Negative conflict of jurisdiction over administrative classification of a service contract with a public authority
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice resolved a negative conflict of jurisdiction by assigning the case to the Bucharest Sector 1 Court, thereby determining that the ordinary civil court had competence to hear the dispute. The underlying litigation involved a commercial entity suing a Ministry of Economy for the payment of approximately 45,000 RON owed for tourist services provided to a national tourism authority; prior to this decision, a Commercial Court had dismissed the claim as falling under administrative jurisdiction, while an Administrative Court of Appeal had subsequently declined jurisdiction, arguing the dispute was not administrative in nature. The High Court held that the contractual relationship constituted a civil law matter governed by general civil code provisions regarding contractual obligations, rather than a public law relationship, thus excluding it from the specialized jurisdiction of administrative courts under the applicable procedural code provisions for administrative disputes.
Legislator headnote
AI generatedart. 1073 C. civ, art. 10 din Legea nr. 554/2004, art. 2 pct. 1 din C. proc. civ; Negative conflict of jurisdiction over administrative classification of a service contract with a public authority: Prin decizia nr. 689 din 18 martie 2009 a Tribunalului București a fost admis recursul declarat, a fost casată sentința atacată și trimisă cauza spre soluționare pe fond la Curtea de Apel, secția contencios administrativ și fiscal, instanța reținând că pârâta este o autoritate publică, fiind vorba despre un serviciu public prestat în baza unui contract administrativ, astfel încât, în raport de dispozițiile art. 10 din Legea nr. 554/2004, competența aparține Curții de Apel.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Cameră de consiliu
Asupra conflictului negativ de competență de față,
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea adresată Judecătoriei sectorului 1 București, reclamanta SC P.T. SRL a chemat în judecată pârâtul Ministerul Economiei Comerțului și Mediului de Afaceri pentru ca instanța să dispună obligarea acestuia din urmă la plata sumei de 45.066 RON reprezentând c/v servicii turistice prestate, la plata dobânzii legale precum și plata cheltuielilor de judecată ocazionate cu prezentul litigiu.
Prin sentința nr. 7685 din 6 iunie 2008 a Judecătoriei sectorului 1 București a fost admisă acțiunea reclamantei și a obligat pârâtul la plata sumei de 45.066 RON reprezentând c/v facturi neachitate și plata cheltuielilor de judecată, instanța reținând că în cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 969 și art. 1073 C. civ.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta, criticând soluția pronunțată ca netemeinică și nelegală.
Prin decizia nr. 689 din 18 martie 2009 a Tribunalului București a fost admis recursul declarat, a fost casată sentința atacată și trimisă cauza spre soluționare pe fond la Curtea de Apel, secția contencios administrativ și fiscal, instanța reținând că pârâta este o autoritate publică, fiind vorba despre un serviciu public prestat în baza unui contract administrativ, astfel încât, în raport de dispozițiile art. 10 din Legea nr. 554/2004, competența aparține Curții de Apel.
Învestită cu soluționare cauzei, prin sentința civilă nr. 3075 din 6 octombrie 2009 Curtea de Apel București, secția contencios administrativ și fiscal, a declinat competența soluționării cauzei în favoarea Judecătoriei sector 1 București, întrucât a reținut că, în cauza dedusă judecății, conținutul raportului juridic în virtutea căruia reclamanta a solicitat plata serviciului turistic prestat nu este de drept administrativ.
Totodată, a constatat existența unui conflict negativ de competență și a sesizat instanța competentă să soluționeze conflictul intervenit în soluționarea litigiului dedus judecății.
Înalta Curte, constatând îndeplinite condițiile prevăzute de art. 20 alin. (1), 21 și 22 din C. proc. civ., urmează a pronunța regulatorul de competență în raport cu obiectul cauzei, precum și cu dispozițiile legale incidente pricinii.
Conflictul de competență ivit între Curtea de Apel București, secția de contencios administrativ și fiscal și Tribunalul București, secția contencios administrativ și fiscal, se va rezolva în sensul stabilirii competenței de soluționare a acțiunii formulate de reclamanta SC P.T. SRL, în contradictoriu cu și pârâtul Ministerul Economiei Comerțului și Mediului de Afaceri în favoarea Judecătoriei sectorului 1 București, pentru considerentele ce urmează.
În cauza dedusă judecății, pretențiile reclamantei își au izvorul în contractul din data de 20 aprilie 2007 încheiat între reclamantă și Autoritatea Națională pentru Turism având ca obiect prestarea de servicii turistice necesare desfășurării, în condiții normale, a unei vizite de documentare în perioada 22-27 aprilie 2007 pentru 210 jurnaliști reprezentanți ai celor mai importante publicații din Germania.
Astfel fiind, competența de soluționare a acțiunii aparține instanței de drept comun, determinată în raport cu valoarea pretențiilor deduse judecății, conform prevederilor art. 1 pct. 1 și ale art. 2 pct. 1 din C. proc. civ.
Pentru aceste motive, Înalta Curte a stabilit competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei sectorului 1 București.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta SC P.T. SRL și pârâtul Ministerul Economiei Comerțului și Mediului de Afaceri în favoarea Judecătoriei sectorului 1 București.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 10 martie 2010.