Judicial partition annulment plea sent to Court of Appeal Ploiești for lack of High Court jurisdiction.

Asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin Sentința civilă nr. 3166 din 22 octombrie 2009 pronunțată de Judecătoria Câmpina în Dosarul nr. 2785/204/2007 s-a admis în parte cererea completată și precizată formulată de reclamanții A.V., A.G., C.M., A.M., A.O.C., având ca obiect partaj judiciar; s-a admis cererea reconvențională formulată de pârâtul A.P.; s-a constatat că masa succesorală rămasă de pe urma defunctei A.A. s-a compus din cota de ¼ din terenul și casa de lemn dobândite prin moștenire de la defunctul A.N.; s-a constatat că pârâtul A.P. a dobândit drept de proprietate asupra terenului în suprafață de 2396 m.p. din Breaza ca efect al uzucapiunii de 30 de ani după deschiderea notarială a succesiunii defuncților A.N. și A.A.; s-a constatat că masa succesorală rămasă de pe urma defunctei S.E. se compune din cota de 1/5 din contravaloarea casei dobândită prin moștenire de la defuncții A.N. și A.A.; s-a dispus partajarea contravalorii casei în sumă de 3.900 RON, prin atribuirea acestei sume în lotul pârâtului A.P., cu obligația acestuia de a plăti sultă celorlalte părți, astfel:

- A.M., soția lui A.G. primește 195 RON;

- A.V., C.M., A.G., primesc 845 RON pe tulpină;

- A.M., soția lui A.O., primește 195 RON;

- A.O.C. primește 845 RON;

- A.P.A., prin reprezentant legal Z.C.C., primește 780 RON.

A compensat cheltuielile de judecată în materie de partaj.

A obligat reclamanții, pârâții și intervenienții A.V., A.G., C.M., A.M., A.O.C., A.M., A.P.A. la plata, către pârâtul A.P., a sumei de 3.031 RON taxa de timbru aferentă cererii reconvenționale admise.

A obligat pârâtul A.P. să restituie suma de 3.031 RON, ajutorul public judiciar reprezentat de taxa de timbru de plata căreia a fost scutit, în contul unității administrativ-teritoriale Câmpina.

Prin Decizia civilă nr. 166 din 3 martie 2010, Tribunalul Prahova, secția civilă, a anulat, ca netimbrate, apelurile declarate de reclamantul A.O.C. și intervenienta A.M. împotriva sentinței sus-menționate; a respins, ca nefondate, apelurile reclamanților A.V., A.G., C.M., A.M. și a obligat apelanții reclamanți, în solidar, la plata, către intimatul-pârât A.P., a sumei de 2.000 RON cheltuieli de judecată.

Prin Decizia civilă nr. 644 din 15 septembrie 2010, Curtea de Apel Ploiești, secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie, a constatat nulitatea recursurilor declarate de reclamanții A.V., A.G., C.M. și A.M. împotriva Deciziei civile nr. 166 din 03 martie 2010 a Tribunalului Prahova, obligând recurenții să plătească intimaților A.P. și A.P.A. suma de 500 RON cheltuieli de judecată.

Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 16 iunie 2011, A.G., C.M. și A.M. au formulat contestație în anulare împotriva Deciziei civile nr. 644 din 15 septembrie 2011 a Curții de Apel Ploiești, arătând că nu au beneficiat de asistență juridică cu ocazia soluționării recursului, care a fost constatat nul, iar hotărârea astfel pronunțată este irevocabilă, neexistând posibilitatea atacării decât cu prezenta cale extraordinară de atac.

Înalta Curte, analizând cu prioritate, în conformitate cu dispozițiile art. 137 alin. (1) C. proc. civ., excepția de necompetență materială a acestei instanțe, invocată din oficiu, constată următoarele:

Contestația în anulare este o cale extraordinară de atac, de retractare prin intermediul căreia se poate obține, în cazuri expres și limitativ prevăzute de lege, desființarea unor hotărâri judecătorești pronunțate cu nesocotirea unor norme procedurale.

Competența de soluționare a contestației în anulare aparține instanței a cărei hotărâre se atacă, principiu enunțat în mod expres în art. 319 alin. (1) C. proc. civ., regulă determinată de însăși natura contestației de a constitui o cale extraordinară de retractare, iar nu de reformare, prin intermediul căreia nu se realizează un control judiciar obișnuit, fapt ce atrage competența de soluționare a instanței care a pronunțat hotărârea și nu a instanței superioare.

Față de formularea și finalitatea dispozițiilor art. 319 alin. (1) C. proc. civ., dispozițiile de competență menționate sunt de ordine publică, respectarea lor impunându-se ca atare.

În speță, contestatorii au supus acestei căi de atac Decizia civilă nr. 644 din 15 septembrie 2010 a Curții de Apel Ploiești, secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie, prin care s-a constatat nulitatea recursurilor declarate de reclamanții A.V., A.G., C.M. și A.M. împotriva Deciziei civile nr. 166 din 3 martie 2010 a Tribunalului Prahova.

În atare situație, instanța competentă a soluționa contestația în anulare este Curtea de Apel Ploiești, secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie, ca instanță ce a pronunțat hotărârea atacată, fapt ce face inutilă analiza pe fond a contestației, motiv pentru care se va declina competența de soluționare în favoarea acestei instanțe.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Declină competența de soluționare a contestației în anulare formulată de A.G., A.M. (în prezent, decedată), C.M. împotriva Deciziei civile nr. 644 din 15 septembrie 2010 a Curții de Apel Ploiești, secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie, în favoarea acestei instanțe.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 4 noiembrie 2011.