Securitate collaborator status: denial of anti-regime activity and fundamental rights infringement under OUG 24/2008

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

1. Obiectul acțiunii

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclamantul C.N.S.A.S. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul M.A., constatarea calității acestuia de colaborator al Securității.

În motivarea cererii sale, reclamantul a arătat că, așa cum rezultă și din conținutul notei de constatare din 10 septembrie 2008, pârâtul a fost recrutat în calitate de colaborator la data de 10 septembrie 1982, pentru „încadrarea informativă” a unui coleg de serviciu, semnând, la aceeași dată, un angajament de colaborare olograf și primind numele conspirativ de „M.”.

A susținut reclamantul că pârâtul ar fi furnizat date utile muncii de securitate, referitoare la persoane ce prezentau interes pentru organele de represiune ale statului, informații ce se refereau la activități sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist și care vizau îngrădirea dreptului la libertatea de exprimare și libertatea opiniilor prevăzut de art. 28 din Constituția României din 1965, coroborat cu art. 19 din Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice, precum și a dreptului la viață privată prevăzut de art. 17 din Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice.

2. Hotărârea primei instanțe

Prin sentința civilă nr. 1448 din 23 martie 2010, Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, a respins acțiunea, ca neîntemeiată.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a apreciat că din probele administrate în cauză de către reclamant poate fi reținută doar activitatea pârâtului de furnizare de informații către lucrătorii Securității, aceste informații nefiind însă de natură să îndeplinească celelalte cerințe ale legii, referitoare la scopul comunicării acestor date, respectiv denunțarea activităților sau atitudinilor potrivnice regimului totalitar comunist, sau îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

A reținut prima instanță că aprecierile și caracterizările pozitive ale organelor de securitate la adresa pârâtului, în contextul naturii informațiilor furnizate și menționate anterior, nu pot face dovada calității de colaborator al Securității, astfel cum aceasta este definită de dispozițiile O.U.G. nr. 24/2008.

Instanța fondului a mai constatat că din niciunul dintre înscrisurile depuse la dosarul cauzei nu reiese că informațiile furnizate de pârât au periclitat în vreun mod integritatea fizică sau psihică a persoanelor despre care acesta a menționat în notele oferite, mai mult, existând aprecieri explicite ale pârâtului referitoare la faptul că acele persoane nu aveau poziții ostile orânduirii socialiste.

3. Recursul exercitat de reclamant

Împotriva acestei sentințe a formulat recurs reclamantul C.N.S.A.S., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, potrivit art. 3041 C. proc. civ.

În motivarea căii de atac, recurentul-pârât a arătat că instanța de fond a considerat greșit că pârâtul nu a furnizat informații cu privire la opinii sau activități contrare regimului comunist, neluând în considerare toate informațiile rezultate din cuprinsul notelor de analiză întocmite de ofițerii de legătură.

A mai arătat că în speță sunt întrunite toate condițiile prevăzute în art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008, care se referă la informații furnizate, „indiferent sub ce formă”, care să vizeze încălcarea unor drepturi fundamentale: pârâtul a informat Securitatea despre două persoane care aveau „relații și legături în RFG”, pe baza informațiilor oferite, considerate „utile muncii de Securitate” fiind întreprinse măsuri operative care au constituit îngrădiri ale dreptului la viață privată al persoanelor urmărite.

II. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului

Examinând cauza prin prisma motivelor de recurs formulate și a prevederilor art. 3041 C. proc. civ., Înalta Curte constată nefondată calea de atac.

1. Argumente de fapt și de drept relevante

Intimatul-pârât M.A. a fost supus verificărilor efectuate de Consiliul Național al Audiovizualului în temeiul art. 3 lit. z) din O.U.G. nr. 24/2008, în considerarea calității sale de deținător al titlului de luptător pentru victoria Revoluției din Decembrie 1989.

