Res judicata bar in administrative pension claims: enforcement of prior judgment despite conflicting lower court identification of the challenged act
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appellant’s appeal, upholding the lower court’s dismissal of the action and confirming the finality of the prior judgment. The dispute concerned a challenge to a 2006 administrative decision by a county pension house, which refused to recognize rights under Law No. 189/2000 to an individual claiming ethnic refugee status between 1940 and 1945. Although a previous appellate decision had already dismissed a similar claim against the same administrative act, the lower court initially failed to properly identify the specific decision under attack; after the case was remanded for retrial, the court determined that the prior judgment retained res judicata authority because the appellant failed to prove the previous decision was not irrevocable. Relying on Civil Procedure Code provisions regarding jurisdictional authority (Art. 129 para. 5) and the substantive requirement for res judicata (Art. 1201 of the Civil Code), the Court held that the action was barred by the existing final judgment, rendering the appeal unfounded.
Legislator headnote
AI generatedart. 129 alin. (5) C. proc. civ, art. 1201 C. civ, art. 304 C. proc. civ, art. 1169 C. civ, art. 312 alin. (1) C. proc. civ; Res judicata bar in administrative pension claims: enforcement of prior judgment despite conflicting lower court identification of the challenged act: The dispute concerned a challenge to a 2006 administrative decision by a county pension house, which refused to recognize rights under Law No. 189/2000 to an individual claiming ethnic refugee status between 1940 and 1945. Although a previous appellate decision had already dismissed a similar claim against the same administrative act, the lower court initially failed to properly identify the specific decision under attack; after the case was remanded for retrial, the court determined that the prior judgment retained res judicata authority because the appellant failed to prove the previous decision was not irrevocable. Relying on Civil Procedure Code provisions regarding jurisdictional authority (Art. 129 para. 5) and the substantive requirement for res judicata (Art. 1201 of the Civil Code), the Court held that the action was barred by the existing final judgment, rendering the appeal unfounded.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedProcedural basis cited in the dispositive to dismiss the appeal as unfounded and maintain the lower court's judgment.
Full text
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la Curtea de Apel Cluj, reclamantul Ș.G. a solicitat, în contradictoriu cu Casa Județeană de Pensii Cluj anularea hotărârii nr. 3360 din iunie 2006 emisă de pârâtă, obligarea acesteia să-i recunoască și să-i acorde drepturile prevăzute de Legea nr. 189/2000.
În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că în perioada 6 septembrie 1940 - 6 martie 1945 a fost nevoit ca împreună cu familia să se refugieze din motive etnice din localitatea V.J. în localitățile B. și H., județul Bihor.
Prin sentința civilă nr. 248 din 4 martie 2008 Curtea de Apel Cluj a admis excepția autorității de lucru judecat și pe cale de consecință a respins acțiunea.
Pentru a adopta această hotărâre, instanța de fond a reținut, în esență, că prin cererea înregistrată în Dosarul nr. 4275/33/2006 al Curții de Apel Cluj reclamantul a atacat hotărârea invocată în prezenta cauză, fiind pronunțată sentința civilă nr. 427 din 19 octombrie 2006 prin care s-a respins acțiunea reclamantului, hotărâre care a rămas definitivă și irevocabilă.
Împotriva acestei hotărâri, a declarat recurs recurentul-reclamant S.G., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivele de recurs s-a susținut că instanța a ignorat probele din dosar.
Prin decizia nr. 3264 din 3 octombrie 2008, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul declarat de Ș.G. și a casat sentința atacată trimițând cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Pentru a hotărî astfel, instanța de recurs a reținut că, prin cererea formulată, reclamantul solicită anularea Hotărârii nr. 3360 din 7 iulie 2006 a Casei Județene de Pensii Cluj, iar instanța de fond în considerentele hotărârii atacate precum și în dispozitiv reține spre analiză Hotărârea nr. 3286 din 30 iunie 2006 a Casei Județene de Pensii Cluj.
În raport de obiectul acțiunii, Înalta Curte a constatat că instanța de fond a nesocotit dispozițiile art. 129 alin. (5) C. proc. civ.
De asemenea, s-a reținut că instanța de fond este datoare să stăruie, prin toate mijloacele legale, pentru a descoperi adevărul și pentru a preveni orice greșeală în cunoașterea faptelor, dând părților ajutor activ în ocrotirea drepturilor și intereselor lor, cu ocazia rejudecării, instanța de fond urmând, așadar, să valorifice toate susținerile și apărările reclamantului.
În fond după casare, Curtea de Apel Cluj a solicitat autorității pârâte să depună actele care au stat la baza hotărârii nr. 3360 din 7 iulie 2006, atacată în prezenta cauză.
Cercetând înscrisurile noi depuse la dosar, instanța de fond a constatat că hotărârea nr. 3360 din 7 iulie 2006 fusese atacată anterior la Curtea de Apel Cluj, care prin sentința nr. 464 din 2 noiembrie 2006 pronunțată în Dosarul nr. 4338/33/2006 a respins acțiunea ca neîntemeiată.
În acest context, prima instanță a invocat excepția autorității de lucru judecat, deoarece și acțiunea formulată împotriva hotărârii nr. 3360 din 7 iulie 2006 a fost soluționată definitiv și irevocabil de Curtea de Apel Cluj, prin sentința nr. 464 din 2 noiembrie 2006, fiind îndeplinite condițiile art. 1201 C. civ.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul Ș.G., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, fără a invoca vreunul dintre motivele de recurs prevăzute de art. 304 C. proc. civ.
Examinând cauza și sentința atacată în raport cu actele și lucrările dosarului precum și cu dispozițiile legale incidente în cauză, Curtea constată că recursul este nefondat pentru cele ce se vor arăta în continuare.
Prin acțiunea introductivă de instanță, reclamantul Ș.G. a solicitat anularea Hotărârii nr. 3360 din 7 iulie 2006 a Casei Județene de Pensii Sălaj. Hotărârea contestată a fost depusă la dosar împreună cu documentația care a stat la baza emiterii acesteia în al doilea ciclu procesual, potrivit îndrumărilor obligatorii date de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal cu ocazia trimiterii cauzei spre rejudecare, prin Decizia nr. 3264 din 3 octombrie 2008.
Cu ocazia depunerii la dosar a Hotărârii nr. 3360 din 7 iulie 2006, autoritatea pârâtă a anexat și copie a sentinței civile nr. 464 din 2 noiembrie 2006 pronunțată în Dosarul nr. 4338/33/2006 a Curții de Apel Cluj, prin care s-a respins acțiunea formulată împotriva aceleiași hotărâri.
Din această perspectivă, în lipsa vreunei probe contrare produsă de reclamant, căruia îi revenea această sarcină, potrivit dispozițiilor art. 1169 C. civ., în sensul că sentința anterior pronunțată nu este irevocabilă, Înalta Curte constată că, în mod corect, instanța de fond a făcut aplicarea dispozițiilor art. 1201 C. civ., constatând existența autorității de lucru judecat și respingând acțiunea ca atare.
Pentru considerentele arătate, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ., recursul va fi respins ca nefondat, menținându-se sentința criticată, ca fiind temeinică și legală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de Ș.G., împotriva sentinței civile nr. 186 din 23 aprilie 2009 a Curții de Apel Cluj, secția comercială, contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 11 noiembrie 2009.