Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 611/2012 AI generated

Sustaining preventive detention: reasonableness of duration and concrete danger to public order for recidivist

Case Number Decizia nr. 611/2012
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome Dismissed
Court Costs Borne by appellant

Legislator summary

AI generated

The Supreme Court dismissed the defendant's appeal as unfounded, upholding the Court of Appeal’s decision to reject the request for release on judicial supervision and maintaining the preventive detention order. The dispute concerned a criminal defendant convicted of attempting to falsify electronic payment instruments, who sought release from preventive detention during the appeal phase, arguing against the continued necessity of the measure. The Court held that detention remained legal and justified because the statutory penalty for the offense exceeded four years, and the defendant’s status as a recidivist created a concrete danger to public order, satisfying the requirements of Article 148(f) of the Code of Criminal Procedure; the Court further reasoned that the duration of detention was reasonable given the complexity of the case and the severity of the crime.

Legislator headnote

AI generated

art. 3856 alin. (3) C. proc. pen, art. 25 din Legea nr. 365/2002, art. 334 C. proc. pen, art. 37 lit. b) C. pen, art. 37 lit. a) C. pen, art. 83 C. pen; Sustaining preventive detention: reasonableness of duration and concrete danger to public order for recidivist: The dispute concerned a criminal defendant convicted of attempting to falsify electronic payment instruments, who sought release from preventive detention during the appeal phase, arguing against the continued necessity of the measure. The Court held that detention remained legal and justified because the statutory penalty for the offense exceeded four years, and the defendant’s status as a recidivist created a concrete danger to public order, satisfying the requirements of Article 148(f) of the Code of Criminal Procedure; the Court further reasoned that the duration of detention was reasonable given the complexity of the case and the severity of the crime.

Keywords

AI generated
preventive detention imprisonment criminal attempt reasonableness substitute measures stay of execution of sentence

Cited Legislation

AI generated
art. 3856 alin. (3) C. proc. pen
Analizând legalitatea și temeinicia încheierii recurate sub aspectul motivelor de recurs invocate, cât și din oficiu conform art. 3856 alin. (3) C. proc. pen.
art. 25 din Legea nr. 365/2002
pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 25 din Legea nr. 365/2002 reținându-se că la data de 17 martie 2011 inculpatul G.P.A.
art. 334 C. proc. pen
În baza art. 334 C. proc. pen.
art. 37 lit. b) C. pen
365/2002 cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen.
art. 37 lit. a) C. pen
365/2002 cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen.
art. 83 C. pen
art. 350 C. proc. pen
În baza art. 350 C. proc. pen.
art. 88 C. pen
În baza art. 88 C. pen. a dedus din pedeapsă de la 24 ianuarie 2006 la 13 octombrie 2006 și de la 31 martie 20111a zi.
AI generated

Key legal questions extracted by Legislator

AI generated
art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.

Procedural basis cited in the dispositive to dismiss the appeal as unfounded.

art. 192 alin. (2) C. proc. pen.

Provision cited regarding the obligation to pay judicial costs.

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Asupra recursului de față ;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele :

Prin încheierea din 16 februarie 2012 pronunțată în Dosarul nr. 56889/3/2011 (3778/2011), Curtea de Apel București, secția a II-a penală, a respins, ca nefondată, cererea de liberare sub control judiciar formulată de inculpatul G.P.A.

Pentru a pronunța această soluție, instanța a reținut că temeiurile ce au fost avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive față de inculpat se mențin și impun în continuare privarea de libertate a inculpatului.

Împotriva acestei încheieri a formulat recurs inculpatul solicitând admiterea recursului, casarea încheierii atacate și pe fond admiterea cererii de liberare provizorie sub control judiciar.

Criticile aduse nu sunt fondate.

Analizând legalitatea și temeinicia încheierii recurate sub aspectul motivelor de recurs invocate, cât și din oficiu conform art. 3856 alin. (3) C. proc. pen. sub toate celelalte aspecte, Înalta Curte reține că recursul declarat de inculpat nu este fondat urmând a fi respins ca atare pentru considerentele ce urmează.

Înalta Curte reține că prin rechizitoriul nr. 2668/P/2010 al Parchetului de pe lângă Tribunalul București, printre alții, a fost trimis în judecată și inculpatul G.P.A. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 25 din Legea nr. 365/2002 reținându-se că la data de 17 martie 2011 inculpatul G.P.A. a fost depistat deținând echipamente în vederea falsificării instrumentelor de plată electronică.