Analizând probele rezultate în urma verificărilor, Curtea de apel a ajuns în mod corect la concluzia - împărtășită și de instanța de control judiciar - că informațiile prezentate de intimatul-pârât nu se referă la activități sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist și nu vizau îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Potrivit art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008, are calitatea de colaborator al Securității „persoana care a furnizat informații, indiferent sub ce formă, precum note și rapoarte scrise, relatări verbale consemnate de lucrătorii Securității, prin care se denunțau activitățile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist și care au vizat îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale”.

Din interpretarea acestei prevederi legale rezultă că, în optica legiuitorului, calitatea de „colaborator al Securității”, presupune întrunirea a trei condiții cumulative:

furnizarea de informații, indiferent sub ce formă;

- informațiile să denunțe activități sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist;

- informațiile să vizeze îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În esență, critica formulată în recurs vizează la neluarea în considerare a informațiilor consemnate în notele de analiză întocmite de lucrătorii securității, care, în opinia recurentului-pârât, se încadrează în ipoteza art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008, cu referire expresă la nota de analiză din data de 8 decembrie 1986, emisă de un ofițer al Inspectoratului Județean Prahova și consemnată la nota de constatare.

Textual, din această notă de analiză s-au citat următoarele: „La data de mai sus, împreună cu șeful serviciului am analizat activitatea și aportul informativ al informatorului „M”. Cu acest prilej s-a putut constata că a furnizat date utile muncii de securitate referitoare la persoane care prezintă interes pentru munca de securitate: A.M. și Ș.F., ultima cunoscută cu relații și legături în R.F.G., despre unele neajunsuri și starea de pericol existentă la stația de oxidare a bitumului etc, în baza căruia s-au întreprins măsuri operative. Pentru viitor inf. M. va fi dirijat să ne informeze asupra stării de spirit a personalului muncitor, calitatea produselor ce se realizează în secția vată (subl. D.I.), cum se respectă prevederile deciziei 400/1981 și deciziei 408/19986, calitatea produselor la liniile tehnologice, poziția unor persoane ce execută deplasări în interes de serviciu în străinătate. Verificarea inf. M. o vom face cu sprijinul inf. G.M. și I. Apreciem că inf. M. este util muncii de securitate și poate fi folosit în continuare".

După cum se poate observa, informațiile pe are lucrătorul de Securitate le-a consemnat ca fiind primite de la informatorul M. vizează „unele neajunsuri și starea de pericol existentă la stația de oxidare a bitumului”, aport informativ în baza căruia s-au întreprins măsuri operative și s-au solicitat date legate de starea de spirit a personalului muncitor, calitatea produselor, respectarea unor acte normative legate de desfășurarea activității și deplasările în interes de serviciu, fără a fi menționată o relatare concretă, privind activități sau atitudini potrivnice regimului comunist ale unei peroane determinate.

Celelalte mențiuni se referă numai la unele aspecte generale, împrejurări deja cunoscute sau aprecieri ale lucrătorului de securitate („date utile muncii de securitate referitoare la persoane care prezintă interes pentru munca de securitate: A.M și S.F., ultima cunoscută cu relații și legături în R.F.G.”; „informatorul M. (…) a furnizat materiale și date utile muncii de securitate (…)”; „ (…) dispune de calități care îl fac util muncii de securitate” etc.).

Aceste aprecieri cu caracter general asupra activității intimatului-pârât nu sunt însă dublate de informațiile corespunzătoare, oferite în concret de acesta, astfel că instanța, obligată să examineze ea însăși datele comunicate, pentru a verifica dacă acestea se încadrează în ipoteza normei juridice, nu a avut la dispoziție elemente consistente care să se circumscrie definiției legale a colaboratorului Securității.

Neîndeplinirea cerinței ca informațiile să privească activități sau atitudini potrivnice regimului comunist face de prisos analiza ultimei condiții legale, ce impune ca informațiile astfel circumstanțiate să aibă aptitudinea de a atrage încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanelor vizate.

2. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs

Având în vedere toate considerentele expuse, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat, nefiind identificate motive de reformare a sentinței, potrivit art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 și art. 3041 C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de C.N.S.A.S. împotriva sentinței civile nr. 1448 din 23 martie 2010 a Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 25 februarie 2011.