Jurisdiction over community fund recovery claims: value-based vs. authority-rank criteria under Law No. 554/2004

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la data 10 mai 2010 pe rolul Curții de Apel Pitești, secția comercială și contencios administrativ și fiscal, reclamantul Consiliul Județean Argeș a solicitat în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului, anularea Procesului-verbal de constatare din 22 martie 2010 emis de pârât, act prin care s-a stabilit în sarcina sa plata sumei de 8.526,93 euro, reprezentând cheltuială neeligibilă, constând în contravaloarea lucrărilor de ignifugare, ce nu au fost executate.

În motivarea cererii sale, reclamantul a arătat că a încheiat cu pârâtul contractul de grant pentru lucrări de construcții în scopul reabilitării/reconstruirii/renovării a patru unități școlare din județul Argeș afectate de inundații, printre care și la Colegiul Național D.G.

Reclamantul a susținut că pârâtul a emis titlu de creanță pentru suma de 8.526,93 euro, deși aceasta nu a fost niciodată plătită în contul articolului de deviz referitor la lucrările de ignifugare la Colegiul Național D.G. și ca atare, nu poate fi o cheltuială neeligibilă.

În plus, în privința plăților efectiv utilizate, procesul-verbal de constatare precizează că totalul costurilor este de 881.437,01 euro, deși în realitate este vorba 888.952,94 euro (din care 644.757,56 euro fonduri Phare, iar restul fondurilor la bugetul de stat).

Prin Sentința nr. 127 din 09 iunie 2010, Curtea de Apel Pitești, secția comercială și contencios administrativ și fiscal, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Argeș, secția contencios administrativ și fiscal.

Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a constatat că obiectul litigiului îl constituie legalitatea unui titlu de creanță emis de pârât, în calitate de autoritate contractantă pentru recuperarea unei sume de bani, exprimată în euro, plătită din fonduri Phare și din bugetul de stat, de care a beneficiat reclamantul pentru reabilitarea unor unități de învățământ.

S-a reținut astfel că titlul de creanță a fost emis în aplicarea O.G. nr. 79/2003 privind controlul și recuperarea fondurilor comunitare și a fondurilor de cofinanțare aferente utilizate necorespunzător, iar potrivit art. 1, 2 și 6 din același act normativ, sumele de bani plătite necuvenit din asistența nerambursabilă ca urmare a unor nereguli, sunt creanțe bugetare ce trebuie recuperate la bugetul general al Comunității Europene și/sau la bugetele administrate de acestea ori în numele ei, precum și/sau la bugetele de cofinanțare aferente.

Totodată, titlul de creanță care individualizează creanța bugetară de recuperat fiind asimilat actului administrativ fiscal se contestă în condițiile O.G. nr. 92/2003 privind C. proc. fisc.

Cum acțiunea de față privește un act administrativ fiscal, iar valoarea debitului pentru care a fost emis titlul de creanță este sub pragul de 500.000 RON, s-a apreciat că instanța de contencios administrativ competentă să soluționeze cauza este Tribunalul Argeș, în raport de criteriul valoric prevăzut de art. 10 alin. (1)din Legea nr. 554/2004, modificată.

Împotriva acestei sentințe, a declarat recurs, în termen legal, reclamantul Consiliul Județean Argeș, care a solicitat casarea acesteia și stabilirea competenței materiale de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Pitești.

În dezvoltarea căii de atac, recurentul a arătat că prima instanță a pronunțat o hotărâre cu aplicarea greșită a dispozițiilor art. 10 din Legea nr. 554/2004, întrucât stabilirea competenței materiale în speța de față se realizează prin raportare la criteriul autorității emitente a actului administrativ și nu la cuantumul sumei contestate.

În optica recurentului, în speța de față nu se contestă acte administrative care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale și accesorii ale acestora de până la 500.000 RON, pentru a fi aplicabil criteriul valoric prevăzut de art. 10 din Legea nr. 554/2004, modificată, ci acte administrative fiscale emise de o autoritate publică centrală, prin care a fost imputată suma de 8.526,93 euro reprezentând cheltuială neeligibilă, potrivit O.G. nr. 79/2003, astfel că în raport de criteriul rangului autorității publice pârâte, stabilit de art. 10 din Legea nr. 554/2004, competența de soluționare a cauzei aparține Curții de Apel Pitești.

