse în partea introductivă a deciziei atacate, nu se justifică criticile referitoare la necitarea acestei părți și la încălcarea dreptului său la apărare, așa încât motivul prevăzut de art. 304 pct. 5 C. proc. civ. nu-și găsește incidența în speță.

Cum motivul prevăzut de art. 304 pct. 8 C. proc. civ. vizează nelegalitatea hotărârii în cazul în care, deși rezultă fără dubiu natura actului juridic dedus judecății ori înțelesul lui, instanța de apel, prin interpretarea dată acestora, îi alterează, în mod substanțial, natura sau înțelesul lămurit, vădit neîndoielnic și cum recurenta s-a referit în dezvoltarea acestui motiv la cererea reconvențională nu se justifică invocarea precitatului motiv de recurs bazat, exclusiv, pe denaturarea actului juridic.

Nici critica întemeiată pe motivul prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. nu poate fi primită, întrucât, constatând că, din eroare, în încheierile apelate reclamanta – pârâtă figura cu o altă denumire decât cea corectă, instanța de apel a aplicat cu justețe dispozițiile art. 281 C. proc. civ. pentru a înlătura această eroare, a cărei sursă este lipsită de relevanță.

Așa fiind, pentru considerentele arătate, în temeiul art. 312 alin. (1) teza 2 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul declarat în cauză.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de reclamanta SC T.S. SRL București, împotriva deciziei Curții de Apel București nr. 56 din 4 februarie 2011, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 21 septembrie 2011.