Prin sentința penală nr. 801/ F din 12 octombrie 2011 a Tribunalului București pronunțată în Dosarul nr. 56889/3/2011 s-a dispus:

În baza art. 334 C. proc. pen. a schimbat încadrarea juridică a faptei reținute în sarcina inculpatului G.P.A. din infracțiunea prev. de art. 25 din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. în infracțiunea prev. de art. 25 din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen.

În baza art. 25 din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. a condamnat inculpatul G.P.A. la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare.

În baza art. 83 C. pen. a revocat suspendarea condiționată a executării pedepsei de 2 ani închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 1316 din data de 16 noiembrie 2006 a Tribunalului București, Secția a II a Penală, definitivă prin decizia penală nr. 4120/06 septembrie 2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție și cumulează aritmetic această pedeapsă cu pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată inculpatului în prezenta cauză, inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea, de 4 (patru) ani închisoare în regim de detenție, cu aplicarea art. 71, 64 lit. a) teza a II a și lit. b) C. pen.

În baza art. 350 C. proc. pen. a menținut starea de arest a inculpatului.

În baza art. 88 C. pen. a dedus din pedeapsă de la 24 ianuarie 2006 la 13 octombrie 2006 și de la 31 martie 20111a zi.

La data de 17 noiembrie 2011, s-a înregistrat pe rolul Curții de Apel București apelul formulat de inculpații G.P.A., S.L.L., O.Ș.S., B.M.C., C.I.A., Ș.V.M., Ț.R.I., F.G. și F.B.P. împotriva sentinței penale nr. 801 din data de 12 octombrie 2011 pronunțată de către Tribunalul București, secția I a penală, în Dosarul nr. 56889/3/2011.

Examinându-se actele și lucrările dosarului se constată că sunt întrunite cumulativ condițiile prevăzute de art. 148 lit. f) C. proc. pen. respectiv pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea prevăzută de art. 25 din Legea nr. 365/2002 este închisoarea mai mare de 4 ani și există probe că lăsarea inculpatului în libertate ar prezenta pericol concret pentru ordinea publică raportat și la circumstanțele personale ale inculpatului care a dat dovadă de perseverență infracțională, acesta fiind recidivist.

În același timp, Înalta Curte apreciază că durata arestării preventive a inculpatului până în prezent, în raport de toate fazele procesuale parcurse, respectiv urmărire penală, judecata pe fond, în prezent fiind în derularea apelului, se situează în limitele guvernate de rezonabilitatea specifică unui proces echitabil, așa cum se desprinde din jurisprudența CEDO în materie. Diminuarea pericolului pentru ordinea publică o dată cu trecerea timpului este un proces influențat proporțional de factorii care definesc cauza sub aspectul complexității acesteia și, în primul rând, de natura și amploarea activității infracționale supuse analizei. Astfel, percepția comunității asupra unei infracțiuni de o periculozitate mică sau modică se diminuează cu trecerea timpului într-o manieră diferită de situația unor infracțiuni cu o periculozitate sporită. A accepta părerea contrară ar constitui aplicarea aceleiași unități de măsură pentru fapte diferite și ar produce o uniformizare nereală a percepției comunității asupra faptelor penale comise în cadrul acesteia.

Pentru considerentele ce preced, măsura privativă de libertate fiind luată față de inculpat cu respectarea tuturor dispozițiilor procesuale ce reglementează această instituție de drept procesual penal, iar temeiurile avute inițial în vedere subzistând și în prezent, Înalta Curte va constata legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive a inculpatului G.P.A. și va menține această măsură, cât timp ea corespunde în continuare scopului pentru care a fost instituită,

Față de considerentele arătate, Înalta Curte urmează ca în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. să respingă, ca nefondat, recursul declarat de inculpat.

Văzând și dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.;

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul G.P.A. împotriva încheierii din 16 februarie 2012 a Curții de Apel București, secția a II-a penală, pronunțată în Dosarul nr. 56889/3/2011 (3778/2011).

Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 125 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 25 lei, reprezentând onorariul parțial al apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată, în ședință publică, azi 24 februarie 2012.