Analizând sentința recurată, în raport cu criticile formulate, cât și sub toate aspectele, conform art. 3041 C. proc. civ., Înalta Curte apreciază că recursul este nefondat pentru considerentele care vor fi expuse în continuare.

Așa cum în mod corect a reținut prima instanță, reclamantul a supus controlului instanței de contencios administrativ legalitatea Procesului-verbal de constatare din 22 martie 2010 privind contractul de grant 005-551.05.03.04.01.02.13 Proiect „Proper Conditions for de Instructive act Trough the Rehabilitation of 4 Schools unities in Arges Department”, emis de pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului - Direcția Control, Verificare și Utilizare Fonduri comunitare, prin care s-a stabilit în sarcina sa un debit în cuantum de 8.526,93 euro, reprezentând contravaloarea lucrărilor de ignifugare neexecutate - cheltuială neeligibilă.

Suma în litigiu a fost stabilită în urma verificării modului de utilizare de către reclamant a unor sume plătite din fonduri comunitare, nerambursabile și din bugetul de stat, avansate pentru proiectul în cauză, ce face parte din programul Phare CES 2003 - infrastructură regională și locală/inundații, în temeiul O.G. nr. 79/2003, modificată, privind controlul și recuperarea fondurilor comunitare, precum și a fondurilor de cofinanțare aferente, utilizate necorespunzător, ce reprezintă creanță bugetară în condițiile art. 1, 2 și 6 din ordonanță.

Conform art. 4 alin. (2) din O.G. nr. 79/2003, creanțele bugetare rezultate din nereguli sunt asimilate creanțelor fiscale, în sensul drepturilor și obligațiilor care revin creditorilor, autorităților cu competențe în gestionarea asistenței financiare comunitare nerambursabile și debitorilor.

Procesul-verbal de constatare din 22 martie 2010 întocmit de Direcția Control, Verificare și Utilizare Fonduri Comunitare din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului reprezintă, potrivit art. 3 alin. (2) lit. a) din O.G. nr. 79/2003, modificată, titlu de creanță, iar potrivit alin. (4), constituie înștiințare de plată și cuprinde elementele actului administrativ fiscal prevăzute de Codul de procedură fiscală.

Potrivit art. 3 alin. (6) din O.G. nr. 79/2003, modificată, împotriva titlului de creanță debitorul poate formula contestație la organul emitent, în condițiile și termenele stabilite de Codul de procedură fiscală.

Întrucât au ca obiect creanțe bugetare, asemenea acte se înscriu în categoria actelor administrative ce privesc contribuții bugetare, fiind aplicabile în materie de competență prevederile art. 10 alin. 1 teza I din Legea nr. 554/2004.

Contrar celor susținute de recurent, în cauză nu sunt incidente prevederile art. 10 alin. (1) teza a II-a din Legea nr. 554/2004, modificată ce stabilesc competența curților de apel pentru soluționarea litigiilor privind actele administrative emise de autoritățile publice centrale.

Fiind vorba de recuperarea unei creanțe fiscale asimilate, competența materială a instanței se stabilește prin aplicarea criteriului valoric stabilit prin textul art. 10 din Legea nr. 554/2004, modificată.

Potrivit art. 10 alin. (1) teza I din Legea nr. 554/2004, modificată, litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice locale și județene, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora de până la 500.000 RON se soluționează în fond de tribunalele administrativ-fiscale.

Cum în cauză, valoarea debitului este sub 500.000 RON, în mod corect prima instanță a declinat competența materială de soluționare a litigiului în favoarea Tribunalului Argeș, secția contencios administrativ și fiscal.

Față de cele anterior reținute, văzând neîntrunirea motivelor de recurs invocate, în temeiul art. 312 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ. și art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 modificată, Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de Consiliul Județean Argeș împotriva Sentinței nr. 127 din 09 iunie 2010 a Curții de Apel Pitești, secția comercială și contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 05 octombrie 2010.

Procesat de GGC - NN