Recourse inadmissible due to statutory finality of sentence dismissing complaint against non-initiation of criminal prosecution
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the petitioner's appeal as inadmissible and ordered the petitioner to pay 200 lei in judicial fees, thereby leaving in force the Court of Appeal Ploiești's judgment which had previously dismissed the challenge against the prosecutor's resolution. The dispute concerned a complaint filed against a prosecutor's decision not to initiate criminal proceedings regarding allegations of forced execution, land appropriation, and other offenses committed by a bailiff, a technical expert, and a witness during the enforcement of a judicial title. The decisive legal basis was Article 2781(10) of the Code of Criminal Procedure, as amended by Law No. 202/2010, which rendered sentences dismissing complaints against non-referral resolutions final and non-appealable for cases arising after the law's entry into force, rendering the filed appeal a procedural remedy not provided by law and thus inadmissible under Article 38515(1)(a) of the Code of Criminal Procedure.
Legislator headnote
AI generatedart. 292 C. pen, art. 260 C. pen, art. 2781 alin. (10) C. proc. pen, art. 18 pct. 39 din Legea nr. 202/2010, art. 38515 pct. 1 lit. a) C. proc. pen, art. 192 alin. (2) C. proc. pen; Recourse inadmissible due to statutory finality of sentence dismissing complaint against non-initiation of criminal prosecution: Potrivit dispozițiilor art. 2781 alin. (10) C. proc. pen., astfel cum au fost modificate prin art. 18 pct. 39 din Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluționării proceselor, sentința judecătorului prin care s-a respins plângerea, cu consecința menținerii rezoluției sau ordonanței de neurmărire penală, respectiv de netrimitere în judecată, este definitivă.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de față ;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 189 din 14 septembrie 2011 a Curții de Apel Ploiești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, s-a respins ca nefondată plângerea formulată de petiționarul C.I., împotriva rezoluției nr. 382/P/2010 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești.
A fost obligat petiționarul la plata sumei de 300 lei cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a hotărî astfel în esență, prima instanță a reținut:
Prin rezoluția nr. 382/P/2010 din 22 ianuarie 2010 s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de intimații D.A., executor judecătoresc, A.S., expert tehnic și D.D. pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 192 alin. (2), art. 215, art. 249, art. 289, art. 290 și art. 292 C. pen. și art. 260 C. pen.
S-a reținut de către procuror că în activitatea de executare silită desfășurată de făptuitorul D.A. la care au fost prezenți și Andreescu Spiridon în calitate de expert și D.D. în calitate de martor nu au fost încălcate dispozițiile legale la aplicarea în teren a dispozitivului titlului executor și a schiței ce a stat la baza pronunțării hotărârii ce a devenit titlul executor, neprobându-se astfel acuzația persoanei vătămate că i-ar fi fost acaparată o anume suprafață de teren, sau că activitatea expertului judiciar a fost contrară legii, întrucât lucrările acestuia au fost omologate de către instanța de judecată.
Ținându-se cont că imobilul respectiv este teren extravilan nu s-a reținut nici infracțiunea de violare de domiciliu.
Prin rezoluția nr. 1835/II/2/2011 a procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești s-a dispus respingerea ca fiind neîntemeiată a plângerii formulată de petentul C.I.
Împotriva rezoluției din data de 31 martie 2011 petentul s-a adresat instanței.
Prin sentința penală nr. 189 din 14 septembrie 2011 Curtea de Apel Ploiești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, a constatat că soluția prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de făptuitor este temeinică și legală.
Împotriva sentinței penale nr. 189 din 14 septembrie 2011 a Curții de Apel Ploiești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, a declarat recurs petiționarul C.I.
Recursul este inadmisibil.
Potrivit dispozițiilor art. 2781 alin. (10) C. proc. pen., astfel cum au fost modificate prin art. 18 pct. 39 din Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluționării proceselor, sentința judecătorului prin care s-a respins plângerea, cu consecința menținerii rezoluției sau ordonanței de neurmărire penală, respectiv de netrimitere în judecată, este definitivă.
În consecință, constatând că în speță, sentința instanței de fond a fost pronunțată la data de 14 septembrie 2011, așadar ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 202/2010, Înalta Curte reține că această hotărâre este definitivă, mențiune existentă de altfel atât în minuta, cât și în dispozitivul sentinței atacate.
Printre modificările aduse Codului de procedură penală, de natură a contribui la accelerarea soluționării proceselor se regăsește și suprimarea unor căi de atac, respectiv și a recursului împotriva hotărârilor pronunțate în primă instanță în materia plângerii împotriva rezoluțiilor și ordonanțelor procurorului de netrimitere în judecată.
Ca atare, întrucât petiționarul a formulat o cale de atac neprevăzută de legea în vigoare, Înalta Curte urmează să respingă ca inadmisibil recursul cu care a fost investită, conform art. 38515 pct. 1 lit. a) C. proc. pen., obligând totodată petiționarul la plata cheltuielilor judiciare către stat conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de petiționarul C.I. împotriva sentinței penale nr. 189 din 14 septembrie 2011 a Curții de Apel Ploiești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.
Obligă recurentul petiționar la plata sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată, în ședință publică, azi 15 februarie 2012.